1ra-816/2015 — art. 164 alin.2 lit. e Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 18 decembrie 2014, Grati Andrian și Grati Boris au fost condamnați în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal la cîte 6 ani închisoare fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Grati Andrian și Grati Boris pe data de 23 ianuarie 2014 pe la ora 17:00, avînd scopul răpirii unei persoane, împreună și după o înțelegere prealabilă cu o persoană în privința căreia cauza este disjungată (f.d. 117, vol. 1), cu automobilul de modelul „VAZ 21150”, cu numărul de înmatriculare CR AW 346, care îi aparținea cu drept de proprietate 1 privată cet. Fondos Dumitru, s-au deplasat acasă în s. Cruglic, raionul Criuleni la cet. Gori Nicolai unde l-au înșelat pe Gori Nicolai și l-au determinat ca să meargă cu ei și ca ei să-i arate lui unde ei au găsit lucrurile furate ce au fost sustrase anterior din gospodăria lui Grati Boris și în acest mod l-au determinat pe acesta ca să urce în salonul automobilului respectiv. După ce cet. Gori Nicolai a urcat în salonul acelui automobil de modelul „VAZ 21150”, cu numărul de înmatriculare CR AW 346 Fondos Andrei a pornit motorul automobilului și contrar voinței lui Gori Nicolai s-au pornit spre pădurea din apropierea s. Cruglic, raionul Criuleni. În drum Gori Nicolai observînd că este transportat în direcția pădurii, le-a cerut lui Fondos Andrei, Grati Boris și Grati Andrian ca să oprească automobilul cu scopul de a se da jos din el. Văzînd că Fondos Andrei, Grati Boris și Grati Andrian ignoră cerința lui de a opri automobilul, Gori Nicolai a hotărît ca să se dea jos din acel automobil în timpul deplasării, însă nu a reușit din motivul imposibilității sale de a deschide ușa automobilului. Ajungînd în pădurea de la marginea s. Cruglic, raionul Criuleni Grati Boris și Grati Andrian l-au dat jos pe Gori Nicolai din salonul automobilului, după ce i-au aplicat ultimului lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i în acest mod o traumă acută cranio-cerebrală, comoție cerebrală, echimoză pe cap, excoriații pe față în regiunea pectorală stîngă, care prin raportul de expertiză medico-legală nr. 166D din 16 aprilie 2014, au dus la dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămări ușoare. În timpul aplicării violenței Gori Nicolai s-a rupt din mîinile lui Grati Boris și Grati Andrian și a fugit în pădure, iar ultimii nu au putut ca să-l mai găsească. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmate de probele administrate, instanța a reținut că, faptele inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal – răpirea unei persoane săvîrșită de două sau mai multe persoane.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Rațoi Oleg în numele inculpaților Grati Andrian și Grati Boris prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații să fie achitați. În motivarea apelului avocatul a indicat că, instanța de fond eronat, superficial și tendențios a apreciat probele existente, iar poziția apărării în genere a fost omisă și neglijată, cu atît mai mult că instanța de fond s-a contrazis în relatarea depozițiilor părții vătămate, deoarece instanța a afirmat că partea vătămată a fost urcată și transportată cu automobilul contrar voinței sale, iar partea vătămată în ședința de judecată a afirmat ferm că s-a urcat și a mers cu inculpații benevol. Tot eronat instanța de fond a descris declarațiile părții vătămate în momentul cînd a scris, că partea vătămată Gori Nicolai întrebînd de inculpați care este scopul 2 deplasării și unde merg, inculpații ar fi răspuns că acuși o să vezi, pe cînd partea vătămată a declarat că inculpații i-au comunicat că merg pentru a se clarifica cu furtul de calculator care se întîmplase cu cîteva zile mai înainte. La fel eronat prima instanță a relatat, că Grati Boris a afirmat, că a spus părții