1ra-672/15 — art. 320 alin. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 320 alin. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct. 6,8,12 CPP
1ra-672/15 — art. 320 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-672/2015
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
21 iulie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte – Ursache Petru,
Judecători – Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie, Alerguș Constantin și
Moraru Petru,
a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de inculpatul
Postica Grigore și de avocatul său, Dlujanschi Elic, prin care se solicită casarea
sentinței Judecătoriei Cimișlia din 12 septembrie 2014 și deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2015, în cauza
penală privindu-1 pe
Postica Grigore Ion, născut la 24 iunie 1965, originar și
domiciliat în satul Ulmu, raionul Ialoveni;
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
19.04.2013 - 12.09.2014 (prima instanță);
31.10.2014 - 24.02.2015 (instanța de apel);
13.05.2015 - 21.07.2015 (instanța de recurs ordinar).
CONSTATĂ:
Prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 12 septembrie 2014,
Postica Grigore a fost condamnat în baza art. 320 alin. (2) Cod penal la
amendă în mărime de 300 unități convenționale, ce constituie 6 000 lei, cu
privarea de dreptul de a exercita funcții publice în administrația publică pe un
termen de 2 ani.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că Postica
Grigore, activînd în calitate de primar al s. Ulmu raionul Ialoveni, fiind
persoană cu funcție de răspundere, avînd scopul neexecutării intenționate a
hotărîrii instanței de judecată, precum și împiedicarea executării ci, în mod
1
intenționat nu a executat Hotărîrea Judecătoriei Ialoveni N 2-1041/2007 din
21.12.2007, care ulterior a fost menținută prin Decizia Colegiului Civil al Curții
de Apel Chișinău din 10 aprilie 2008 și respectiv prin Decizia Colegiului civil și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție din 23 iulie 2008, prin
care obliga autoritățile publice locale în persoana primarului s. Ulmu, Postica
Grigore de a nu crea impedimente și a autoriza firmei SRL ”Drabant”
construcția preconizată pe terenul propriu situat în extravilanul s. Ulmu
raionul Ialoveni cu suprafața de 5,03 ha Nr. cadastral 5534103595.
La 19 iulie 2011 și la 26 octombrie 2011 au fost întocmite procesele verbale
prin care s-a constatat refuzul Primarului s. Ulmu în persoana cet. Postica
Grigore de a executa documentul nominalizat și anume refuzul de a semna
autorizația prezentată de către creditor în prezența executorului judecătoresc,
totodată a creat impedimente la începerea lucrărilor de construcție preconizate,
exprimate prin stoparea lucrărilor executate de către SRL ”Drabant"’.
La 30 mai 2012, 06 iunie 2012 și 07 iunie 2012 executorul judecătoresc
Mocanu S. a solicitat de la autoritatea publică locală în persoana Primarului
Postica Grigore semnarea și eliberarea documentelor necesare pentru
construcția preconizată, ultimul ignorînd cerințele executorului judecătoresc, a
refuzat intenționat executarea documentului executoriu, punînd la îndoială
legalitatea hotăririlor judecătorești. Pentru neexecutarca hotărîrii Judecătoriei
Ialoveni din 21 decembrie 2007, potrivit căreia Primăria s. Ulmu raionul
Ialoveni a fost obligată de a nu crea impedimente și a autoriza firmei SRL
„Drabant”, construcția preconizată pe terenul propriu, situat în extravilanul s.
Ulmu raionul Ialoveni cu suprafața de 5,03 ha Nr. cadastral 5534103595, la 16
martie 2012 instanța de judecată Ialoveni l-a recunoscut vinovat pe Primarul
satului Ulmu Postica Grigore în săvîrșirea contravenției prevăzute de art. 318
alin. (2) Cod Contravențional , fiind sancționat cu amendă în mărime de 200
unități convenționale, prin Decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău
din 07 iunie 2012 hotărîrea Judecătoriei Ialoveni de sancționare a Primarului
Postica Grigore a fost menținută, devenind irevocabilă.
Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Postica G. cu avocatul
acestuia Dlujanschi E., prin care au solicitat casarea acesteia, rejudecarea
cauzei cu pronunțarea unei hotărîri de achitare, din motiv că nu s-a constatat
existența faptului infracțiunii și lipsesc elementele infracțiunii, iar probele
acumulate de organul de urmărire penală să fie declarate nule. Concomitent,
2
au invocat că probele puse la baza sentinței de condamnare nu dovedesc
vinovăția lui Postica G. în săvârșirea infracțiunii imputate, astfel prima instanță
le-a dat o apreciere greșită, motiv pentru care se impune reaprecierea probelor
respective și achitarea inculpatului, deoarece nu s-au constatat: existența
faptului infracțiunii și elementele infracțiunii imputate. La fel, instanța de fond
ilegal a respins demersul apărătorului, prin care a solicitat anularea probelor
prezentate de procuror în cadrul urmăririi penale, din motivul că nu au fost
acumulate prin acțiunile OUP prevăzute de actele normativ procesuale; nu a
dat o apreciere corectă asupra poziției părtinitoare a organului de urmărire
penală cît și a executorului judecătoresc Mocanu Svetlana față de interesele SRL
„Drabant” privitor la impunerea APL Ulmu de a elibera autorizație în
construcție; nu a dat o apreciere corectă în ce privește învinuirea adusă lui
Postică G. privind împiedicarea executării documentului executoriu, care de
fapt nu a avut loc în perioada în care este învinuit Postica G. se are în vedere
luna mai — iunie 2012; nu a luat în considerație raportul Comisiei de Anchetă
pentru verificarea gestionării fondului forestier, a zonelor de protecție a apelor
nurilor și a bazinelor de apă, parcurilor; sentința de condamnare nu poate fi
bazată pe presupuneri.
Prin decizia Colegiului penal ala Curții de Apel Chișinău din 24
februarie 2015 a fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea hotărîrii atacate.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că este
neîntemeiată cererea inculpatului și a apărătorului cu privire la declararea
nulității probelor prezentate în ședința judiciară de către acuzatorul de stat,
motiv din care le-a respins, invocînd că cauza penală a fost intentată la
demersul executorului judecătoresc, care a anexat copiile documentelor ce au
importanță pentru cauză, iar organul de urmărire penală nu a considerat
necesar de a ridica hotărîrile judecătorești din dosarele respective, în ședința
judiciară procurorul a prezentat hotărîrile instanțelor judecătorești care au fost
autentificate dc către instanțele judecătorești care le-au adoptat sau dispun de
dreptul de a le autentifica conform legii și au puterea lucrului judecat, astfel nu
poate fi pus în discuție legalitatea lor. Procesele-verbale întocmite de
executorul judecătoresc, prin care s-a constatat refuzul Primarului s.Ulmu
raionul Ialoveni în persoana lui Postică Grigore de a executa documentul
executoriu de asemenea au fost întocmite și autentificate de către executorul
judecătoresc, nu au fost contestate, au fost expediate procurorului cu demersul
3
despre intentarea procesului penal de către executor, astfel instanța nu pune la
îndoială legalitatea lor.
La fel, instanța de apel a menționat că criticile cu privire la aprecierea
probelor efectuată de prima instanță exprimă opinia subiectivă a inculpatului
și avocatului acestuia, care nu sânt motivate, în sensul de a da o nouă apreciere
probelor puse la baza condamnării inculpatului în vederea achitării acestuia.
Cu privire la pedeapsa penală, instanța de apel a relatat că la soluționarea
chestiunii respective s-a acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 7, 61
și 75 Cod penal, astfel pedeapsa aplicată inculpatului este în limitele prevăzute
de lege.
