ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 16.09.2015

1ra-888/15 — art. 165 CP

HOTĂRÂRE
16.09.2015
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 165 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1, pct.6,8,15 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-888/15 — art. 165 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-888/2015

Curtea Supremă de Justiție

16 septembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan și Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

avocatul Roman Medeleanu în numele inculpaților Rusanovschi Diana și Mazur

Vladislav, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 09 aprilie 2015, în cauza penală în privința lui:

Rusanovschi Diana Pavel, născută la

07.08.1988, originară din s. Ruseni, r-ul

Edineț, domiciliată în mun. Chișinău, str. P.

Zadnipru 18/1, ap.89

și,

Mazur Vladislav Iurie, născut la

19.03.1992, originar și domiciliat în mun.

Chișinău, str. Otovasca 21 B, ap. 4.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.12.2013 - 12.02.2015;

Instanța de apel: 05.03.2015 - 09.04.2015;

Instanța de recurs: 18.06.2015 - 16.09.2015,

2015, au fost condamnați:

- Rusanovschi Diana, în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la 7

(șapte) ani 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate

legată de transportarea persoanelor peste hotarele Republicii Moldova pe un

termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip

închis;

- Mazur Vladislav, în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la 7 (șapte)

ani 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legată de

1

transportarea persoanelor peste hotarele Republicii Moldova pe un termen de 5

(cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar tip închis.

Diana, în perioada lunilor mai - iunie 2012, aflîndu-se în or. Antalya, R. Turcia,

acționînd împreună și prin înțelegere prealabilă cu o persoană nestabilită de origine

turcă cu numele „Ibrahim” și cu Mazur Vladislav care se afla în mun. Chișinău, R.

Moldova, în scop de profit, intenționat, urmărind scopul exploatării sexuale

comerciale a persoanei, prin abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin

situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale (starea socială,

materială și familiară grea, și lipsa surselor financiare de întreținere), au recrutat-o

pe Plațînda Daria, cu consimțămîntul acesteia. Întru realizarea scopului său

infracțional, Rusanovschi Diana, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Mazur

Vladislav și persoana nestabilită de origine turcă cu numele „Ibrahim”, acționînd

întru atingerea scopului lor infracțional, au organizat transportarea victimei,

Plațînda Daria, la locul de destinație, procurîndu-i bilet de călătorie la ruta aeriană

„Chișinău-Antalya” pentru data de 27.06.2012 și transmiterea banilor în sumă de

910 dolari SUA necesari pentru a fi prezentați organelor serviciului de frontieră la

intrarea pe teritoriul Turciei. Ulterior, la 27.06.2012, întru atingerea scopului

infracțional Mazur Vladislav acționînd în continuare în comun acord cu

Rusanovschi Diana și persoana nestabilită de origine turcă cu numele „Ibrahim”, a

transportat-o pe Plațînda Daria la Aeroportul Internațional Chișinău, de unde

ultima cu ruta aeriană Chișinău-Antalya a plecat în R. Turcia. În aceiași zi, la

27.06.2012, Plațînda Daria ajungînd în or. Antalya, Turcia, a fost preluată și

transportată de către Rusanovschi Diana și persoana de origine turcă neidentificată

de organul de urmărire penală pe nume „Ibrahim”, care au adăpostit-o la un hotel

din Antalya, unde, pe o perioadă de trei luni, aflîndu-se sub supravegherea lui

Rusanovschi Diana și a persoanei de origine turcă pe nume ,,Ibrahim”, a prestat

servicii sexuale contra plată diferitor bărbați, puși la dispoziția ei de către persoana

pe nume „Ibrahim”.

Tot ea, în perioada lunii iulie 2012, aflîndu-se în or. Antalya, R. Turcia,

acționînd împreună și prin înțelegere prealabilă cu o persoană nestabilită de origine

turcă cu numele „Ibrahim” și cu Mazur Vladislav care se afla în mun. Chișinău, R.

Moldova, precum și cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, în

scop de profit, intenționat, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a

persoanei, prin înșelăciune, sub pretextul plecării la odihnă în or. Antalya, Turcia,

au recrutat-o în acest sens pe Dumitro Tatiana. Întru realizarea scopului său

infracțional, Rusanovschi Diana, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Mazur

Vladislav și persoana nestabilită de origine turcă cu numele „Ibrahim", care la acel

moment se afla în Turcia, acționînd întru atingerea scopului lor infracțional, au

organizat transportarea victimei Dumitro Tatiana, la locul de destinație,

2

procurîndu-i bilet de călătorie la ruta aeriană „Chișinău-Antalya” pentru data de