vătămate să nu-și facă griji că acuși o să vadă unde îl duc, pe cînd Grati Boris a afirmat în instanță, că merg pentru a se clarifica cu furtul de calculator, fapt confirmat și prin declarațiile părții vătămate, fapt ce denotă că instanța superficial și ilegal nu a relatat adevărul ceea ce este absolut inadmisibil. Probele examinate în instanța de judecată nu demonstrează vinovăția inculpaților în cele incriminate, inculpații nu recunosc vinovăția sa și consideră că urmează a fi achitați deoarece nu au comis răpirea unei persoane. S-a menționat, că în speța dată actul răpirii prevăzut de art. 164 alin. (2)lit. e) Cod penal nu s-a consumat, el nici nu s-a produs de fapt, deoarece nu au fost demonstrate careva elemente care să prevadă actul răpirii propriu zis, prin urmare acțiunile inculpaților nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate. Acțiunea civilă lipsește, iar partea vătămată Gori Nicolai nu are careva pretenții materiale sau morale, ba chiar prin cererea sa prezentată instanței solicită ca inculpații Grati Andrian și Grati Boris să nu fie trași la răspundere fapt ce denotă o dată în plus nevinovăția lor, deoarece chiar Gori Nicolai îi consideră nevinovați.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2015 a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Rațoi Oleg în numele inculpaților Grati Andrian și Grati Boris. Instanța de apel, în motivarea soluției adoptate a invocat, că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpații au comis infracțiunea imputată, împrejurări ce au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel că vinovăția inculpaților de săvîrșirea faptelor prejudiciabile incriminate a fost dovedită, și anume prin declarațiile părții vătămate Gori Nicolai, declarațiile martorilor Gori Violeta, Merneanu Raisa, procesul-verbal de cercetare a locului comiterii infracțiunii, raportul de expertiză medico-legală nr. 166D din 16 aprilie 2014.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Bîrcă Grigore în numele inculpaților Grati Andrian și Grati Boris, invocînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie dispusă achitarea inculpaților pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, sub următoarele aspecte: - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; 3 - concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșire a infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, totodată, toate dubiile în probarea infracțiunii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpaților; - conflictul cu aplicarea violenței între partea vătămată și inculpați nu a apărut în legătură cu actul de răpire, ci în rezultatul, după cum a declarat partea vătămată, a presupunerii sale că se deplasează cu automobilul spre pădure pentru a fi bătut; - scopul deplasării spre pădure era întîlnirea cu pădurarul, cu care conducătorul automobilului Fodos Andrian urma să se înțeleagă despre procurarea lemnelor; - probele prezentate de către partea învinuirii nu pot sta la baza recunoașterii acțiunilor ca fiind culpabile.

Judecînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră, că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs, admite recursul, casează parțial sau total hotărîrea atacată și pronunță o nouă hotărîre. Conform art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în temeiurile prevăzute de prezentul articol, iar dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor nu constituie o eroare de drept și nu poate servi drept temei pentru casarea hotărîrii legal adoptate de către instanțele judecătorești. Din conținutul recursului rezultă, că recurentul indică temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului în cazul în care nu au fost întrunite elementele infracțiunii, temei care nu și-a găsit confirmarea în speța dată. Instanța de recurs ordinar verifică legalitatea hotărîrilor