1ra-863/2015 — art. 145 al.2, lit. a, i, j CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 145 al.2, lit. a, i, j CP
- Temei legal
- art. 427 al1, pct.12 CPP
1ra-863/2015 — art. 145 al.2, lit. a, i, j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-863/2015
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
22 iulie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Petru Ursache,
Judecătorii – Nadejda Toma și Ghenadie Nicolaev,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Catarama Rodica în numele inculpatului Rusu Ghenadie, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2015, în cauza penală
în privința lui
Rusu Ghenadie Mihail, născut la
11.06.1973, originar și locuitor al
sat. Chipeșca, r-nul Șoldănești.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
25.03.2014 – 28.11.2014 (prima instanță);
22.12.2014 – 25.03.2015 (instanța de apel);
12.06.2015 – 22.07.2015 (instanța de recurs ordinar).
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Rezina din 28 noiembrie 2014, Rusu Ghenadie a
fost condamnat în baza art. 323 alin. (1) Cod penal la 3 ani închisoare cu executare în
penitenciar de tip semiînchis.
Prin aceiași sentință a fost condamnat și Struța Marcel în baza art. 186 alin. (2)
lit. d), 145 alin. (2) lit. a), j) Cod penal, în privința căruia hotărîrile judecătorești nu se
contestă.
Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, la 22 noiembrie 2013,
între orele 15:00-16:00, inculpatul M. Struța aflîndu-se la domiciliul rudei sale L.
Rotaru din sat. Cotiujenii Mari, r-nul Șoldănești, pe ascuns a sustras din geanta acesteia
bani în sumă de 750 lei, astfel cauzîndu-i părții vătămate о dauna materială
considerabilă.
Tot el, M. Struța, în noaptea de 28 spre 29 noiembrie 2013, aflîndu-se în casa sa
din sat. Chipeșca, r-nul Șoldănești, fiind în stare de ebrietate, în urma unui conflict cu
V. Botezat, cu scopul de a-l omorî, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele
peste diferite părți ale corpului, inclusiv în cap și torace, cauzîndu-i conform raportului
de expertiză medico-legală nr. 433 D din 13.12.2013, leziuni соrporale grave
periculoase pentru viață, în rezultatul cărora victima a decedat.
Ulterior, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 2013, cu scopul de a ascunde urmele
infracțiunii, M. Struța a dus cadavrul lui V. Botezat nu departe de casa sa, lăsîndu-l sub
gardul gospodăriei cet. V. Timofti, unde în dimineața zilei de 30.11.2014, a fost
depistat de către localnici.
1
Acțiunile lui M. Struța au fost încadrate de către instanță în baza art. 186 alin.
(2) lit. d), 145 alin. (2) lit. a), j) Cod penal, iar ale lui Gh. Rusu în baza art. 323 alin.
(1) Cod penal.
Instanța în partea descriptivă a sentinței nu a descris fapta criminală a lui Gh.
Rusu, considerată ca fiind dovedită.
Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea
acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Rusu Ghenadie să fie condamnat
în baza art. 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod penal la 15 ani închisoare cu executare în
penitenciar de tip închis.
Apelantul a indicat că probele administrate la dosar demonstrau cu certitudine
culpabilitatea inculpatului de comiterea infracțiunii imputate, însă, instanța neîntemeiat
a recalificat acțiunile lui în baza art. 323 alin. (1) Cod penal.
Instanța eronat a concluzionat, că nu au fost prezentate probe concludente și
pertinente care să dovedească vinovăția lui la săvîrșirea omorului cu premeditate.
Astfel, nu a fost luat în considerație faptul că ambii inculpați au conștientizat, prevăzut
și dorit decesul lui V. Botezat.
Luînd în considerare comportamentul și acțiunile/inacțiunile inculpatului Gh.
Rusu în timpul și după săvîrșirea crimei, era evidentă calitatea sa de complice, deoarece
acesta a tăinuit urmele infracțiunii prin aruncarea hainelor ce aveau urme de sînge în
toaleta de la domiciliul său și care ulterior au fost ridicate prin procesul-verbal de
cercetare la fața locului (f.d. 76-80) și prin spălarea urmelor de sînge din casă și a
țolurilor. În acest context, probele dovedesc vinovăția lui Gh. Rusu, deoarece însuși a
recunoscut că a asistat l-a omorul lui V. Botezat de către M. Struța, fără să-l denunțe la
organele de drept, cu toate că a avut posibilitatea reală de a face acest lucru, nefiind
influențat de M. Struța.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2015,
pronunțată integral la 06 mai 2015, apelul procurorului a fost admis, casată sentința,
rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, prin care Rusu Ghenadie a fost
condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod
penal, la 13 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis.
Prin aceiași decizie a fost condamnat și M. Struța în baza art. 145 alin. (2) lit. a),
i), j), 186 alin. (2) lit. d), 84 Cod penal, definitiv la 18 ani închisoare în penitenciar de
tip închis.
În rest, sentința a fost menținută.