Hotărîrile judecătorești sunt atacate cu recurs ordinar de către inculpatul
Postica Grigore cu avocatul acestuia, Dlujanschi Elic, prin care, indicînd
temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală,
au solicitat casarea acestora, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărîri de
achitare, din următoarele considerente:
- consideră că nu au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate
inculpatului, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, instanța de
apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, precum și că
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;
- inculpatul nu a comis infracțiunea imputată și în genere astfel de
infracțiune prevăzută de art. 320 alin. (2) Cod penal nu a fost comisă, deoarece
prin demersurile din 30.05.2012, 06.06.2012, 07.06.2012 s-a solicitat eliberarea
certificatului de urbanism pentru terenul cu nr. cadastral 5534103595 cu
suprafața de 5.03 ha, însă la acel moment astfel de bun imobil nu exista, fapt
confirmat prin raportul de separare (f.d.85), decizia cu privire la formarea
bunurilor imobile din 18.05.2011 (f.d.86), actul de constatare în teren din
18.11.2011 (f.d.87), cererea cu privire la formarea bunului imobil din 18.11.2011
(f.d.88). Prin scrisoarea nr. 68 din 11.06.2012 executorul judecătoresc Mocanu
Svetlana a fost înștiințată de Primărie despre faptul că s-a schimbat regimul
urbanistic al terenului cu nr. cadastral 5534103595 cu suprafața de 5.03 ha,
deoarece acesta a fost divizate în 2 bunuri imobile cu suprafața de 2.9761 ha cu
nr. cadastral 5534103595 și cu suprafața de 2,0539 ha cu nr. cadastral
Din aceste considerente a devenit imposibilă executarea
documentului executoriu nr. 2- 1040/07, însă executorul judecătoresc Mocanu
4
Svetlana nu a reacționat la aceste înștiințări, dar a depus demers la Procuratura
Ialoveni pentru ca Postică Grigore să fie atras la răspundere penală;
- nici organul de urmărire penală și nici instanța de fond nu au atras
atenție asupra faptului că în perioada pentru care este învinuit Postica Grigore
despre neexecutarea hotărîrii judecătorești aceasta deja era imposibilă de
executat, deoarece bunul imobil indicat în documentul executoriu nu mai
exista;
- în apelul declarat, avocatul Dlujanschi Elic și inculpatul Postica Grigorie
au invocat motiv de anulare a probelor prezentate de acuzator din motiv că nu
au fost întocmite careva ordonanțe de recunoaștere în calitate de probă a
înscrisurilor menționate în demersul, prin care au solicitat anularea probelor,
și nu a fost emisă o careva ordonanță de anexare a materialelor probante la
materialele dosarului, chiar dacă ele au fost prezentate de executorul
judecătoresc Mocanu Svetlana. Avocatul Dlujanschi Elic și inculpatul Postica
Grigorie au invocat că în rechizitoriu și în actul de învinuire este indicat faptul
că executorul judecătoresc a intentat procedura de executare a documentului
executoriu nr.2-1040 din 21.12.2007 la 07.07.2012, în realitate executorul
judecătoresc a emis încheierea dată la 07.07.2011 conform (f.d. 18). Acest fapt
condiționează anularea actelor procesuale susmenționate și încetarea cauzei
penale date conform art. 391 pct.6) Cod de procedură penală. Asupra acestui
motiv, de asemenea instanța de apel nu s-a expus;
- instanța de apel cît și instanța de fond nu au dat o apreciere corectă în ce
privește învinuirea adusă lui Postică Grigore privind împiedicarea executării
documentului executoriu, care de fapt aceasta în genere nu a avut loc în
perioada în care este învinuit Postică Grigore, adică 30 mai - 07 iunie 2012.
Pentru perioada neexecutării documentului executoriu în cauză în perioada
anterioară lunilor mai-iunie 2012 Postică Grigore a fost deja sancționat și nu
mai poate fi atras la răspundere încă o dată. Din declarațiile martorilor
Muntean Ion, Drucian Veceaslav, Guțu Valentina, Muntean Ion, Victor Istratiev
și Mocanu Svetlana impedimentele în efectuarea lucrărilor în construcție au
avut loc în toamna anului 2012. La acel moment Postică Grigore deja era
recunoscut în calitate de bănuit pe dosar în cauza și i s-a înaintat învinuirea.