atacate în limitele motivelor invocate de recurent în baza temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală. Colegiul penal lărgit menționează, că prin rechizitoriu (f.d. 134-139, vol. I), inculpații Grati Andrei și Grati Boris au fost învinuiți de faptul, că ,,la data de 23 ianuarie 2014, aproximativ la ora 17:00, cet. Grati Andrian, avînd scopul răpirii persoanei, împreună și după o înțelegere prealabilă cu cet. Fondos Andrei și Grati Boris, s-au deplasat cu automobilul de model ,,Vaz-21150”, cu numărul de înmatriculare CR AW 346, la domiciliul cet. Gori Nicolai din s. Cruglic, r-nul Criuleni, unde înșelîndu-1 pe Gori Nicolai ca să meargă cu ei să-i arate unde au găsit lucrurile ce au fost sustrase anterior din gospodăria lui Grati Boris, l-au determinat pe acesta să se urce în automobilul respectiv. Apoi, după ce Gori Nicolai a urcat în automobilul nominalizat, Fondos Andrei a pornit automobilul respectiv și l-au transportat pe Gori Nicolai contrar voinței acestuia la pădurea din 4 apropierea s. Cruglic, r-nul Criuleni. Pe drum, Gori Nicolai observînd că este transportat în direcția pădurii, a cerut lui Fondos Andrei, Grati Boris și Grati Andrian să oprească automobilul, ca să coboare din el. Văzînd că Fondos Andrei, Grati Boris și Grati Andrian ignorează cerința sa de a opri automobilul, Gori Nicolai a hotărît să coboare din automobil în timpul deplasării, însă nu a reușit din motivul imposibilității sale de a deschide ușa automobilului. Ajungînd la pădurea respectivă, Grati Boris și Grati Andrian l-au coborît pe Gori Nicolai din automobil și i-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului. În timpul aplicării acestor lovituri, Gori Nicolai a reușit să scape din mîinile lor, fugind în pădure, unde nu a fost găsit. Ca rezultat al acestor acțiuni violente, lui Gori Nicolai au fost pricinuite leziuni corporale sub formă de traumă acută cranio- cerebrală, comoție cerebrală, echimoză pe cap, excoriații pe față regiunea pectoral stînga, care duc la dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămări ușoare. În drept, acțiunile descrise au fost calificate de către procuror în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, adică răpirea unei persoane săvîrșită de mai multe persoane. Fiind audiat în cadrul urmăririi penale, în prima instanță și instanța de apel inculpatul Grati Andrei pe învinuirea înaintată a declarat, că ,,pe data de 23 ianuarie 2014 pe la ora 17:00 el și fratele său Grati Boris erau treji. El și fratele său Grati Boris, îl bănuiau pe Gori Nicolai de faptul că ultimul le-ar fi furat lor din casă computatorul și din acest motiv fratele lui - Grati Boris, în acea zi, la telefonat pe Gori Nicolai și la întrebat dacă dînsul este acasă la ce ultimul a răspuns afirmativ. Peste vre-o oră de vreme el, împreună cu fratele său - Grati Boris cu mașina de modelul „VAZ 2115” sub conducerea lui Fondos Andrei au venit la poarta casei unde locuia Gori Nicolai. Dînsul i-a propus lui Gori Nicolai ca să se urce în mașină și Gori Nicolai s-a urcat în mașină pe bancheta din spate. Ei s-au pornit cu mașina înspre pădure deoarece vroiau ca să vorbească cu păduraru Urbanovici Ion despre lemne pentru foc. Ajungînd la pădure ei au oprit mașina. Gori Nicolai s-a coborît din mașină și la înjurat pe el cu cuvinte necenzurate din motivul că la adus la pădure. Atunci el și fratele său Grati Boris i-au aplicat lui Gori Nicolai lovituri cu pumnii în regiunea stîngă a corpului și Gori Nicolai a fugit.” Inculpatul Grati Boris pe învinuirea înaintată a declarat, că ,,pe data de 23 ianuarie 2014 între orele 16:00-17:00 dînsul la telefonat pe Gori Nicolai și la întrebat dacă el este acasă și dacă el poate să se întîlnească pentru a discuta despre faptul furtului computerului de la el din casă. Gori Nicolai a confirmat că este acasă și că poate să se întîlnească cu