31.07.2012. În continuare, la 31.07.2012, întru atingerea scopului infracțional

Mazur Vladislav acționînd în continuare în comun acord cu Rusanovschi Diana și

persoana nestabilită de origine turcă cu numele „Ibrahim”, a transportat-o pe

Dumitro Tatiana la Aeroportul Internațional Chișinău, de unde ultima cu ruta

aeriană Chișinău-Antalya a plecat în R. Turcia. În aceiași zi, la 31.07.2012,

Dumitro Tatiana ajungînd în or. Antalya, Turcia, a fost preluată și transportată de

către Rusanovschi Diana și persoana nestabilită de origine turcă cu numele

„Ibrahim”, care au adăpostit-o la un hotel din or. Antalya, Turcia, și deținînd

controlul asupra victimei care era în stare de vulnerabilitate determinată de aflarea

acesteia într-o țară străină, de lipsa de mijloace financiare necesare pentru

întoarcere în Republica Moldova și supraviețuire, au îndemnat-o pe Dumitro

Tatiana să practice prostituția. Ulterior, peste o săptămînă, ultima a refuzat de a

mai practica prostituția și pentru a cîștiga încrederea acesteia, au returnat-o în R.

Moldova.

Tot ea, Rusanovschi Diana, în perioada lunilor iulie - septembrie 2012,

aflîndu-se în or. Antalya, împreună cu o persoană nestabilită de origine turcă pe

nume „Ibrahim”, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a persoanei,

acționînd în comun acord cu Lungu Anastasia, care se afla în R. Moldova,

intenționat, din interes material, profitînd de poziția de vulnerabilitate a lui

Mihailovscaia Veronica, au recrutat-o în scopul practicării prostituției în or.

Antalya, Turcia, și anume: Lungu Anastasia cunoscînd de situația precară din

punct de vedere al supraviețuirii sociale a cet. Mihailovscaia Veronica i-a

comunicat despre faptul că sora sa, Rusanovschi Diana, se află în or. Antalya,

Turcia, unde practică prostituția și pentru aceste servicii cîștigă lunar suma de 1500

dolari SUA, astfel trezind interesul victimei de a cîștiga bani, prin practicarea

prostituției. Ulterior, Rusanovschi Diana, obținînd acordul lui Mihailovscaia

Veronica la practicarea prostituției în Turcia, acționînd în comun acord cu

persoana pe nume „Ibrahim”, cunoscînd de situația financiară dificilă a acesteia, i-

au transmis bani în sumă de o sută de dolari SUA pentru perfectarea pașaportului

moldovenesc de uz extern, totodată pentru transportarea victimei în Turcia, i-au

procurat de la o Agenție de turism un bilet electronic cu destinația Chișinău-

Antalya. În continuare, la 03.09.2012 Rusanovschi Diana împreună cu persoana

pe nume „Ibrahim” au întîlnit-o în Aeroportul din or. Antalya, Turcia pe

Mihailovscaia Veronica, după care au adăpostit-o într-un hotel din or. Antalya,

unde pe o perioadă de trei luni, Mihailovscaia Veronica sub supravegherea lui

Rusanovschi Diana și a persoanei de origine turcă pe nume ,,Ibrahim”, a prestat

servicii sexuale contra plată diferitor bărbați, puși la dispoziția ei, de către

persoana pe nume „Ibrahim”.

Mazur Vladislav în perioada lunilor mai - iunie 2012, aflîndu-se în mun.

3

Chișinău acționînd în comun acord cu Rusanovschi Diana și o persoană nestabilită

de origine turcă pe nume „Ibrahim”, care se aflau în or. Antalya, Turcia, în scop de

profit, intenționat, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a persoanei, prin

abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de

vedere al supraviețuirii sociale (starea socială, materială și familiară grea, și lipsa

surselor financiare de întreținere), au recrutat-o pe Plațînda Daria, cu

consimțămîntul acesteia. Întru realizarea scopului său infracțional, Mazur

Vladislav împreună și prin înțelegere prealabilă cu Rusanovschi Diana și persoana

nestabilită de origine turcă cu numele „Ibrahim”, acționînd întru atingerea scopului

lor infracțional, au organizat transportarea victimei Plațînda Daria, la locul de

destinație, procurîndu-i bilet de călătorie la ruta aeriană „Chișinău-Antalya” pentru

data de 27.06.2012 și transmiterea banilor în sumă de 910 dolari SUA necesari

pentru a fi prezentați organelor serviciului de frontieră la intrarea pe teritoriul

Turciei. Ulterior, la 27.06.2012, întru atingerea scopului infracțional Mazur

Vladislav acționînd în continuare în comun acord cu Rusanovschi Diana și

persoana nestabilită de origine turcă cu numele ,,Ibrahim”, a transportat-o pe

Plațînda Daria la Aeroportul Internațional Chișinău, de unde ultima cu ruta aeriană

Chișinău-Antalya a plecat în R. Turcia. În aceiași zi, la 27.06.2012, Plațînda Daria

ajungînd în or. Antalya, Turcia, a fost preluată și transportată de către Rusanovschi

