1ra-501/15 — art. art. 42, 361, 310,42 alin 2, 335 alin 3 lit b, 42 alin 2, 5, 27, 190 alin 5, 191 alin 5 CP

Prin sentința Judecătoriei Comrat din 21 iunie 2012, a fost încetat procesul penal în privința lui Catranji Victor, învinuit de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, conform art. 60 Cod penal, în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. A fost încetat procesul penal în privința lui Ghercioglo Elena, învinuită de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42, 361 alin. (2) lit. b) și art. 310 Cod penal, potrivit art. 60 Cod penal, în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. Catranji Victor a fost condamnat: - în baza art. art. 42 alin. (2), 335 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în organizație comercială, obștească sau o altă organizație nestatală pe termen de 3 ani; 1 - în baza art. art. 42 alin. (2) și (5), 27, 190 alin. (5) Cod penal, cu aplicarea art. 81 Cod penal, la 9 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în organizație comercială, obștească sau o altă organizație nestatală pe termen de 3 ani; - în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, la 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă 11 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în organizație comercială, obștească sau o altă organizație nestatală pe termen de 4 ani. Ghercioglo Elena a fost condamnată: - în baza art. art. 42 alin. (2), 335 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu executarea în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în organizație comercială, obștească sau o altă organizație nestatală pe termen de 3 ani; - în baza art. art. 42 alin. (2) și (5), 27, 190 alin. (5) Cod penal, cu aplicarea art. 81 Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în organizație comercială, obștească sau o altă organizație nestatală pe termen de 3 ani; - în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar pentru femei. În baza art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 9 ani închisoare, cu executarea în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în organizație comercială, obștească sau o altă organizație nestatală pe termen de 4 ani.

Prima instanță, pe baza probelor administrate a constatat în fapt că, Catranji Victor, activînd în baza ordinului nr. 1 din 19 februarie 1998 în calitate de director al S.R.L. ,,Bestvin”, fiind persoană împuternicită cu anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor sau acțiunilor administrative de dispoziție sau organizatorico-economice, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu adjunctul său Ghercioglo Elena, au săvîrșit următoarele fapte infracționale: Catranji Victor, fiind fondator al întreprinderii S.R.L. „Bestvin” cu cota de participație 10% din capitalul social și, fiind directorul întreprinderii, cunoscînd în virtutea funcției deținute despre faptul că în conformitate cu evidența contabilă a S.R.L. „Bestvin” ultima are datorii creditoare în sumă de 1.675.299 lei față de S.R.L. „Agrotîcva”, S.R.L. „Interadvert”, S.R.L. „Saradim-Lux”, S.R.L. „V.T.C.- Dalmorex”, S.R.L. „Colocron”, S.R.L. „Latosim”, S.R.L. „Acap-MP-Trans”, S.R.L. „Ghiada”, S.R.L. „Depofarm” - persoane juridice, în mare parte declarate în ordinea stabilită de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, delicvente (firme fantome), în scopul de a nu admite sechestrarea datoriilor, pe care întreprinderea le avea față de firmele delicvente, pentru a fi încasate în bugetul consolidat, împreună cu Ghercioglo Elena, în luna aprilie 2007 au organizat confecționarea și au confecționat chitanțele la dispozițiile de încasare nr. 707 din 06.12.2000; fără număr din 26.12.2000; nr. 27 din 16.06.2001; nr. 41 din 2 06.02.2003; nr. 820 