el și să discute despre acest lucru. Tot în acest răstimp el a fost telefonat de către Fondos Andrei, care la rugămintea mamei lui trebuia să plece în pădure, pentru a se înțelege cu pădurarul privitor la cumpărarea 5 lemnelor de foc. Aproximativ pe la ora 16:40 min., Fondos Andrei a venit la el acasă cu mașina sa de modelul „VAZ 2115”. Fratele Grati Andrian s-a urcat pe bancheta din față, iar el pe bancheta din spate și s-au pornit spre casa lui Gori Nicolai. La sunat pe Gori Nicolai și la rugat ca să iasă în drum. Ieșind în drum, la rugămintea lui, Gori Nicolai s-a așezat în salonul mașinii pe bancheta din spate. Fondos Andrei a pornit mașina și ei s-au pornit spre pădure. Mergînd spre pădure Gori Nicolai la întrebat pe el unde ei se duc, iar dînsul i-a răspuns, ca să nu-și facă griji și că în curînd o să vadă. S-au oprit la marginea pădurii. Fratele Grati Andrian i-a deschis ușa și Gori Nicolai a ieșit din salonul mașinii afară. Ieșind afară din salonul mașinii Gori Nicolai a început a-1 înjura pe Andrian cu cuvinte necenzurate, iar el neștiind ce se întîmplă, la lovit pe Gori Nicolai cu pumnii peste corp, în rezultat la ce Gori Nicolai a fugit. Colegiului penal lărgit consideră că, instanțele de fond și de apel întemeiat și argumentat au pus la baza hotărîrilor de condamnare cumulul de probe examinate și verificate în ședințele de judecată și descrise amănunțit în hotărîrile atacate, cum sunt: - declarațiile părții vătămate Gori Nicolai (f.d. 190-191, vol. I), care în prima instanță a declarat, că ,,cu Grati Boris și Grati Andrian s-a aflat în relații de prietenie și se cunoșteau de mici copii. Pe data de 23 ianuarie 2014, seara, pe el l-a telefonat Grati Boris și l-a întrebat, dacă el se află acasă. Dînsul i-a răspuns afirmativ. În jurul orei 17:00, cînd amurgea, a ieșit în drum și a văzut acolo o mașină de modelul „VAZ 2115” de culoare argintie, la volanul căreia se afla consăteanul Fondos Andrian. Pe bancheta din față în calitate de pasager se afla Grati Andrian, iar pe bancheta din spate se afla Grati Boris. Grati Andrian i-a propus lui să se urce în mașină și el s-a așezat pe bancheta din spate. Mașina s-a pornit spre ieșirea din sat spre pădurea din marginea satului. El l-a întrebat pe Grati Andrian unde ei se duc, la ce Andrian i-a răspuns că acuși el o să vadă unde se duc. Cînd au ajuns la ieșirea din sat el a simțit că ceva nu-i în regulă, s-a panicat, a vrut ca din mers să deschidă ușa și să coboare jos, dar nu a putut deschide ușa deoarece lăcata de la ușă era defectată. El a cerut ca Fondos Andrian să oprească mașina, dar nimeni nu i-a răspuns nimic. Ei l-au adus pe el la marginea pădurii și acolo au oprit mașina. Grati Andrian a deschis ușa mașinii, l-a apucat cu mîinile de haină și l-a tras joc din mașină. Grati Andrian și Grati Boris au început a-l înjura pe el cu cuvinte necenzurate. La întrebarea lui de ce l-au adus în pădure frații - Grati Andrian și Grati Boris nu i-au răspuns nimic. Grati Andrian l-a apucat pe el de mîina dreaptă, iar Grati Boris i-a aplicat lui 3-4 lovituri cu pumnul în cap și în partea stîngă a corpului. Atunci el i-a îmbrîncit pe ambii frați și a fugit la unchiul său Solovei Vladislav căruia i-a povestit despre cele întîmplate. Dînsul crede că ambii frați - Grati Andrian și Grati Boris au făcut acest lucru din motivul că 6 chipurile el le-ar fi furat calculatorul din casă. Careva pretenții materiale și morale față de frații – Grati Boris și Grati Andrian nu are. De la pădure și casa lui Solovei Vladislav e o distanță de un kilometru. În ziua respectivă era în relații bune cu frații – Grati Boris și Grati Andrian. Partea vătămată Gori Nicolai a mai concretizat, că a urcat în mașină benevol, nu a fost forțat de nimeni; aflîndu-se în mașină a auzit discuții între frații – Grati Boris și Grati Andrian despre pădure, dar nu a înțeles