Diana și persoana de origine turcă neidentificată de organul de urmărire penală pe

nume „Ibrahim”, care au adăpostit-o la un hotel din Antalya, unde, pe o perioadă

de trei uni, aflîndu-se sub supravegherea lui Rusanovschi Diana și a persoanei de

origine turcă pe nume ,,Ibrahim", a prestat servicii sexuale contra plată diferitor

bărbați, puși la dispoziția ei de către persoana pe nume „Ibrahim”. Tot el, în

perioada lunilor iunie-iulie 2012, aflîndu-se în mun. Chișinău, acționînd împreună

și prin înțelegere prealabilă cu Rusanovschi Diana și o persoană nestabilită de

origine turcă cu numele „Ibrahim”, care se aflau în or. Antalya Turcia, în scop de

profit, intenționat, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a persoanei, prin

înșelăciune, sub pretextul plecării la odihnă în or. Antalya, Turcia, au recrutat-o în

acest sens pe Dumitro Tatiana. Întru realizarea scopului său infracțional, Mazur

Vladislav, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Rusanovschi Diana și persoana

nestabilită de origine turcă cu numele „Ibrahim”, acționînd întru atingerea scopului

lor infracțional, au organizat transportarea victimei Dumitro Tatiana, la locul de

destinație, procurîndu-i bilet de călătorie la ruta aeriană „Chișinău-Antalya” pentru

data de 31.07.2012. Ulterior, la 31.07.2012, întru atingerea scopului infracțional

Mazur Vladislav acționînd în continuare în comun acord cu Rusanovschi Diana și

persoana nestabilită de origine turcă cu numele „Ibrahim”, a transportat-o pe

Dumitro Tatiana la Aeroportul Internațional Chișinău, de unde ultima cu ruta

aeriană Chișinău-Antalya a plecat în R. Turcia. În aceiași zi, la 31.07.2012,

Dumitro Tatiana ajungînd în or. Antalya, Turcia, a fost preluată și transportată de

4

către Rusanovschi Diana și persoana nestabilită de origine turcă cu numele

„Ibrahim”, care au adăpostit-o la un hotel din or. Antalya Turcia și deținînd

controlul asupra victimei care era în stare de vulnerabilitate determinată de aflarea

acesteia într-o țară străină, de lipsa de mijloace financiare necesare pentru

întoarcere în Republica Moldova și supraviețuire, au îndemnat-o pe Dumitro

Tatiana să practice prostituția. Ulterior, peste o săptămînă, ultima a refuzat de a

mai practica prostituția și pentru a cîștiga încrederea acesteia, au returnat-o în R.

Moldova. Ulterior, Mazur Vladislav, urmărind în continuare realizarea scopului

propus, acționînd în comun acord cu Hîncu Olga și persoana nestabilită pe nume

„Ibrahim”, prin înșelăciune sub pretextul revenirii la odihnă în or. Antalya, a

convins-o pe Dumitro Tatiană ca să plece din nou în Antalya. Astfel, la

13.08.2012, Mazur Vladislav, acționînd în vederea realizării intenției sale

infracționale referitor la transportarea victimei în țara de destinație pentru

exploatarea sexuală comercială, a organizat transportarea victimei, și anume:

Mazur Vladislav a transportat-o pe Dumitro Tatiana la Aeroportul Internațional-

Chișinău, iar din or. Antalya, Turcia, Dumitro Tatiana a fost preluată și

transportată de către Hîncu Olga și persoana nestabilită de origine turcă cu numele

„Ibrahim”, care a adăpostit-o într-un hotel din Antalya. Ulterior, persoana

nestabilită de origine turcă pe nume „Ibrahim” urmărind scopul exploatării sexuale

comerciale, a insistat ca Dumitro Tatiana sub pretextul returnării cheltuielilor

suportate din urma celor două deplasări a ei în Antalya, a impus-o pe ultima să

presteze servicii sexuale contra plată diferitor bărbați, în vederea restituirii datoriei.

Roman Medeleanu în numele inculpaților Vladislav Mazur și Diana Rusanovschi,

inculpatul Vladislav Mazur și avocatul Nicolai Vișinevschi precum și avocatul

Igor Cecan în numele inculpatei Diana Rusanovschi.

3.1. În apelul său în numele inculpatului Mazur Vladislav, avocatul Roman

Medeleanu a solicitat casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri prin care Mazur Vladislav să fie achitat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

În susținerea apelului s-a invocat netemeinicia sentinței sub aspectul că

acuzarea nu a prezentat probe care ar demonstra vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate.

Cu referire la latura obiectivă a componenței date de infracțiune nu a fost

confirmată executarea de către inculpat a acțiunilor de recrutare, transportare,

adăpostire și primire a victimei în scop de exploatare sexuală comercială.