din 26.12.2000; nr. 244 din 03.03.2001; nr. 158 din 17.01.2002; nr. 239 din 01.12.2002; nr. 381 din 07.11.2002 și contractele: de vînzare-cumpărare, de împrumut și de validare a creanțelor, care sunt documente oficiale, precum că fondatorii S.R.L. „Bestvin”, Ghercioglo Elena, Dobrioglo Ilia și Catranji Victor au achitat datoria creditoare pe care o avea S.R.L. „Bestvin” față de firmele nominalizate cu bani cash, fapt ce nu corespunde adevărului. Tot el, cunoscînd că conform evidenței contabile S.R.L. „Bestvin” are datorii creditoare în sumă de 1.153.703 lei, față de S.R.L. „Interadvert”, S.R.L. „Saradim- Lux”, S.R.L. „V.T.C.-Dalmorex” și S.R.L. „Latosim”, persoane juridice recunoscute ca delicvente (firme fantome), în scopul de a nu admite luarea la evidență ca venit a sumelor respective la expirarea termenului, în interiorul căruia societățile nominalizate aveau dreptul să solicite rambursarea datoriilor, folosind situația de serviciu, împreună cu Ghercioglo Elena au confecționat chitanțele la dispozițiile de încasare nr. 820 din 26.12.2000, nr. 244 din 03.03.2001; nr. 158 din 17.01.2002; nr. 239 din 01.12.2002; nr. 381 din 07.11.2002 și contractele de vînzare-cumpărare, de împrumut și de cesiune a creanțelor, care sunt documente oficiale, precum că Ghercioglo Elena, în calitate de fondator al S.R.L. „Bestvin” a achitat datoria creditoare față de firmele delicvente cu bani cash, fapt ce nu corespunde adevărului. Astfel, cu scopul creării unei premise pentru complicele său și coautorul infracțiunii, Ghercioglo Elena, de a se adresa în instanța de judecată, abuzînd de situația sa de serviciu, în lipsa deciziei adunării generale a asociaților S.R.L. ,,Bestvin” privind împuternicirea directorului de a încheia o tranzacție ce depășește 1/4 din capitalul social al societății date, ce constituie 5.400 lei, adică mai mult de 1.350 lei, acționînd contrar pct. 7 al art. 6.2, din statutul S.R.L. ,,Bestvin”, fiindu-i cunoscut faptul că de fapt datoriile față de agenții economici delicvenți în realitate nu au fost închise, iar chitanțele și contractele confecționate în acest sens sunt false, activînd contrar intereselor S.R.L. ,,Bestvin”, a semnat un acord cu privire la recunoașterea datoriilor și fixarea termenului de achitare a lor, datat cu 31.12.2007 conform căruia recunoaște, în calitate de director al S.R.L. „Bestvin”, faptul achitării de către Gherciogio Elena a datoriei S.R.L. ,,Bestvin” față de firmele nominalizate, conform actelor false și obligă societatea de a achita suma de 1.153.703 lei fondatoarei Ghercioglo Elena pînă la 31.12.2008. La 04 septembrie 2009, folosind acordul nominalizat, în scopul realizării intenției criminale de a însuși mijloacele financiare ale S.R.L. „Bestvin”, Ghercioglo Elena s-a adresat la Judecătoria Comrat cu o cerere de chemare în judecată către S.R.L. „Bestvin” în calitate de pîrît, la care a anexat și ulterior a prezentat instanței de judecată, ca probe pe cauza civilă, chitanțele și contractele nominalizate supra, prin care a solicitat încasarea sumei de 1.153.703 lei. În baza acestor acte false, instanța de judecată fiind dusă în eroare, considerînd că sunt veridice, a adoptat o hotărîre prin care a dispus încasarea de S.R.L. „Bestvin” în contul lui Ghercioglo Elena a mijloacelor financiare, în sumă de 1.153.703 lei, proporțional cu suma taxei de stat achitată de către ultima. Tot el, din motive de profit, prin înțelegere prealabilă și împreună cu Ghercioglo Elena, care activa în funcție de tehnolog la întreprinderea indicată, cu scopul de delapidare a bunului întreprinderii S.R.L. „Bestvin” încredințat lor, au întocmit actul, ce nu corespunde realității, cu privire la aruncarea producției de alcool, datat cu 3 09 februarie 2009, din motivul, presupus, al