motivul; - declarațiile martorului Gori Violeta, care a declarat că dînsa este mama lui Gori Nicolai. Fiul ei Gori Nicolai locuiește în casa și gospodăria mamei ei și bunicii Merineanu. Pe data de 23 ianuarie 2014 pe la ora 19:30 min. ea era acasă. Unde era în acel moment fiul ei Nicolai ea nu știe. Atunci la ea acasă au venit frații Grati Andrian și Grati Boris și au întrebat-o pe ea unde-i fiul ei Nicolai, că ei îl caută de vre-o 2-3 zile, dar nu-1 pot găsi, dar ea le-a răspuns că nu știe. Ei - frații Grati Andrian și Grati Boris, i-au spus ei, că chipurile fiul ei, Nicolai, le-ar fi furat lor din casă un calculator. Dînsa s-a gîndit că fiul ei Nicolai poate fi la vărul ei Solovei Vladislav și s-a dus la el. Gori Nicolai era acolo, era bătut, răsufla din greu și stătea culcat pe un pat. La întrebarea ei fiul Nicolai i-a povestit că frații Grati Andrian și Grati Boris au venit acasă la mama ei - Merineanu Raisa, că i-au spus lui, că ei au găsit calculatorul furat și că i-au propus lui ca să meargă cu ei să-i arate locul unde au găsit calculatorul, că el s-a urcat în salonul mașinii condusă de Fondos Andrian, că ei l-au adus în pădure unde l-au bătut (f.d. 192-193, vol. I); - declarațiile martorului Merineanu Raisa, care a declarat că dînsa este bunica lui Gori Nicolai și că Nicolai locuiește permanent în casa și gospodăria ei. Pe data de 23 ianuarie 2014, pe la ora 17:00, dînsa i-a dat de mîncare nepotului, iar după asta s-a dus ca să-și caute de lucru prin gospodărie. Peste vre-o oră, dînsa l-a văzut pe nepotul său Gori Nicolai, care deja era bătut. La întrebarea ei ce s-a întîmplat nepotul Gori Nicolai i-a povestit, că frații Grati Boris și Grati Andrian l-au amăgit pe el spunîndu-i ca să meargă cu ei deoarece ei și-au găsit computatorul. După ce el a urcat în mașina lor, contrar voinței lui, ei l-au dus în pădure unde l-au bătut. Frații Grati Boris și Grati Andrian au venit la ea acasă, unde vroiau ca să-l mai bată pe Nicolai, bănuindu-1 că el le-a furat lor computatorul (f.d. 194, vol. I); - procesul-verbal de cercetare a locului comiterii infracțiunii, în care se descrie locul din pădure unde a fost maltratat Gori Nicolai (f.d. 10-14, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 166D din 16 aprilie 2014 din conținutul căruia rezultă că în urma maltratării pătimitului Gori Nicolai i-au fost cauzate o traumă acută cranio-cerebrală, comoție cerebrală, echimoză pe cap, excoriații pe față în regiunea pectorală stîngă, care au dus la dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămări ușoare (f.d. 74, vol. I). Astfel, Colegiul penal lărgit, respinge argumentele recurentului, precum că nu a fost dovedită vinovăția inculpaților Grati Boris și Grati Andrei, deoarece 7 instanțele de fond și de apel, dînd o apreciere cuvenită cumulului de probe, just au considerat că există suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii incriminate. Se mai menționează că, instanțele de fond și de apel corect au calificat acțiunile inculpaților Grati Boris și Grati Andrian în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal - răpirea unei persoane săvîrșită de două sau mai multe persoane. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpații Grati Boris și Grati Andrian în comiterea infracțiunii de răpirea unei persoane, nu poate servi ca temei pentru achitarea acestora, dat fiind faptul că, în cursul judecării cauzei au fost administrate probe care confirmă cu certitudine vina acestora în comiterea infracțiunii imputate, iar cele invocate de recurent sub acest aspect sunt apreciate de către instanța de recurs, drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmîndu-se scopul evitării răspunderii penale. Afirmația recurentului, precum că instanțele de judecată incorect au apreciat probele punîndu-le la baza hotărîrilor de condamnare, nu poate fi reținută ca temei de