Respectiv din declarațiile părții vătămate nu se atestă careva acțiuni din

partea inculpatului privind înșelăciunea sau abuz de poziția de vulnerabilitate a lui

Plațîntă Daria, mai mult ca atît de către instanța de judecată urma a fi apreciate

critic declarațiile părții vătămate, deoarece sunt contradictorii.

5

Din analiza materialului probator pe cauza dată, unica probă care a fost pusă

la baza unei sentințe de condamnare sunt declarațiile părții vătămate Plațîntă Daria,

mai mult ca atît în sentința dată de către instanța de judecată a fost menționat în

calitate de probe și procesele verbale ale confruntării dintre inculpat și partea

vătămată, care își au ca izvor aceleași declarații ale părții vătămate și inculpat.

În afară de probele menționate mai sus, instanța a mai menționat și procesul

verbal de examinare a obiectului, prin care au fost examinate obiectele ridicate în

cadrul percheziției din 25.06.2013 efectuat la domiciliul învinuitului Mazur

Vladislav, însă nici un obiect nu a fost recunoscut corp delict, și respectiv neavînd

nici o importanță probatorie pe această cauză penală.

În această ordine de idei, alte probe ce ar confirma declarațiile părții

vătămate nu există și la baza sentinței de condamnare nu pot fi puse în

exclusivitate doar declarațiile părții vătămate.

Cu referire la episodul de trafic a lui Dumitro Tatiana, de asemenea de către

acuzare nu a fost prezentată nici o probă privind vinovăția inculpatului Mazur

Vladislav la comiterea infracțiunii date. În acest context declarațiile părții

vătămate urmează a fi apreciate critic de către instanța de judecată, deoarece ultima

a dat declarații, răzbunndu-se pe fostul său concubin.

Mai mult ca atît, nu există nici o probă care ar demonstra faptul primirii de

către inculpatul Mazur Vladislav a cărorva profituri. De către Rusanovschi Diana

i-a fost împrumutate careva sume de bani, dar acest fapt denotă caracterul unor

relații civile dintre inculpați și nu a fost probat contrariul.

3.2. În apelul său în numele inculpatei Rusanovschi Diana, avocatul

Roman Medeleanu a solicitat casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri prin care Rusanovschi Diana să fie achitată de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

În susținerea apelului avocatul a invocat netemeinicia sentinței sub aspectul

că acuzarea nu a prezentat probe care ar demonstra vinovăția inculpatei în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

Cu referire la latura obiectivă a componenței date de infracțiune nu a fost

confirmată executarea de către inculpată a acțiunilor de recrutare, transportare,

adăpostire și primire a victimei.

Pe toate trei episoade, la baza sentinței sunt puse doar declarațiile părților

vătămate, nefiind confirmate de nici o probă suplimentară. Între declarațiile

părților vătămate sunt contradicții esențiale, care pe parcursul ședințelor de

judecată nu au fost înlăturate de către acuzare prin probe pertinente și concludente,

care în ansamblul lor să probeze vinovăția inculpatei Rusanovschi Diana, cu toate

acestea instanța urmează să aprecieze critic declarațiile părților vătămate, deoarece

sunt contradicții și este unica probă care a fost pusă la baza sentinței de

condamnare. În sentința dată de către instanța de judecată a fost menționat în

6

calitate de probe și procesele verbale ale confruntării dintre inculpată și partea

vătămată, care își are ca izvor aceleași declarații ale părții vătămate și inculpată, în

toate trei cazuri.

În afară de declarațiile părților vătămate, instanța a mai menționat și procesul

verbal de examinare a obiectului, prin care au fost examinate obiectele ridicate în

cadrul percheziției din 25 iunie 2013 efectuat la domiciliul lui Mihailovscaia

Veronica, însă nici un obiect nu a fost recunoscut corp delict și respective neavînd

nici o importanță probatorie pe această cauză penală.

În această ordine de idei, alte probe care ar confirma declarațiile părții

vătămate nu există și la baza sentinței de condamnare nu pot fi puse în

exclusivitate doar declarațiile părții vătămate.

Respectiv din declarațiile părții vătămate nu se atestă careva acțiuni din

partea inculpatului privind înșelăciunea sau abuz de poziția de vulnerabilitate a lui

Plațîntă Daria, mai mult ca atît de către instanța de judecată urmează a fi apreciate

critic declarațiile părții vătămate, deoarece sunt contradictorii.

Din analiza materialului probator pe cauza dată, unica probă care a fost pusă

la baza unei sentințe de condamnare sunt declarațiile părții vătămate Plațîntă Daria,

mai mult ca atît în sentința dată de către instanța de judecată a fost menționate în

calitate de probe și procesele verbale ale confruntării dintre inculpată și partea

vătămată, care își au ca izvor aceleași declarații ale părții vătămate și inculpat.