Chiar dacă Postică Grigore a fost prezent la manifestația anului 2012 scopul lui
a fost altul decît crearea impedimentelor în efectuarea lucrărilor în construcție
a SRL„Drabant”. Astfel, Postică Grigore nu poate fi învinuit și condamnat
5
pentru împedicarea executării documentului executoriu nr 2-1040 din
21.12.2007.
5.1. Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului
declarat de către avocatul Dlujanschi E. în numele inculpatului Postica G.,
invocînd că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece temeiurile
invocate nu se încadrează în cele prevăzute de art. 427 Cod de procedură
penală.
Judecînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul
penal consideră, că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.
Potrivit art. 414 Cod de procedură penală (red. 27.10.2012), instanța de
apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,
și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării
apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel
se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe
prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta
reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de
inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin
prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de
procedură penală.
La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește
elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa
a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal
sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină
răspuns la toate motivele invocate.
Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la examinarea apelului
declarat de procuror nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală,
nu a răspuns la modul cuvenit la toate motivele invocate de apelant, în legătură
cu ce în baza temeiului pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod
de procedură penală urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu
dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu
poate fi corectată de către instanța de recurs.
6
Potrivit apelului declarat de către avocatul Dlujanschi Elic în numele
inculpatului Postica Grigore (Vol. III, f.d. 50-60), criticîndu-se legalitatea și
temeinicia sentinței, se invocă următoarele motive:
„- instanța de fond nu a luat în considerație faptul că Postică Grigore nu a
comis infracțiunea imputată și în genere astfel de infracțiune prevăzută de art.
320 alin. (2) Cod penal nu a fost comisă, deoarece:
a) Postică Grigore este învinuit în faptul că la 30.05.2012, 06.06.2012 și
07.06.2012 executorul judecătoresc Mocanu S. a solicitat de la autoritatea
publică locală în persoana primarului Postică Grigore semnarea și eliberarea
documentelor necesare pentru construcția preconizată, ultimul ignorînd
cerințele executorului judecătoresc, a refuzat intenționat executarea
documentului executoriu, punînd la îndoială legalitatea hotărîrilor instanțelor
judecătorești. Pentru neexecutarea hotărîrii judecătoriei Ialoveni din
21.12.2007, potrivit căruia Primăria s. Ulmu r-nul Ialoveni a fost obligată de a
nu crea impedimente și a autoriza firmei SRL„Drabant” construcția
preconizată pe terenul propriu situate în extravilanul s. Ulmu, r-nul Ialoveni,
cu suprafața de 5,03 ha, nr. cadastral 5534103595. Prin hotărîrea Judecătoriei
Ialoveni din 16.03.2012 primarul s. Ulmu Postică Grigore a fost recunoscut
vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 318 alin. (2) Cod
contravențional, fiind sancționat cu amendă în mărime de 200 unități
convenționale. Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău prin decizia sa din
07.06.2012 a menținut în vigoare hotărîrea Judecătoriei Ialoveni de sancționare
a primarului s. Ulmu Postică Grigore, decizia fiind irevocabilă.
Din probele anexate la dosar este evident faptul că prin demersurile din
30.05.2012, 06.06.2012, 07.06.2012 s-a solicitat eliberarea certificatului de
urbanism pentru terenul cu nr. cadastral 5534103595 cu suprafața de 5.03 ha,
însă la acel moment astfel de bun imobil nu exista. Prin scrisoarea nr. 68 din
11.06.2012 executorul judecătoresc Mocanu Svetlana a fost înștiințată de
primărie despre faptul că s-a schimbat regimul urbanistic al terenului cu nr.