4.1. Rejudecînd cauza, instanța de apel a constatat că, la 29 noiembrie 2013, ora
concret nu a fost posibil de stabilit, inculpatul Gh. Rusu în urma înțelegerii prealabile
și împreună cu M. Struța, aflîndu-se în casa ultimului din sat. Chipeșca, r-nul
Șoldănești, fiind în stare de ebrietate, în urma unui conflict cu V. Botezat, cu scopul de
a-l omorî, intenționat i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite
părți ale corpului, inclusiv în regiunea capului și toracelui, cauzîndu-i conform
raportului de expertiză medico-legală nr. 433 D din 13.12.2013, leziuni соrporale grave
periculoase pentru viață, în rezultatul cărora victima a decedat pe loc, iar ulterior, cu
scopul de a ascunde urmele infracțiunii, l-au transportat la intrarea în localitate,
lăsîndu-l sub gardul gospodăriei lui V. Timofti.
Instanța de apel a conchis că, instanța de fond a dat o apreciere greșită probelor
administrate pe dosar, a făcut concluzii greșite în starea de fapt și de drept privind
învinuirea adusă inculpatului Gh. Rusu, fapt ce a dus la recalificarea neîntemeiată a
acțiunilor acestuia în baza art. 323 alin. (1) Cod penal.
2
La fel, instanța de apel a conchis că probele administrate și apreciate, în temeiul
art. 100, 101 Cod de procedură penală, demonstrează vinovăția inculpatului în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod penal și anume
prin declarațiile martorilor, ale expertului medico-legist, cît și prin materialele cauzei.
Totodată, instanța a apreciat ca fiind declarative afirmațiile inculpatului privind
nevinovăția sa, deoarece probele demonstrează vinovăția ultimului în comiterea
infracțiunii imputate.
De asemenea, instanța a reținut că instanța de fond contrar prevederilor art. 394
alin. (1) Cod de procedură penală, nu a descris în partea descriptivă a sentinței fapta lui
Gh. Rusu care a fost constatată de către instanță ca fiind dovedită.
La individualizarea pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont de
prevederile art. 16, 61, 75, 76, 77, 79 Cod penal, de gravitatea infracțiunii comise, de
motivul acesteia, de personalitatea inculpatului, de circumstanțele atenuante și
agravante, cît și de cele excepționale, de influența pedepsei aplicate asupra corectării
și reeducării inculpatului, astfel a conchis a-i aplica o pedeapsa sub formă de
închisoare.
Decizia este atacată cu recurs ordinar de avocatul Catarama Rodica în numele
inculpatului, la 19 mai 2015 și care, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct.
12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței,
considerînd că acțiunile inculpatului corect au fost încadrate în baza art. 323 alin. (1)
Cod penal.
În motivarea recursului se indică că instanța de apel nu a apreciat probele, în
conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală, care, în opinia recurentului, nu
demonstrează culpabilitatea inculpatului în comiterea infracțiunii de omor,
Procurorul a depus referință asupra recursului, solicitînd declararea
inadmisibilității acestuia, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute
în art. 430 Cod de procedură penală, recurentul nu a invocat nici un temei din cele
prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza
materialelor din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea
acestuia, din următoarele considerente.
Conform prevederilor alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de
procedură penală.
Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de recurs pct. 12) alin. (1)
a art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate
fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept, comisă de aceasta, atunci cînd
faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, însă, Colegiul penal constată, că
textul recursului înaintat nu cuprinde o motivare ori argumentare din punct de vedere
al temeiului menționat.
Colegiul penal menționează, că argumentul precum că acțiunile inculpatului
urmau a fi încadrate în baza art. 323 alin. (1) Cod penal este neîntemeiat, deoarece
instanța de apel, judecînd cauza, a cercetat probele și le-a apreciat conform art. 101
Cod de procedură penală, care în ansamblul lor au dovedit vinovăția inculpatului în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod penal, fiindu-i
stabilită o pedeapsă echitabilă în conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului
penal.
3
De asemenea, se constată că, instanța de apel, judecînd apelul, a respectat
prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, a verificat legalitatea și temeinicia
hotărîrii atacate, și-a motivat soluția adoptată în baza probelor administrate și verificate
în ședința de judecată a instanței de apel, fapt reflectat în procesul-verbal al ședinței de
judecată, iar conținutul deciziei corespunde prevederilor legale.
Colegiul penal relevă, că motivul invocat de recurent ține de starea de fapt și nu
este prevăzut ca temei pentru recurs, stipulat în art. 427 alin. (1) Cod de procedură
penală.
Mai mult, recurentul invocînd ca eroare de drept pct. 12) alin. (1) al art. 427 Cod
de procedură penală, nu a descris în conținutul cererii de recurs acest temei și nu a
ridicat întrebarea la pretinsa eroare gravă de fapt.
În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432
alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se impune soluția inadmisibilității recursului
înaintat în prezenta cauză, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Catarama Rodica în
numele inculpatului Rusu Ghenadie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 25 martie 2015, în cauza penală în privința lui Rusu Ghenadie
Mihail, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 august 2015.
Președinte Petru Ursache
Judecătorii Nadejda Toma
Ghenadie Nicolaev
4