În afară de probele menționate mai sus, instanța a mai menționat și procesul

verbal de examinare a obiectului, prin care au fost examinate obiectele ridicate în

cadrul percheziției din 25.06.2013 efectuat la domiciliul învinuitului Mazur

Vladislav, însă nici un obiect nu a fost recunoscut corp delict, și respective neavînd

nici o importanță probatorie pe această cauză penală.

În această ordine de idei, alte probe ce ar confirma declarațiile părții

vătămate nu există, și la baza sentinței de condamnare nu pot fi puse în

exclusivitate doar declarațiile părții vătămate.

Cu referire la episodul de trafic a lui Dumitro Tatiana, de asemenea de către

acuzare nu a fost prezentată nici o probă privind vinovăția inculpatului Mazur

Vladislav la comiterea infracțiunii date. În acest context, declarațiile părții

vătămate urmează a fi apreciate critic de către instanța de judecată, deoarece ultima

a dat declarații, răzbunîndu-se pe fostul său concubin.

Mai mult ca atît, nu există nici o probă care ar demonstra faptul primirii de

către inculpatul Mazur Vladislav a cărorva profituri. De către Rusanovschi Diana

i-a fost împrumutate careva sume de bani, dar acest fapt denotă caracterul unor

relații civile dintre inculpați și nu a fost probat contrariul.

3.3. În apelul inculpatului Vladislav Mazur și avocatului acestuia, Nicolae

Vișnevski, s-a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Mazur Vladislav să

7

fie achitat, deoarece fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii și el

nu recruta, nu transporta, nu transfera și nu primea persoane în scop de exploatare

sexuală.

În ședința de judecată din 30.04.2014 Dumitro Tatiana a dat declarații prin

care s-a confirmat lipsa traficului de ființe umane, mai mult ca atît s-a constatat că

Mazur Vladislav nu știa nimic despre careva convorbiri și/sau înțelegeri între

Rusanovschi Diana, Plațînda Daria și Dumitro Tatiana.

3.4. În apelul său, avocatul Igor Cecan în numele inculpatei Rusanovschi

Diana a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărÎri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Rusanovschi Diana

să fie achitată pe capătul de acuzare prevăzut de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod

penal.

În susținerea apelului apărătorul a invocat că instanța de fond nu a luat în

considerație circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei. Toate

părțile vătămate au declarat că nu le-au fost sechestrate actele de identitate și că nu

erau ținute încuiate, nu au fost amenințate sau agresate fizic și aveau posibilitatea

reală de a ieși din locul unde erau cazate, însă nici una din ele nu au făcut-o.

Fiecare din părțile vătămate atunci cînd au dorit să se întoarcă în RM s-au întors și

nimeni nu le-a interzis, adică libertatea acțiunilor acestea a persistat pe tot

parcursul aflării lor în Turcia. Nici una din părțile vătămate nu s-au adresat la

organele de drept din Turcia pentru a denunța că sunt traficate așa cum au făcut-o

în RM deși au avut posibilitatea reală. Prin urmare, elementele principale în cauza

dată nu au fost luate în considerație de instanța de fond sunt acelea că, părțile

vătămate nu au fost înșelate, nu au fost amenințate și nu s-a făcut abuz de poziția

de vulnerabilitate a acestora.

Reieșind din aceste circumstanțe de fapt stabilite în instanța de fond în

opinia apelantului unica de ce putea fi acuzată inculpata Rusanovschi Diana era

îndemnul sau determinarea la prostituție ori înlesnirea practicării prostituției, ori

tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției, infracțiune prevăzută de art.

220 Cod penal. Aceasta în momentul în care Mihailovscaia Veronica a recunoscut

în instanța de fond că practica prostituția și în RM înainte de a pleca în Turcia și a

hotărît să meargă în Turcia doar pentru a cîștiga mai mult și a avea posibilitatea de

a-și procura un apartament sau alte bunuri de valoare.

2015 au fost respinse apelurile declarate, ca nefondate, cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. La adoptarea soluției instanța de apel a conchis că, instanța de

judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la

concluzia că Rusanovschi Diana și Mazur Vladislav au săvîrșit infracțiunea

prevăzută de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal - traficul de ființe umane, adică

8

recrutarea, transportarea, adăpostirea și primirea unei persoane, cu

consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială, săvârșită de

două sau mai multe persoane, în privința a două sau mai multor persoane, prin

înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală și care au fost corect apreciate, respectîndu-se prevederile art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor.

Astfel, cu toate că inculpații Mazur Vladislav și Rusanovschi Diana nu și-au

recunoscut vina, faptele lor infracționale sunt pe deplin probate și dovedite prin

probele administrate la dosar, cercetate în instanța de fond, analizate sub toate

aspectele la intima convingere și cărora li sa dat o încadrare obiectivă și corectă.