admitere a recursului declarat, deoarece, ca probe acestea au fost administrare cu respectarea procedurii penale, verificate, examinate și apreciate de instanțe în modul corespunzător conform procedurii penale. Colegiul penal lărgit menționează, că instanța de apel în hotărîrea sa corect a invocat ca fiind nefondate motivele apelului avocatului Rațoi Oleg în numele inculpaților, cu referire la faptul că nu l-au răpit pe Gori Nicolae, deoarece declarațiile părții vătămate, a martorilor descrise amănunțit în hotărîrile atacate, confirmă vinovăția inculpaților, ori martorii nominalizați au expus circumstanțele în care s-au aflat inculpații în acea zi cînd a fost urcată partea vătămată Gori Nicolai în salonul mașinii prin înșelăciune și dus în pădure, unde a fost bătut, fiind suspectat de comiterea furtului. Colegiul penal lărgit statuează, că potrivit doctrinei juridice latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.164 Cod penal constă în fapta prejudiciabili alcătuită din: 1) acțiunea principală; 2) acțiunea sau inacțiunea adiacentă. De regulă, săvîrșirea acțiunii principale presupune existența următoarelor trei etape successive: 1) capturarea victimei; 2) deplasarea victimei din habitatul ei permanent sau provizoriu (locul ce trai, de muncă, de odihnă, de tratament etc.); 3) reținerea victimei (cu privarea deplină de libertate împotriva voinței sale sau neluîndu-se în seamă voința ei. Colegiul penal lărgit mai menționează, că în calitate de modalități ale acțiunii sau inacțiunii adiacente, care însoțește acțiunea principală de răpire a unei persoane, doctrina juridică numește: 1) constrîngerea fizică; 2) constrîngerea psihică; 3) înșelăciunea sau abuzul de încredere; 4) profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-și exprima voința. Răpirea unei persoane în lipsa 8 acțiunii adiacente în oricare din modalitățile specificate mai sus ar reprezenta o formă fără conținut, deoarece faptei respective i-ar lipsi ilegalitatea care îi imprimă relevanță penală. În ce privește constrîngerea fizică, exercitată în cazul infracțiunii specificate la art.164 Cod penal, aceasta se poate concretiza în: 1) vătămarea intenționată gravă, medie sau ușoară a integrității corporale ori a sănătății; 2) violența care nu implică un prejudiciu cauzat sănătății. Colegiul penal lărgit mai invocă, că în speța dată, instanțele de fond și de apel corect au supus criticii versiunea inculpaților Grati Andrian și Grati Boris, precum că ei s-au pornit cu mașina condusă de către consăteanul lor Fondos Andrian în pădure, ca să se înțeleagă cu pădurarul Urbanovici Ion ca să le vîndă lemne de foc, iar în drum ei l-au luat cu sine și pe pătimitul Gori Nicolai, deoarece dacă inculpații Grati Andrian și Grati Boris nu ar fi avut intenția de a-1 răpi și maltrata pe pătimitul Gori Nicolai, ultimii au avut toate posibilitățile de a sta de vorbă cu Gori Nicolai despre circumstanțele furtului computerului chiar la poarta casei acestuia, în acest mod ne fiind nici o necesitate de al lua pe Gori Nicolai cu ei în pădure. Declarațiile martorilor Grati Violeta și Merineanu Raisa combat indiscutabil această versiune. Colegiul penal lărgit consideră că instanțele de fond și de apel corect analizînd cumulul de probe prezentat de către procuror, examinîndu-le sub toate aspectele din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, just au statuat existența tuturor elementelor constitutive și au calificat acțiunile lui Grati Andrei și Grati Boris în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal după indicii calificativi: „răpirea unei persoane săvîrșită de două persoane”. Prin ce, se respinge temeiul invocat pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Totodată, Colegiul penal lărgit menținează că, potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală instanța de recurs este în drept să