îndesării rachiul obișnuit „Bugeac” și al rachiului „Bugeac Lale”. Apoi, în continuare intenției criminale, îndreptate spre însușirea bunului întreprinderii, în luna ianuarie 2009 au realizat producția de alcool, care ar fi trebuit să fie aruncată, în formă de rachiului obișnuit „Bugeac” în volum de 4.908 sticle, cu prețul unei sticle de 17 lei și 1.056 sticle de rachiu „Bugeac Lale”, cu prețul unei sticle de 17 lei, în rezultat, întreprinderii i-a fost cauzat prejudiciu material în sumă totală de 101.388 lei. Prin acțiunile infracționale Catranji Victor, a însușit bunurile altei persoane, în valoare totală de 101.388 lei, ce constituie proporții deosebit de mari. 2.1. Ghercioglo Elena, activînd în baza ordinelor nr. 28 din 06.12.2005 și nr. 29 din 26.04.2006 în calitate de director-interimar al întreprinderii S.R.L. „Bestvin”, fiind persoană împuternicită cu anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor sau acțiunilor administrative de dispoziție ori organizatorico-economice, la înțelegerea prealabilă și împreună cu Catranji Victor a săvîrșit un șir de infracțiuni prevăzute de legislația penală, și anume: Ghercioglo Elena, fiind fondatorul întreprinderii S.R.L. „Bestvin” cu cota de participație 10 % din capitalul social și, fiind directorul-interimar al întreprinderii numite, cunoscînd în virtutea funcției deținute despre faptul că în conformitate cu evidența contabilă a S.R.L. „Bestvin”, ultima are datorii creditoare în sumă de 1.675.299 lei față de S.R.L. „Agrotîcva”, S.R.L. „Interadvert”, S.R.L. „Saradim-Lux”, S.R.L. „V.T.C.-Dalmorex”, S.R.L. „Colocron”, S.R.L. „Latosim”, S.R.L. „Acap-MP- Trans”, S.R.L. „Ghiada” și S.R.L. „Depofarm” - persoane juridice, în mare parte declarate în ordinea stabilită de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, delicvente (firme fantome), în scopul de a nu admite sechestrările datoriilor pe care întreprinderea le avea față de firmele delicvente pentru a fi încasate în bugetul consolidat, împreună cu Catranji Victor, în luna aprilie 2007, au organizat confecționarea și au confecționat chitanțele la dispozițiile de încasare nr. 707 din 06.12.2000; fără număr din 26.12.2000; nr. 27 din 16.06.2001; nr. 41 din 06.02.2003; nr. 820 din 26.12.2000; nr. 244 din 03.03.2001; nr. 158 din 17.01.2002; nr. 239 din 01.12.2002; nr. 381 din 07.11.2002 și contractele: de vînzare-cumpărare, de împrumut și de validare a creanțelor, care sunt documente oficiale, precum că fondatorii S.R.L. „Bestvin”, Ghercioglo Elena, Dobrioglo Ilia și Catranji Victor au achitat datoria creditoare pe care o avea S.R.L. „Bestvin” față de firmele nominalizate cu bani cash, ceea ce nu corespunde adevărului. Ulterior, aceste documente false au fost prezentate controlorilor-revizori ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, care fiind duși în eroare, fiind considerate drept veridice, nu au depistat conform evidenței contabile datoria creditoare a S.R.L. „Bestvin” față de firmele delicvente nominalizate, facînd imposibilă urmărirea datoriilor debitoare ale delicvenților și încasarea lor forțată, conform art. 205 Cod fiscal. Drept rezultat a fost întocmit actul de control fără a sechestra aceste datorii în sumă de 1.675.299 lei, prin ce au cauzat statului o pagubă materială în sumă de 1.675.299 lei, ce constituie proporții mari. Catranji Victor, știind că conform evidenței contabile, S.R.L. „Bestvin” are datorii creditoare în sumă de 1.153.703 lei, față de S.R.L. „Interadvert”, S.R.L. „Saradim-Lux”, S.R.L. „V.T.C.