cadastral 5534103595 cu suprafața de 5.03 ha, deoarece acesta a fost divizat în 2
bunuri imobile cu suprafața de 2.9761 ha cu nr. cadastral 5534103595 și cu
suprafața de 2, 0539 cu nr. cadastral 5534103825. Din aceste considerente a
devenit imposibilă executarea documentului executoriu nr. 2-1040/07. Însă
executorul judecătoresc Mocanu Svetlana nu a reacționat la aceste înștiințări,
dar a depus demers la Procuratura Ialoveni pentru ca Postică Grigore să fie
7
atras la răspundere penală. Menționăm faptul că nici organul de urmărire
penală și nici instanța de fond nu a atras atenția asupra faptului că în perioada
pentru care este învinuit Postică Grigore despre neexecutarea hotărîrii
judecătorești aceasta deja era imposibilă de executat, deoarece bunul imobil
indicat în documentul executoriu nu mai exista. În luna mai-iunie 2012,
perioada pentru care este învinuit Postică Grigore în neexecutarea
documentului executoriu nr 2-1040 din 21.12.2007, acest document executoriu
a devenit imposibil de a fi executat din motivul că bunul imobil indicat în
documentul executoriu nr 2-1040 din 21.12.2007 cu nr. cadastral 5534103595 cu
suprafața de 5.03 ha nu mai exista și despre aceasta a fost înștiințat executorul
judecătoresc Mocanu Svetlana. De aici în perioada mai- iunie 2012 nu a avut
loc comiterea infracțiunii prevăzute de art. 320 alin. (2) Cod penal „adică
neexecutarea intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere a
hotărîrii instanței de judecată, precum și impedicarea executării ei”.
Rezultă, că urmărirea penală ilegal a înaintat învinuirea, iar instanța de
fond ilegal l-a condamnat pe Postică Grigore în baza art. 320 alin. (2) Cod penal,
adică pentru neexecutarea intenționată de către persoana cu funcție de
răspundere a hotărîrii instanței de judecată, precum și impedicarea executării
ei, dacă aceste fapte au fost comise după aplicarea sancțiunii administrative;
b) Instanța de fond ilegal a respins demersul apărătorului depus în ședința
de judecată prin care a solicitat de a anula probele- documente prezentate de
acuzator în cadrul urmăririi penale. Motiv pentru demersul dat s-a invocat
faptul că documentele anexate în dosarul nr. 2012448026 nu au fost acumulate
prin acțiunile OUP prevăzute de actele normative procesuale și din aceste
considerente urmează a fi declarate nule. Adică nu au fost întocmită o
ordonanța de recunoaștere în calitate de probă a înscrisurilor sus menționate și
nu a fost emisă o careva ordonanță de anexare a materialelor probante la
materialele dosarului. În speța dată, nu s-au respectat prevederile art. 99, 95,
96, 126, 131, 157, 158, 255 Cod de procedură penală;
c) Instanța de fond nu a dat o apreciere corectă asupra poziției părtinitoare
a organului de urmărire penală cît și a executorului judecătoresc Mocanu
Svetlana față de interesele SRL„Drabant” privitor la impunerea APL Ulmu de
a elibera autorizație în construcție. Deși în rechizitoriu și în actul de învinuire
este indicat faptul că executorul judecătoresc a intentat procedura de executare
a documentului executoriu nr.2-1040 din 21.12.2007 la 07.07. 2012, în realitate
8
executorul judecătoresc a emis încheierea dată la 07.07.2011 (f.d. 18). La
13.07.2011 executorul judecătoresc Gavrilan Natalia a emis încheierea privitor
la strămutarea documentului executoriu nr.2-1040 din 21.12.2007 la executorul
judecătoresc Svetlana Mocanu. De aici nu putea executorul Mocanu Svetlana la
07.07.2011 să emită încheierea despre intentarea documentului executoriu care
încă nu-1 avea în procedură, dar dacă a emis o astfel de încheiere ea este una
ilegală. De asemenea este evident faptul că executorul judecătoresc Mocanu
Svetlana s-a străduit cu orice preț să promoveze interesele SRL,,Drabant”.
