1ra-800/2015 — art. 186 al. 2 lit. c, d, 85 CP

1ra-800/2015 — art. 186 al. 2 lit. c, d, 85 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-800/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 septembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2015, în

cauza penală, declarat de inculpatul

Gazea Vasile Vasile, născut la 12 iulie 1981, originar și domiciliat

în mun. Chișinău, str. Cuza-Vodă nr. 16/1 ap. 30.

Termenul examinării cauzei:

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză în

baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

cauza fiind judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, Gazea Vasile a fost condamnat în baza de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod

penal cu stabilirea pedepsei de 1 an închisoare.

În temeiul art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, prin adăugarea parțială la

pedeapsa aplicată prin prezenta sentință a părții neexecutate a pedepsei stabilite prin

decizia Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2011, prin care Gazea Vasile a fost

condamnat în baza art. 361 alin. (2) lit. c) Cod penal cu amendă în mărime de 300

unități convenționale, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă în temeiul art. 85 Cod

penal închisoare pe un termen de 5 ani cu amendă în mărime de 300 unități

convenționale, cu suspendarea pedepsei închisorii pe un termen de probă de 4 ani,

stabilindu-i pedeapsa definitivă 5 ani și 2 luni închisoare în penitenciar de tip

semiînchis, cu amendă în mărime de 300 unități convenționale, fiind arestat imediat

în sala de judecată.

Acțiunea civilă a Nataliei Decencu a fost admisă în principiu urmând ca asupra

acesteia să se expună instanța civilă.

Vasile la 26 septembrie 2014, aproximativ pe la orele 07:35, urmărind scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, aflîndu-se pe teritoriul instituției preșcolare nr.

23, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare, 71, mun. Chișinău, a intrat în camera de baie

din grupa 6, de unde tainic a sustras din geanta lui Decencu Natalia, telefonul mobil

de model „Iphone S6”, de culoare neagră, cu cartela Sim cu nr. 079404781 și nr.

IMEI 99000281986, la prețul de 10 000 lei, care se alfa într-o husă din piele de

culoare roșie, la prețul de 400 lei și bani în sumă de 500 lei, în rezultat cauzînd părții

vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de 10 900

1

lei, iar din geanta lui Bumbii Ecaterina, a sustras bani în sumă de 43 lei, ulterior cu

bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii. În rezultatul acțiunilor sale

infracționale inculpatul Gazea Vasile a cauzat părților vătămate un prejudiciu

material în sumă totală de 10943 lei.

- avocatul Bolocan Ludmila în interesele inculpatului Gazea Vasile prin care

a solicitat casarea acesteia în latura pedepsei, rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi

hotărîri prin care lui Gazea Vasile să i se stabilească o pedeapsă mai blîndă.

În motivarea apelului apărătorul a menționat că, la stabilirea pedepsei instanța

nu a acordat deplină eficiență principiului individualizării pedepsei și nu a ținut cont

de personalitatea celui vinovat, recunoscînd ca circumstanță atenuantă doar căința

sinceră, însă nu s-a pronunțat asupra altor circumstanțe atenuante și excepționale care

există.

Potrivit Hotărîrii Plenumului Curții Supreme de Justiție - cu privire la chestiuni

ce vizează individualizarea pedepsei penale nr.8 din 11.11.2013 la pct. 11 explică că

„ca excepționale, instanța urmează să stabilească astfel de împrejurări care

micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și date privind

personalitatea făptuitorului (grad de invaliditate -I, II (persoana cu dezabilități severe

și accentuate), merite deosebite față de societate, alte circumstanțe de importanță

majoră). În cazul stabilirii unor asemenea împrejurări, instanța de judecată este

obligată să indice în sentință care anume circumstanțe ale cauzei sunt considerate

excepționale și în corelație cu care date despre persoana vinovatului ele servesc drept

temei pentru aplicarea art.79 Cod penal. Instanțele de judecată trebuie să studieze

multilateral, în deplină măsură și obiectiv, toate circumstanțele și datele care

caracterizează atît negativ, cît și pozitiv persoana inculpatului și care au o importanță

esențială pentru stabilirea categoriei și mărimii pedepsei”.

În conformitate cu art.79 Cod penal stabilirea pedepsei sub limita minimă sau a

unei pedepse mai blînde, care nu este prevăzută în sancțiunea articolului

corespunzător din Codul penal, în baza căruia este încadrată infracțiunea, se admite

luînd numai în considerare personalitatea vinovatului în cazul existenței

circumstanțelor excepționale, legate de scopul, motivele, rolul vinovatului și

comportamentul acestuia pînă la săvîrșirea infracțiunii, în timpul și după săvîrșirea

infracțiunii.

Astfel la aplicarea unei pedepse mai blînde decît cea stabilită de lege i se

stabilește mai întîi pedeapsa cu aplicarea articolului 79 Cod penal pentru una sau

pentru fiecare infracțiune în parte, apoi se stabilește pedeapsa definitivă conform

prevederilor art. 84 Cod penal sau după caz art. 85 Cod penal.