-Dalmorex” și S.R.L. „Latosim”, persoane juridice 4 recunoscute ca delicvente (firme fantome), în scopul de a nu admite luarea la evidență ca venit a sumelor respective la expirarea termenului, în interiorul căruia societățile nominalizate aveau dreptul să solicite rambursarea datoriilor, folosind situația de serviciu, împreună cu Ghercioglo Elena au confecționat chitanțele la dispozițiile de încasare nr. 820 din 26.12.2000, nr. 244 din 03.03.2001; nr. 158 din 17.01.2002; nr. 239 din 01.12.2002; nr. 381 din 07.11.2002 și contractele de vînzare-cumpărare, de împrumut și de cesiune a creanțelor, care sunt documente oficiale, precum că Ghercioglo Elena, în calitate de fondator al S.R.L. „Bestvin” a achitat datoria creditoare față de firmele delicvente cu bani cash, fapt ce nu corespunde adevărului. Catranji Victor, cu scopul creării unei premise pentru complicele său și coautorul infracțiunii, Ghercioglo Elena, de a se adresa în instanța de judecată, abuzînd de situația de serviciu, în lipsa deciziei adunării generale a asociaților S.R.L. ,,Bestvin” privind împuternicirea directorului de a încheia o tranzacție ce depășește 1/4 din capitalul social al societății date ce constituie 5.400 lei, adică mai mult de 1.350 lei, acționînd contrar pct. 7 al art. 6.2, din statutul S.R.L. ,,Bestvin”, fiindu-i cunoscut că de fapt datoriile față de agenții economici delicvenți în realitate nu au fost stinse, iar chitanțele și contractele confecționate în acest sens sunt false, activînd contrar intereselor S.R.L. ,,Bestvin”, a semnat un acord cu privire la recunoașterea datoriilor și fixarea termenului de achitare a lor, datat cu 31.12.2007 conform căruia, recunoaște, în calitate de director al S.R.L. „Bestvin”, faptul achitării de către Gherciogio Elena a datoriei S.R.L. ,,Bestvin” față de firmele nominalizate, conform actelor false și obligă societatea de a achita suma de 1.153.703 lei fondatoarei Ghercioglo Elena pînă la 31.12. 2008. La 04 septembrie 2009, folosind acordul nominalizat, în scopul realizării intenției lor criminale, de a însuși mijloacele financiare ale S.R.L. „Bestvin”, Ghercioglo Elena s-a adresat la Judecătoria Comrat cu o cerere de chemare în judecată către S.R.L. „Bestvin” în calitate de pîrît, la care a anexat și ulterior a prezentat instanței de judecată ca probe pe cauza civilă, chitanțele și contractele nominalizate mai sus, prin care a solicitat încasarea sumei de 1.153.703 lei. În baza acestor acte false, instanța de judecată fiind dusă în eroare, considerînd că sunt veridice, a adoptat o hotărîre prin care a dispus încasarea de la S.R.L. „Bestvin” în contul lui Ghercioglo Elena a mijloacelor financiare, în sumă de 1.153.703 lei, proporțional cu suma taxei de stat achitate de către ultima. Tot ea, activînd în calitate de tehnolog al întreprinderii S.R.L. „Bestvin”, fiind persoană împuternicită cu anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor sau acțiunilor administrative de dispoziție ori organizatorico-economice, prin înțelegerea prealabilă și împreună cu Catranji Victor, care activa în funcția de director la întreprinderea indicată, cu scopul de delapidare a bunului întreprinderii S.R.L. „Bestvin” încredințat lor, au întocmit actul data cu 09 februarie 2009, ce nu corespunde realității, cu privire la aruncarea producției de alcool, din motivul, presupus îndesării rachiului obișnuit „Bugeac” și a rachiului „Bugeac Lale”. Apoi, în continuarea intenției criminale, îndreptate spre însușirea bunului întreprinderii, în luna ianuarie 2009 au realizat producția de alcool, chipurile aruncată, în formă de rachiu obișnuit „Bugeac” în volum de 4.908 sticle, cu prețul unei sticle de 17 lei și 1.056 sticle rachiu „Bugeac Lale”, cu prețul unei sticle de 17 lei, în rezultat, întreprinderii i-a fost cauzat prejudiciul material în suma totală de 101.388 lei. 5 Prin acțiunile infracționale Ghercioglo Elena, a însușit bunurilor altei persoane, în valoare totală de 101.388 lei, ce constituie proporții deosebit de mari.