Astfel, fiind înștiințată de primăria Ulmu despre faptul că bunul imobil indicat
în documentul executoriu nr 2-1040 din 21.12.2007 și anume terenul cu nr.
cadastral 5534103595 cu suprafața de 5.03 ha în mai- iunie 2012 nu mai exista
în natură și nici nu era înregistrat la cadastru un astfel de bun imobil. În ciuda
acestui fapt ea s-a adresat către Procuratura Ialoveni cu demersul privind
atragerea la răspundere penală a primarului Postica Grigore pentru
neeliberarea autorizației în construcție lui SRL„Drabant” pentru imobilul cu nr.
cadastral 5534103595 cu suprafața de 5.03 ha, care de fapt nu exista în realitate;
d) Instanța de fond nu a dat o apreciere corectă în ce privește învinuirea
adusă lui Postică Grigore privind împiedicarea executării documentului
executoriu, care de fapt nu a avut loc în perioada în care este învinuit Postica
Grigore, se are în vedere luna mai- iunie 2012. Pentru perioada neexecutării
documentului executoriu în cauză în perioada anterioară lunilor mai-iunie
2012 Postica Grigorie a fost deja sancționat și nu mai poate fi atras la
răspundere încă o dată. Din declarațiile martorilor Muntean Ion, Drucian
Veceaslav, Guțu Valentina, Muntean Ion, Victor Istratiev și Mocanu Svetlana
impedimentele în efectuarea lucrărilor în construcție au avut loc în toamna
anului 2012. La acel moment Postică Grigore deja era recunoscut în calitate de
bănuit pe dosar în cauză și i s-a înaintat învinuirea. Chiar dacă Postică Grigore
a fost prezent la manifestația anului 2012, scopul lui a fost altul decît crearea
impedimentelor în efectuarea lucrărilor în construcție a SRL„Drabant”. De aici
Postică Grigore nu poate fi învinuit și condamnat pentru împiedicarea
executării documentului executoriu nr 2-1040 din 21.12.2007;
e) Instanța de fond nu a luat în considerație și nici nu s-a expus asupra
faptului că conform raportului Comisiei de Anchetă pentru verificarea
gestionării fondului forestier, a zonelor de protecție a apelor rîurilor și a
9
bazinelor de apă, a parcurilor, aprobat prin hotărîrea Parlamentului Republicii
Moldova, și anume:
- la pag. 85 ultimul abzaț,,Comisia de Anchetă a constatat faptul că fostul primar
al s. Ulmu Guțu Alexandru la 25.12.2001 a încheiat un contract de vînzare- cumpărare
prin care a înstrăinat terenuri de pămînt care se aflau în zona de protecție a rîului
Botna, care reprezintă proprietate exclusivă a statului și nu a administrației publice
locale”;
- la pag 87 „ la momentul actual SRL,,Drabant" în imediată apropiere a dambei
iazului Ulmu duce lucrări de construcție a celor 3 iazuri pentru iernatul peștelui și
creșterea puietului”... ,,, situația creată se mai complică și prin faptul că conform
deciziei consiliului sătesc Ulmu nr. 6/3 din 27.12.2001, terenul cu suprafața de 5.03
ha din extravilanul s. Ulmu este cu destinație de a fi împădurit. Magistrații nu au
pătruns în esența litigiului și au pronunțat o hotărîre vădit ilegală care este în
imposibilitate de a fi executată. Acest lucru este evident din considerentul că conform
documentului executoriu din 21.12.2007 emis de Judecătoria Ialoveni autoritățile
publice locale a s. Ulmu sînt obligate de a nu crea impedimente și a autoriza construcția
de către SRL,,Drabant ", iar conform deciziei consiliului sătesc Ulmu nr. 6/3 din
27.12.2001 acest teren cu suprafața de 5.03 ha este cu destinația de a fi împădurit.