Nefondat instanța a aplicat atît pedeapsa amenzii cît și a privațiunii de libertate,

or art.186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la

300 pînă la 1000 u.c. sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la

240 ore sau cu închisoare de pînă la 4 ani or, în cazul speță, inculpatului i-a fost

stabilită pedeapsa atît sub forma amenzii în mărime de 300 u.c. cît și privațiunea de

libertate pe un termen de un an.

Solicită instanței să atragă atenție asupra faptului că, Gazea Vasile este invalid

de gradul II fără drept de muncă, este epileptic, de curînd a devenit tătic și copilul are

nevoie de îngrijire din partea ambilor părinți, iar soția sa trebuie să fie supusă unei

intervenții chirurgicale. Are loc permanent de trai. Fapta pe care a comis-o este mai

puțin gravă, iar termenul de probă pentru infracțiunea anterior comisa, expira în

2

februarie 2015. Gazea Vasile a conștientizat fapta comisă și pe viitor nu va mai

comite asemenea infracțiuni. Astfel, inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă

disproporționată față de fapta și personalitatea lui în raport cu circumstanțele cauzei.

- inculpatul Gazea Vasile pin care a solicitat casarea acesteia în latura

pedepsei, rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi hotărîri prin care să i se stabilească

o pedeapsă mai blîndă, deoarece sentința este prea aspră.

Instanța de fond nu a luat în considerație principiul individualizării pedepsei în

coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei. Nu s-a apreciat

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii comise, motivul și scopul celor

comise, persoana celui vinovat, circumstanțele ce atenuează sau agravează

răspunderea, ținîndu-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei subsemnatului.

Instanța greșit a stabilit o circumstanță agravantă: săvârșirea infracțiunii de către

o persoană care anterior a fost condamnată pentru comiterea infracțiunii similară.

Anterior subsemnatul a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de lit.

c) alin. (2) art. 361 Cod penal, care nu poate fi considerată una similară.

Instanța de fond, la fel, în conformitate cu art.79 Cod penal, putea stabili o

pedeapsă sub limita minimă sau a unei pedepse mai blînde, care nu este prevăzută în

sancțiunea articolului în baza căruia este încadrată infracțiunea, avînd în vedere

personalitatea vinovatului și existenței numai circumstanțelor excepționale atenuante,

legate de scopul, motivele, rolul vinovatului și comportamentul acestuia pînă la

săvîrșirea infracțiunii, în timpul și după săvîrșirea infracțiunii.

2015, au fost respinse ca nefondate apelurile avocatului Bolocan Ludmila și al

inculpatului Gazea Vasile, cu menținerea sentinței.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a dat

o apreciere juridică corectă probelor examinate în conformitate cu prevederile art.

100 alin. (4), 101 Cod procedură penală, verificând toate probele administrate sub

toate aspectele, complet și obiectiv, iar fiecare probă fiind apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a considerat că,

instanța de fond corect a ajuns la concluzia de a încadra acțiunile inculpatului Gazea

Vasile în baza art. 186 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod penal pe semnele: furt, adică

sustragerea pe a ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

La individualizarea pedepsei, instanța de fond a luat în considerație prevederile

art. 75 Cod penal, potrivit căruia persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate și în strictă conformitate

cu dispozițiile părții generale. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța

de judecată la fel ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

De asemenea, conform prevederilor art. 76 Cod penal, ca circumstanțe ce

atenuează vinovăția inculpatului au fost stabilite recunoașterea vinovăției, căința

sinceră, iar conform art.77 Cod penal, ca circumstanțe agravante au fost stabilite

săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată.

3

Având în vedere atât principiul prevăzut în art. 4 Cod penal - umanismul legii

penale - cât și cel stipulat în art. 61 alin. (2) Cod penal - pedeapsa penală are drept

scop corectarea condamnatului, iar executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze

suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate - precum și

posibilitatea obținerii corectării și reeducării vinovaților, Colegiul penal ajunge la

concluzia că instanța de fond corect i-a aplicat inculpatului Gazea Vasile pedeapsa

prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal sub formă de închisoare pe un

termen de 1 (unu) an închisoare.

Ținînd cont de faptul că inculpatul anterior a fost condamnat prin decizia Curții

de Apel Chișinău din 27.04.2011 în baza art. 361 alin. 2 lit. c) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare cu amendă în mărime de 300 u.c. cu

suspendarea pedepsei cu închisoare pe un termen de 4 ani, instanța de fond corect a

aplicat în privința acestuia prevederile art. 85 Cod penal, deoarece inculpatul Gazea

Vasile a comis fapta de care este învinuit, prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod

penal, în termenul de probă.

În astfel de circumstanțe, reeducarea inculpatului Gazea Vasile este posibilă

doar cu condiția privării acestuia de libertate pe un termen de 5 ani 2 luni și cu

amendă în mărime e trei sute unităti convenționale.

Instanța de apel a considerat că, o astfel de pedeapsă va fi o pedeapsă corectă,

echitabilă și legală și va corespunde întocmai faptelor săvârșite de dânsul.