judece cauza și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația inculpaților. Astfel, verificînd hotărîrile atacate sub aspectul individualizării corecte a pedepselor, temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit invocă, că art. 61 alin. (2) Cod penal prevede că, pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvîrșit infracțiuni, cauzînd anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, avînd scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane. 9 Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. De asemenea, Colegiul penal lărgit menționează, că potrivit prevederilor art. 79 Cod penal, instanța de judecată, ținînd seama de circumstanțele excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvîrșirea infracțiunii, de comportamentul lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a participantului unei infracțiuni săvîrșite în grup la descoperirea acesteia, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă, sau una mai blîndă, de altă categorie. Colegiul penal lărgit menționează că, pedepsele stabilite inculpaților pentru infracțiunea comisă sunt prea aspre și urmează a se interveni pentru a aplica pedepse echitabile. Astfel, instanța de recurs ținînd cont pe deplin de prevederile art. 61, 75 Cod penal, ce prevăd scopul pedepsei penale, de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, luînd în considerație gradul pericolului social al infracțiunii comise, personalitatea celor vinovați, de circumstanțele excepționale în speța dată care constau în faptul, că partea vătămată Gori Nicolai nu este deacord cu pedeapsa așa de aspră aplicată inculpaților; el careva pretenții nu are față de inculpați; circumstanțele comiterii infracțiunii cum sunt: - distanța mica parcursă cu automobilul pînă la pădure în timp de cîteva minute; - în automobil partea vătămată Gori Nicolai fiind răpit a stat comod pe bancheta din spate; mai ținînd cont că inculpații nu au antecedente penale și se caracterizează pozitiv, consideră necesar, aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, stabilindu-le ambilor inculpați pedeapsa sub limita minimă prevăzută de Lege și cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal – suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilindu-se cite un termen de probă prevăzut de Lege și obligațiuni. Considerentele enunțate, determină concluzia de a admite recursul ordinar declarat, de a casa parțial sentința și decizia, de a rejudeca cauza în partea stabilirii 10 pedepsei cu pronunțarea unei noi hotărîri în această parte.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Admite recursul ordinar declarat de avocatul Bîrcă Grigore în numele inculpaților Grati Andrian și Grati Boris, casează parțial sentința Judecătoriei Criuleni din 18 decembrie 2014 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2015, în cauza penală privindu-i pe Grati Andrian Dumitru și Grati Boris Dumitru, rejudecă cauza, pronunțînd următoarea hotărîre. Grati Andrian Dumitru și Grati Boris Dumitru se consideră condamnați în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal stabilindu-le pedeapsa cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal – cîte 5 (cinci) ani închisoare. Conform prevederilor art. 90 Cod penal de suspendat condiționat executarea pedepsei stabilindu-le ambilor termen de probă cîte 3 (trei) ani, obligîndu-i să nu-și schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului competent. Grati Andrian Dumitru și Grati Boris Dumitru urmează a fi eliberați imediat din penitenciar, dacă nu execută alte hotărîri judecătorești legate cu arest sau pedeapsa - închisoare. În rest se mențin prevederile hotărîrilor atacate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 august 2015. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Nicolaev Ghenadie Alerguș Constantin Moraru Petru 11 12