Astfel au fost întocmite 2 documente executorii, care după conținut se contrazic, însă
ambele au putere juridică și urmează a fi executate. La moment în s. Ulmu din cauza
preconizării construcțiilor în regiunea iazului, cu abaterea de la împădurirea acestui
teren, s-a creat o situație critică în rîndul locuitorilor”.
Anume asupra acestor motive invocate de către avocatul Dlujanschi Elic
în numele inculpatului Postica Grigore în apel, instanța de apel nu s-a
pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără argumentarea cuvenită.
Referindu-se la condamnarea inculpatului Postica Grigore în baza art. 320
alin. (2) Cod penal, Colegiul lărgit mai invocă, că instanța de apel pripit și
nemotivat a menținut sentința primei instanțe, deși sentința nu cuprinde
descrierea faptei criminale concrete, prevăzute de articolul 320 alin.(2) Cod
penal considerată ca fiind dovedită, cu indicarea locului, timpului (perioadei),
modului săvârșirii ei, formei și gradului de vinovăție, motivelor și rezultatului
infracțional.
Astfel, Colegiul lărgit făcînd o analiză a părții descriptive a sentinței,
constată că fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, nu cuprinde o
perioadă concretă, diferită de împrejurările constatate în procesul
10
contravențional de judecată, asupra cărora Colegiul penal al Curții de Apel
Chișinău s-a expus la 07 iunie 2012 printr-o decizie irevocabilă, prin care s-a
menținut hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 16 martie 2012, conform căreia
Postica Grigore Ion a fost sancționat în baza articolului 318. alin.(2) Cod
contravențional cu amendă în mărime de 200 unităti convenționale, ceea ce
constituie 4000 lei ( Vol. I, f. d. 134 -136, 138-139). Prin sentința primei instanțe,
în baza actului de învinuire, în sarcina inculpatului s-au descris acțiunile din
30 mai 2012, 06 iunie 2012 și 07 iunie 2012 privind neexecutarea intenționată a
hotărârii instanței de judecată, adică acțiuni care sunt cuprinse precum că în
perioada de până la finalizarea procesului contravențional de judecată și
sancționare definitivă. Asupra acestor motive relevante, instanța de apel în
decizia atacată nu s-a pronunțat.
Mai mult, Colegiul lărgit mai invocă că, după cum rezultă din doctrina
și dispoziția normei juridice prevăzute la articolul 320 Cod penal, aplicarea
sancțiunii contravenționale în baza articolului 318 alin.(2) Cod contravențional
este o condiție obligatorie a răspunderii penale pentru neexecutarea hotărârii
instanței de judecată, altfel spus răspunderea contravențională și răspunderea
penală se aplică pentru neexecutarea aceleiași hotărâri judecătorești, cu
condiția, că se aplică distinct, la perioade de timp și la împrejurări diferite, astfel
încât să nu existe o suprapunere de acțiuni, ce determină răspunderea
contravențională și răspunderea penală. Concluzia respectivă se bazează pe
practica CEDO și motivele cuprinse în Hotărârea nr.13 din 11 iunie 2013 „
Privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale articolului 320
din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002, în
redacția Legii nr.173 din 9 iulie 2010 pentru modificarea unor acte legislative”.
În acest sens, Colegiul lărgit relatează că o abordare contrară într-o astfel
de situație juridică, extinsă asupra ansamblului de rapoarte juridice —
contravențional și penal, afectează grav principiul general privind procesul
penal prevăzut la articolul 22 Cod de procedură penală, ce reglementează
dreptul de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori, precum și
principiul de bază a procesului contravențional, prevăzut la articolul 380 Cod
contravențional, ce reglementează dreptul de a nu fi urmărit sau sancționat de
mai multe ori.