Probele cercetate și în instanța de apel și apreciate din punct de vedere a

pertenității și concludenții, și anume: declarațiile părților vătămate Dumitru

Tatiana, Plațîndă Daria, Mihailovscaia Veronica, a martorului Guștiuc Cristina și

prin materialele administrate la cauza penală.

Totodată, au fost considerate irelevante și respinse ca nefondate motivele

apelurilor avocatului Roman Medeleanu în numele inculpaților Rusanovschi Diana

și Mazur Veaceslav cu referire la faptul că nu au comis traficul de ființe umane,

adică recrutarea, transportarea, adăpostirea și primirea victimelor, ori faptul ieșirii

și întrării în țară a părților vătămate în perioadele indicate sunt confirmate prin

extrase din registrul traversării frontierei de stat, prin transferurile bancare

efectuate în perioadele indicate în actul de acuzare și sume transferate care nu au

acoperire de argumentare alta decît provenite din trafic de persoane în scop de

activitate de exploatare sexuală comercială.

În conformitate cu Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție a RM nr.37

din 22.11.2004 cu privire la practica aplicării legislației în cauzele despre traficul

de ființe umane și traficul de copii că prin exploatare sexuală se înțelege impunerea

persoanei la practicarea prostituției sau a altor acțiuni cu caracter sexual. Prin

exploatare sexuală comercială se înțelege activitate aducătoare de profituri, care

are drept urmare majorarea activului patrimonial al făptuitorului sau altor

persoane, exprimîndu-se în folosirea victimei prin constrîngere în prostituție sau în

industria pornografică.

Cu referire la caz, în contextul recrutării din declarațiile părții vătămate

Dumitro Tatiana rezultă că în Turcia a fost întîlnită de Rusanovschi Diana care de

fapt a și cazat-o și primea bani de la Ibrahim pentru recrutarea fetelor din RM, iar

inculpatul Mazur Vladislav primea bani în urma convingerii fetelor de a pleca în

Turcia.

Faptul că activitatea infracțională a inculpaților era aducătoare de profituri se

9

demonstrează prin faptul că Rusanovschi Diana îi transfera prin intermediul

băncilor sume de bani lui Mazur Veaceslav, fapt confirmat prin informația oferită

de BC ,,FinComBank” SA și ,,Banca Economii” și alte bănci comerciale (Vol. III,

f.d. 61-73).

Tot aici, chiar dacă inculpatul Mazur Vladislav susține că banii i-au fost

transferați cu titlu de împrumut, Colegiul penal respinge această afirmație deoarece

declarațiile sunt denaturate și sunt făcute cu scopul eschivării de la răspundere

penală, ori în alt fel nu este clar cum și la ce condiții a negociat sumele pretinse a

fi ca împrumut, primind bani periodic de la diferite persoane nefiind clar în ce

relații era cu acele persoane, pentru care necesități împrumuta bani, la ce termen

și condiții urma a rambursa datoriile și nu în ultimul rînd primind bani anume de

la alt complice D. Rusanovschi și de la părțile vătămate care au fost traficate.

Cu referire la apelul avocatului Igor Cecan în numele inculpatei Rusanovschi

Diana, Colegiul penal a respins poziția inculpatei prin care neagă neimplicarea în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) d) Cod penal apreciindu-

le ca mijloc de apărare și care nu coroborează cu probele administrate din

următoarele motive, în cadrul cercetării judecătorești partea vătămată Dumitro T. a

confirmat, că inculpatul Mazur Vladislav cunoștea, că D. Platînda practica

prostituția în Turcia, ba mai mult, D. Platînda a confirmat că anume Mazur

Vladislav a invitat-o să discute cu Rusanovschi Diana prin Skype, la inițiativa

Dianei, despre faptul că are nevoie de bani și dacă ar vrea să muncească, or, are

probleme cu părinții și nu are altă ieșire din situație. Și partea vătămată

Mihailovscaia Veronica a declarat că în lipsă de bani a căutat-o pe Rusanovschi

Diana prin rețeaua Skype și i-a comunicat că are nevoie de bani și că caută de

lucru.

Deși în apel se menționează că în toate cazurile este prezent consimțămîntul

victimei, aceasta nu înlătură răspunderea penală a făptuitorului. Consimțămîntul

victimei traficului de ființe umane nu poate fi exprimat liber. Consimtămîntul liber

poate fi exprimat numai în situația în care persoana nu este influențată prin abuz de

poziția de vulnerabilitate. Chiar dacă victima și-a exprimat consimtămîntul de a fi

traficată, acesta este redus la zero, nevalabil, întrucît faptuitorul a recurs la unul din

factorii de viciere a consimțămîntului

Prin urmare, Colegiul penal a considerat că concluziile instanței de fond cu

privire la stabilirea pedepsei inculpaților corespund principiului individualizării

răspunderii penale și pedepsei penale prevăzut de art. 7 Cod penal,

scopului și criteriilor individualizării pedepsei prevăzute de art. 61, 75 Cod

penal și corect a concluzionat despre necesitatea aplicării pedepsei în limitele

sancțiunii prevăzute de legea penală pentru care inculpații Mazur Vladislav și

Rusanovschi Diana au fost condamnați, sub formă de închisoare, fiindcă s-a ținut

cont de toate circumstanțele cauzei în ansamblul, că infracțiunea este deosebit de

10

gravă, comisă împotriva persoanei, de pericolul social al infracțiunii săvîrșite și de

personalitate inculpaților.