Sentința a fost contestată cu apel de către: - reprezentantul părții vătămate S.R.L. ,,Bestvin”, Raia Nicolai, care a solicitat casarea sentinței din motivul blîndeții pedepsei stabilite inculpaților. În motivare a indicat că, acțiunile inculpaților corect au fost calificate, însă neîntemeiat le-a fost stabilită pedeapsa minimă, fără a fi luat în considerație faptul că ei nu au recunoscut vina, nu s-au căit de cele săvîrșite, au tergiversat examinarea cauzei pe parcursul a 2 ani, nu au întreprins careva acțiuni pentru recuperarea prejudiciului material cauzat întreprinderi; - avocatul Ahmedov Ruslan în numele inculpatului Catranji Victor, care a solicitat casarea acesteia, din motiv că învinuirea înaintată inculpatului în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, nu și-a găsit confirmare în ședințele de judecată, iar procesul penal, privind săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 361 alin. (2), 190 alin. (5) Cod penal, urmează a fi încetat din motiv că urmărirea penală în privința lui Catranji Victor a fost efectuată cu încălcarea competenței organului de urmărire penală, aceasta urma să fie efectuată de organul de urmărire penală al M.A.I.; - avocatul Jecov Nicolai, în numele inculpatei Ghercioglo Elena, care, a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de încetare a procesului penal în privința lui Catranji Victor și Ghercioglo Elena, în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42, 361 alin. (2) lit. b), 27, 42 alin. (2) și (5), 190 alin. (5) și art. 310 alin. (1) Cod penal. În motivarea apelului a invocat, că ilegalitatea efectuării urmăririi penale și ilegalitatea administrării probelor presupune ilegalitatea ordonanțelor emise de către procuror de punere sub învinuire a lui Catranji Victor și Ghercioglo Elena în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42, 361 alin. (2) lit. b), 27, 42 alin. (2) și (5), 190 alin. (5) și art. 310 alin. (1) Cod penal, fiind ilegal trași la răspundere penală. La fel, în prezenta cauză penală, cu încălcarea art. 7 alin. (2) Cod penal și art. 22 Cod de procedură penală, inculpații repetat au fost urmăriți de organul de urmărire penală pe infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. Astfel, fiind prezente cauzele penale intentate anterior pentru săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 335 alin. (3) lit. b) Cod penal (ordonanța din 28 august 2007) și art. 27, 190 alin. (5) Cod penal (ordonanța din 17 mai 2010), la data de 22 iunie 2010 a fost începută din nou urmărirea penală în baza acelorași fapte și circumstanțe.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 06 decembrie 2012, a fost respins ca nefondat apelul reprezentantului părții vătămate S.R.L. „Bestvin”, Raia Nicolai. Au fost admise parțial apelurile avocatului Jecov Nicolai în numele inculpatei Ghercioglo Elena și al avocatului Ahmedov Ruslan în numele inculpatului Catranji Victor, a fost casată sentința, în partea încetării cauzei penale în privința lui Catranji Victor pe art. 42, art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal și în privința lui Ghercioglo Elena pe art. 42, art. 361 alin. (2) lit. b), art. 310 alin. (1) Cod penal, la fel și condamnarea lor pe art. 42 alin. (2) și (5), art. 27, art. 190 alin. (5) și art. 191 alin. (5) Cod penal, și stabilirea pedepsei pentru concursul de infracțiuni și în acest capăt a fost pronunțată o nouă hotărîre, prin care: 6 - procedura penală, în cauză, în privința lui Catranji Victor, în baza art. art. 42, 361 alin. (2) lit. b), 42 alin. (2), (5), 27, 190 alin. (5) Cod penal și în privința lui Ghercioglo Elena, pe art. art. 42, 361 alin. (2) lit. b), 310 alin. (l), 42 alin. (2), (5), 27, art. 190 alin. (5) Cod penal, a fost încetată din motivul încălcării competenței materiale; - Catranji Victor și Ghercioglo Elena, au fost achitați de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. A fost casată sentința, în latura stabilirii pedepsei în privința lui Catranji Victor și Ghercioglo Elena, în baza art. art. 42 alin. (2), 335 alin. (3) lit. b) Cod penal și a fost pronunțată o nouă hotărîre în această parte, prin care Catranji Victor și Ghercioglo Elena au fost condamnați în baza art. 42 alin. (2), art. 335 alin. (3) lit. b) Cod penal, și la 3 ani închisoare fiecare, ambii cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în organizații comerciale, sociale sau alte organizații nestatale pe termen de 3 ani. În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Catranji Victor și Ghercioglo Elena, a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani, pentru fiecare. În rest, sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a menționat că, pe epizodul învinuirii inculpaților de săvîrșirea infracțiunii, prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal, delapidarea averii străine, săvîrșită în proporții deosebit de mari, vinovăția inculpaților nu a fost dovedită prin cumulul de probe veridice și concludente. Pe epizodul acuzării inculpaților de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 335 alin. (3) lit. b) Cod penal, instanța de apel a considerat că vinovăția inculpaților a fost integral confirmată prin materialele cauzei. La fel, instanța de apel a concluzionat că inculpatul Catranji Victor a fost acuzat de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 335 alin. (3) lit. b), 42 alin. (2) și (5), 27, 190 alin. (5) Cod penal, iar Ghercioglo Elena de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 335 alin. (3) lit. b), 310 alin (1), 42 alin. (2) și (5), 27, 190 alin. (5) Cod penal, însă urmărirea penală a avut loc cu încălcarea competenței materiale, de aceea procesul penal a fost încetat în această parte.