Acest principiu de drept procesual-penal și de drept contravențional, pe
lângă faptul că are o conotație constituțională (articolele 4, 21 și 25 din
11
Constituție), are ca model normele pertinente statuate în Pactul internațional al
Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile civile și politice, ratificat
prin Hotărârea Parlamentului nr.217 din 28 iulie 1990 cu privire la aderarea
R.S.S. Moldova la Declarația Universală a Drepturilor Omului și ratificarea
pactelor internaționale ale drepturilor omului, care prevede în art.14 paragraful
(7) că nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit pentru comiterea unei infracțiuni
pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă în
conformitate cu legea și cu procedura penală a fiecărei țări.
La fel acest principiu de bază al justiției penale, derivă și din normele
statuate în art.4 din Protocolul nr.7 al Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, ratificat prin Hotărârea
Parlamentului nr.1298 din 24 iulie 1997 privind ratificarea Convenției pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și a unor
protocoale adiționale la această, care stabilește că nimeni nu poate fi urmărit
sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași stat pentru săvârșirea
infracțiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre
definitivă conform legii și procedurii penale ale acestui stat.
De altfel, acest principiu este consacrat în aceiași termeni și în articolul 50
din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care prevede că nimeni
nu poate fi judecat sau condamnat pentru o infracțiune pentru care a fost deja
achitat sau condamnat în cadrul Uniunii, prin hotărâre judecătorească
definitivă, în conformitate cu legea.
Instituirea principiului non bis in idem prevăzut în tratatele internaționale
la care Republica Moldova este parte a constituit o îndatorire a statului, de
aceea legiuitorul a înglobat acest principiu fundamental în legislația pertinentă
a Republicii Moldova.
În acest context, prin adoptarea Legii nr.985 din 18 aprilie 2002 privind
Codul penal al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2003, nr.104-110, art.447), în legislația penală națională a fost introdus acest
principiu la articolul 7 alin.(2) din Codul penal care statuează că nimeni nu
poate fi supus de două ori urmăririi penale și pedepsei penale pentru una și
aceeași faptă.
În același timp, prin adoptarea Legii nr.122 din 14 martie 2002 privind
Codul de procedură penală al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2003, nr.104-110, art.447), în legislația procesual-penală a
12
fost introdus principiul respectiv, la articolul 22 din Codul de procedură
penală, care prevede că nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire
penală, judecat sau pedepsit de mai multe ori pentru aceeași faptă.
Reieșind din cele expuse supra, efectuând un studiu cognitiv comparativ
al principiului statuat la art. 22 din Codul de procedură penală și la art. 7,
alin.(2) din Codul penal, prin prisma normelor din art. 4 paragraful (7 ) din
Pactul internațional al Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile
civile și politice, din art. 4 din Protocolul nr.7 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale și din art. 50 din
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Colegiul lărgit constată
că pentru aplicarea acestui principiu în fond sunt necesare anumite condiții-
cadru – care nu au fost întrunite în speța dată.
În concluzie, ținînd cond de cele expuse supra, avîndu-se în vedere că în
apelul avocatului Dlujanschi Elic în numele inculpatului Postica Grigore s-a
solicitat achitarea ultimului pe art. 320 alin. (2) Cod penal, Colegiul penal lărgit
consideră că și-a găsit confirmarea în instanța de recurs ordinar temeiul pentru
recurs ordinar prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,
cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate
în apel, și este necesar de a admite recursul ordinar declarat de apărător, cu
casarea totală a deciziei instanței de apel și cu dispunerea rejudecării cauzei în
aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de
prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de
rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă
conformitate cu prevederile Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor
invocate de avocatului Dlujanschi Elic în numele inculpatului Postica Grigore
în apel și ținînd cont de motivele casării deciziei atacate să pronunțe o hotărîre
legală și întemeiată.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Admite recursul ordinar declarat de inculpatul Postica Grigore și de
avocatul său, Dlujanschi Elic, casează decizia Curții de Apel Chișinău din 24
13
februarie 2015, în cauza penală în privința lui Postica Grigore Ion, cu
dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet
de judecată.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 august 2015.
Președinte Ursache Petru
Judecători Timofti Vladimir
Nicolaev Ghenadie
Alerguș Constantin
Moraru Petru
14