Colegiul penal a precizat că aplicarea față de inculpați a pedepsei penale fără

a-i izola de societate nu va atinge scopul legii penale, care are menirea de a apăra

împotriva infracțiunilor, persoana, drepturile și libertățile acesteia precum și

întreaga ordine de drept, prevenirea de noi infracțiuni, ori sancțiunea legii prevede

pedeapsa închisorii de la 7 la 15 ani.

Astfel, scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza dată penală

în privința inculpaților nu poate fi atins decît prin executarea pedepsei penale cu

închisoare cu izolarea lor în locurile de detenție prin executarea pedepsei stabilite

de instanța de fond.

inculpaților Rusanovschi Diana și Mazur Vladislav a declarat recursuri ordinare, în

care a invocat aceleași motive și prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 15) Cod

de procedură penală solicitînd casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei

la o nouă rejudecare în aceiași instanță în alt complet de judecată.

În motivarea ambelor recursuri indică că, la judecarea apelurilor instanța de

apel nu a audiat pe viu părțile vătămate și martorii, încălcînd astfel prevederile art.

413 alin. (6) Cod de procedură penală care prevede că instanța de apel, la cererea

părților, poate cerceta suplimentar probele administrate în primă instanță și poate

administra probe noi.

Recurentul menționează că în ședința instanței de apel a solicitat audierea

suplimentară a părților vătămate și a martorilor, deoarece în declarațiile acestora

sunt divergențe, fapt confirmat și prin faptul că una din părțile vătămate și anume

Mihailovscaia Veronica a dat declarații diametral opuse celor date în ședința de

judecată în cauza penală în privința lui Luca Anastasia.

De asemenea, avocatul invocă faptul că în ședința instanței de apel a solicitat

termen de a prezenta probe noi și anume: ordonanța de încetare a procesului penal

în privința lui Luca Anastasia, ordonanța de pornire a urmăririi penale în privința

lui Mihailovscaia Veronica în baza art. 312 Cod penal, însă această cerere a fost

respinsă.

Totodată, recurentul consideră că de către acuzare nu au fost prezentate

probe ce ar proba existența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal, iar la baza sentinței de condamnare sunt puse doar declarațiile

părților vătămate și presupuneri, nefiind confirmate.

întru respingerea acestora, deoarece temeiurile invocate nu și-ai găsit confirmare în

cauza dată întru casarea deciziei recurate, care cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția de condamnare.

11

declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt

vădit neîntemeiate din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de

drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va

ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească definitivă.

Din textul ambelor recursuri declarate de către avocatul Medeleanu Roman

rezultă că invocă drept temei art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 15) Cod de procedură

penală.

Conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței.

Instanța de recurs precizează că recurentul referindu-se la pct. 6 din norma

menționată nu indică care anume eroare de la acest punct a fost comisă de către

instanța de apel la adoptarea soluției sale, mai mult ca atît, nu și-a argumentat

motivul invocat.

Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța de

apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus

la menținerea sentinței instanței de fond, or în fapt, decizia instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și

întemeiată.

Mai mult ca atît, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la

examinarea cauzei a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101

Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a

12

verificat minuțios, dîndu-le o apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu au confirmat vinovăția

inculpaților Rusanovschi Diana și Mazur Vladislav în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute în art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

Totodată, conform art. 414 Cod de procedură penală la judecarea apelului

instanța a verificat probele și înscrisurile anexate la cauza penală și a celor

suplimentar invocate, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f.

d. 167-168, Vol. III), iar careva completări din partea părților nu au parvenit.

Tot aici, Colegiul se va expune și va respinge, ca neîntemeiate, motivele

recurentului precum că în ședința de judecată în instanța de apel a fost respinsă

solicitarea sa de a fi audiate părțile vătămate și martorii, precum și solicitarea unui

termen de a prezenta probe noi, deoarece, conform procesului-verbal al ședinței de

judecată (f. d. 167, Vol. III), la propunerea instanței de a înainta careva probe

suplimentare sau de a verifica suplimentar probele administrate la cauza penală,

atît inculpații cît și avocații au declarat că „probe suplimentare nu sunt”, iar

careva obiecții împotriva procesului-verbal nu au fost înaintate.