Decizia a fost contestată cu recurs ordinar de către procuror, reprezentantul părții vătămate S.R.L. ,,Bestvin”, Raia Nicolai și avocatul Jecov Nicolai în numele inculpatei Ghercioglo Elena, care au solicitat: - procurorul, în temeiul pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului a invocat, că instanța de apel neîntemeiat a achitat inculpații de sub învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal, din motivul lipsei elementelor infracțiunii, fiindcă vinovăția acestora a fost dovedită prin: declarațiile reprezentantului părții vătămate Raia Nicolai; martorilor Varban Petru, Cebotari Oleg, Topciu Petru, Bairactar Ivan, Sulac Efim, Zadîr Maria, cît și prin celelalte materiale ale cauzei. Totodată, a menționat, că este neîntemeiată și încetarea procesului penal în privința inculpaților în baza art. art. 361 alin. (2) lit. b), 42 alin. (2) și (5), 190 alin. (5), 310 alin. (1) Cod penal cît și atenuarea pedepsei penale stabilite inculpaților în baza 7 art. 90 Cod penal; - reprezentantul părții vătămate S.R.L. ,,Bestvin”, Raia Nicolai, casarea acesteia cu menținerea sentinței, invocînd că, decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, faptelor săvîrșite de către inculpați li s-a dat o încadrare juridică greșită, pe un capăt de învinuire fiind încetat procesul penal, pe alt capăt au fost achitați, iar norma procesuală aplicată contravine Codului de procedură penală; - avocatul Jecov Nicolai în numele inculpatei Ghercioglo Elena, în temeiul pct. 6), 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, casarea acesteia în partea condamnării inculpaților în baza art. art. 42 alin. (2), 335 alin. (3) lit. b) Cod penal, rejudecarea cauzei în această parte, și pronunțarea unei hotărîri prin care sa fie achitați din motivul lipsei în acțiunile lor a elementelor infracțiunii. În motivarea recursului a invocat că, Ghercioglo Elena nu este subiect al infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), art. 335 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiind-că exercitarea funcției de director al întreprinderii S.R.L. ,,Bestvin” a avut un caracter temporar, legat de imposibilitatea exercitării funcțiilor sale de către Catranji Victor ca director al întreprinderii menționate, din cauza bolii, situație ce a avut loc în decembrie și aprilie 2005 și o parte din luna mai 2006, iar infracțiunea a fost săvîrșită în luna aprilie 2007. La fel, învinuirea înaintată în săvîrșirea infracțiunii menționate, exprimată prin prezentarea de către inculpați a actelor false privind datoria creditoare organului CCCEC, care fiind dus în eroare a întocmit actul de verificare din 07 mai 2007, fără aplicarea, în conformitate cu prevederile art. 205 Cod fiscal, a sechestrului pe datoriile în sumă de 1.675.299 lei, ce s-a soldat cu cauzarea statului a unei daune materiale în proporții mari, este nefondată, deoarece nu a fost confirmată prin probe concludente.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17 septembrie 2013, au fost admise recursurile declarate, casată decizia și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. În motivarea soluției sale, instanța de recurs a menționat că, instanța de apel, verificînd și analizînd probele, potrivit art. art. 100, 101 Cod de procedură penală, fiind prezent în cauză și faptul încălcării competenței materiale, este obligată să decidă asupra admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe, în dependență de existența și suficiența probelor, este în drept să pronunțe o soluție de condamnare ori de achitare, dar nu de încetare a procedurii penale, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Astfel, soluția instanței de apel, privind încetarea procedurii penale în privința lui Catranji Victor, în baza