Totodată, infracțiunea de comiterea căreia este învinuit inculpatul, este comisă

cu intenție, astfel, conform art. 17 Cod penal, se consideră că infracțiunea a fost

săvîrșită cu intenție dacă persoana care a săvîrșit-o își dădea seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a

dorit sau admitea, în mod conștient, survenirea acestor urmări. Din aceste

considerente instanța consideră că corectarea inculpatului nu este posibilă fără a fi

supus pedepsei cu închisoarea.

recurs ordinar, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei cu pronunțarea

unei noi hotărîri prin care în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal să-i fie

aplicată amendă, iar pedeapsa stabilită prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 27 aprilie 2011, să fie executată separat. Recurentul invocă repetat

aceleași motive ca și în apel, descrise la pct. 3 al prezentei decizii. Recurentul mai

invocă că, pedeapsa stabilită este prea aspră, instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor în apel, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța greșit a aplicat

circumstanțele agravante.

5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de inculpatul

Gazea Vasile, prin care a menționat că, recursul ordinar urmează a fi declarat ca

inadmisibil motivînd că, instanța de apel corect, legal și întemeiat a menținut în

privința inculpatului o pedeapsă reală cu închisoare.

inculpatul Gazea Vasile, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, deoarece este

vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

4

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest

sens.

În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar, inculpatul a invocat în

drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)

și 8) Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor indicate în apel…care a afectat soluția instanței și nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

Colegiul penal reține că, aceste temeiuri nu și-au găsit confirmarea în instanța de

recurs. Mai mult, din conținutul recursului rezultă că recurentul nu este de acord cu

modul de individualizare a pedepsei și solicită aplicarea unei pedepse mai blânde.

Recurentul nu indică asupra căror motive din apel instanța nu s-a pronunțat, ori în

apel au fost invocate aceleași temeiuri invocate și în recurs privind individualizarea

pedepsei, cărora instanța de apel le-a dat un răspuns desfășurat și argumentat.

Referitor la temeiul invocat de recurent - „nu sînt întrunite elementele

infracțiunii” este prezent atunci, cînd instanța ce a judecat cauza a comis în această

parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărîrea judecătorească s-a

făcut referire la săvîrșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările

de fapt care corespund elementelor constitutive ale infracțiunii respective.

Din conținutul hotărîrii recurate rezultă că instanța de apel corect a constatat

fapta și circumstanțele săvîrșirii infracțiunii incriminate inculpatului Gazea Vasile,

descriindu-le în partea descriptivă, ulterior motivîndu-se concluzia de vinovăție a

acestuia.

Mai mult, potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile

menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în

apel, însă recurentul în apelul său nu a indicat că nu sînt întrunite elementele

infracțiunii.

Prin urmare, temeiul, la care se face trimitere în recurs, nu este aplicabil în speța

examinată din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar determina

necesitatea casării hotărîrii pronunțate de către instanța de apel în cauza lui Gazea

Vasile.

Mai mult ca atât, cauza a fost examinată în instanța de fond în baza art. 3641 Cod

procedură penală, conform căruia inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor indicate

în rechizitoriu și a solicitat ca judecată să se facă pe baza probelor administrate la

faza de urmărire penală.

Totodată, motivele invocate de inculpat la pct.5 al prezentei decizii, referitor la

individualizarea pedepsei, instanța de recurs le consideră neîntemeiate, deoarece

instanța de apel la stabilirea pedepsei a respectat criteriile generale de individualizare

a pedepsei și a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii, datele

privind personalitatea inculpatului, circumstanțele atenuante și agravante inclusiv și

cele invocate în recurs, numindu-i inculpatului o pedeapsă în conformitate cu

prevederile art. 7,61,75 Cod penal.

5

Cauza penală a fost examinată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, astfel, limitele pedepsei cu închisoare fiind reduse cu o treime

fiindu-i numită inculpatului o pedeapsă de un an închisoare.

În baza art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, s-a adăugat parțial la

pedeapsa aplicată partea neexecutată a pedepsei stabilite anterior prin decizia Curții

de Apel Chișinău din 27 aprilie 2011, stabilindu-i pedeapsa definitivă lui Gazea

Vasile sub formă de închisoare pe termen de 5 ani și 2 luni închisoare în penitenciar

de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 300 unități convenționale.

Astfel, pedeapsa stabilită lui Gazea Vasile de către instanța de apel, se

încadrează în limitele legale prevăzute de legea penală.

Pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corijare și

reeducare a inculpatului, și are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

vinovatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea acestuia,

cît și a altor persoane.

Din considerentele enumerate și avînd în vedere faptul că, hotărîrile instanței

de fond și de apel sunt legale, iar argumentele recurentului nu se încadrează în cele

prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, Colegiul penal al

Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a declara recursul ordinar ca vădit

neîntemeiat.

În consecință, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2)

Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-417

Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și se apreciază

ca inadmisibil.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Gazea Vasile Vasile,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2015, în

propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 07 octombrie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

6