Cît ține de argumentul recurentului privitor la faptul că instanța de apel nu a

audiat pe viu părțile vătămate și martorii, Colegiul îl respinge ca neîntemeiat și

declarativ, or potrivit procesului verbal al ședinței de judecată al instanței de apel

(f.d. 165, Vol. III), părțile vătămate au fost citate legal, însă nu s-au prezentat, mai

mult ca atît, această procedură fiind una obligatorie prin prisma prevederilor art. 6

din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

doar în cazul în care instanța de apel dispune condamnarea persoanei după o

sentință de achitare, or în speță, condamnarea inculpaților a fost menținută de către

instanța de apel.

Din aceste considerente, Colegiul menține concluzia instanței de apel, iar

careva eroare prevăzută în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală nu a

fost admisă și argumentele recurentului fiind lipsite de suport probatoriu de drept,

fiind considerate declarative.

Cu referire la cele invocate de avocat în sensul prevederilor art. 427 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală care stipulează că hotărîrea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele

de fond ori de apel, atunci cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii,

Colegiul penal respinge acest argument, ca fiind neîntemeiat, din următoarele

considerente:

Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”se înțeleg

acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acestuia nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective.

Prin urmare, recurentul invocă faptul că nu a fost prezentată nici o probă ce

ar confirma existența laturii obiective și a laturii subiective, însă Colegiul penal

13

constată că în speță acest temei de casare nu și-a găsit confirmare la examinarea

recursurilor menționate.

Totodată, instanța de recurs relevă că în acțiunile ambilor inculpați sunt

prezente toate elementele infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod

penal, fiind dovedită vina acestora prin întreg cumulul de probe cercetate și

invocate în prezenta decizie, care în totalitatea lor coroborează cu declarațiile

părților vătămate și a martorilor.

Astfel, Colegiul susține poziția instanței de apel prin care s-a expus că

instanța de fond corect și legal a constatat prezența în acțiunile inculpaților a

elementelor constitutive ale infracțiunii prin care este prevăzut faptul traficului

ființelor umane, adică recrutarea, transportarea, adăpostirea și primirea unei

persoane, cu consimțămîntul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială,

săvîrșită de două sau mai multe persoane, în privința a două sau mai multor

persoane, prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate.

În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că concluziile la care au

ajuns instanțele ierarhic inferioare privitor la vinovăția inculpaților sunt corecte și

corespund materialului probator.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs examînînd recursul declarat

constată că careva încălcări nu au fost comise de către instanțele de judecată.

Referitor la eroarea invocată prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 15) Cod de

procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

în cazul în care instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a

constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care

poate fi reparată și în această cauză, Colegiul concluzionează, că acest temei

pentru declararea recursului ordinar de asemenea nu și-a găsit confirmare la

examinare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent, mai

mult ca atît, în motivarea recursurilor avocatul nu face o careva argumentare ce ar

ține de eroarea invocată.

Astfel, Colegiul penal ajunge la concluzia că recursurile declarate sunt

declarative, motivele invocate nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs în art. 427

Cod de procedură penală. Totodată, aceste motive au fost invocate și în apel, au

fost obiectul judecării în instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale

dovedește legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea

hotărîrilor judecătorești.

În acest context, Colegiul conchide că temeiurile pentru recursurile ordinare

declarate de recurent, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 15) Cod de

procedură penală nu și-au găsit confirmarea în instanța de recurs și din aceste

considerente sunt inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

14

de procedură penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Roman

Medeleanu în numele inculpaților Rusanovschi Diana și Mazur Vladislav

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2015,

în cauza penală în privința lui Rusanovschi Diana și Mazur Vladislav, ca fiind

vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 30 septembrie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

15

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-06-20
0,94
1ra-952/2018 — art. 165 al. 2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-952/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 23 mai 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând admisib
CSJ 2021-05-21
0,93
1ra-308/21 — art. 165 alin. 2 lit. d CP
art. 220 alin. (1) Cod penal, din care motiv a apreciat ca fiind cărectă concluzia primei instanţe potrivit căreia, la caz prevederile în art. 1 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016, sunt 5 aplicabile. Instanța de apel a precizat, că preveder
CSJ 2018-12-28
0,93
1ra-1344/2018 — art. 220 alin. 1 CP
. 220 alin. (1) Cod penal, motiv pentru care, a considerat că, prima instanţă a concluzionat corect că, în cazul dat exigenţele stabilite în art. 1 al Legii nr. 210 din 29.07.2016 - sunt prezente. Instanţa de apel a reţinut că, inculpatele
CSJ 2019-05-16
0,93
1ra-591/2019 — art. 165 al. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-591/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 16 aprilie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Timofti Vladimir, Judecători - Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurca
CSJ 2015-06-24
0,93
1ra-716/2015 — art. 264-1 al.1, 264 al.3 lit.a CP
Dosarul nr. 1ra-716/2015 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 24 iunie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, examinînd, în c
Sursă