art. art. 42, 361 alin. (2) lit. b), 42 alin. (2), (5), 27, 190 alin. (5) Cod penal și în privința lui Ghercioglo Elena, în baza art. art. 42, 361 alin. (2) lit. b), 310 alin. (1), 42 alin. (2), (5), 27, 190 alin. (5) Cod penal, din motivul încălcării competenței materiale, este incorectă. La fel, instanța de apel, în decizia sa, contrar art. art. 394 alin. (1) pct. 1), 2), 417 Cod de procedură penală, nu a descris fapta pentru care a fost încetată procedura penală în privința inculpaților, din motivul încălcării competenței materiale, însă conform prevederilor legale menționate supra, partea descriptivă a deciziei instanței de apel trebuie să cuprindă: indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată. Concomitent, instanța de recurs, a menționat că, actul procedural, referitor la 8 cercetarea declarațiilor martorului Varban Petru (f.d.381, vol.IX), efectuat de instanța de apel, rămîne valabil, iar procesul de examinare a apelurilor urmează să-și reia cursul cu verificarea atît a declarațiilor și probelor materiale examinate de prima instanță cît și a probei cercetate de instanța de apel, menționată mai sus, prin citirea acestora, cu consemnarea în procesul-verbal al ședinței de judecată, conform prevederilor art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 15 decembrie 2014, a fost respins ca nefondat apelul declarat de reprezentantul părții vătămate S.R.L. ,,Bestvin”, Raia Nicolai, admise apelurile declarate de avocatul Jecov Nicolai în numele inculpatei Ghercioglo Elena și al avocatului Ahmedov Ruslan în numele inculpatului Catranji Victor, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, potrivit căreia: - Catranji Victor a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. - Catranji Victor a fost condamnat în baza art. 191 alin.(5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. - Catranji Victor a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 335 alin. (3) lit. b), 42 alin. (2), (5), 27, 190 alin. (5) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. - Ghercioglo Elena a fost recunoscută vinovată de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42, 361 alin. (2) lit. b), 310 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. - Ghercioglo Elena a fost achitată de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 335 alin. (3) lit. b), 42 alin. (2), (5), 27, 190 alin. (5), 191 alin. (5) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. 7.1. Referitor la învinuirea în baza art. art. 42, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal în privința lui Catranji Victor și Ghercioglo Elena. Instanța de apel a constatat că, Catranji Victor și Ghercioglo Elena, fiind fondatori ai întreprinderii S.R.L. „Bestvin” cu cota de participație cîte 10 % din capitalul social și, cunoscînd în virtutea funcției deținute despre faptul că, în conformitate cu evidența contabilă a S.R.L. „Bestvin”, ultima are datorii în sumă de 1.675.299 lei față de S.R.L. „Agrotîcva”, S.R.L. „Interadvert”, S.R.L. „Saradim-Lux”, S.R.L. „V.T.C.-Dalmorex”, S.R.L. „Colocron”, S.R.L. „Latosim”, S.R.L. „Acap-MP- Trans”, S.R.L. „Ghiada”, S.R.L. „Depofarm” - persoane juridice, declarate în ordinea stabilită de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupție ca delicvente, în anul 2007, au organizat confecționarea și au confecționat chitanțele la dispozițiile de încasare nr. 707 din 06.12.2000; fără număr din 26.12.2000; nr. 27 din 16.06.2001; nr. 41 din 06.02.2003; nr. 820 din 26.12.2000; nr. 244 din 03.03.2001; nr. 158 din 17.01.2002; nr. 239 din 01.12.2002; nr. 381 07.11.2002 și contractele: de vînzare-cumpărare, de împrumut și de cesiune a creanțelor, care sunt documente oficiale, precum că fondatorii S.R.L. „Bestvin”, Ghercioglo Elena, Dobrioglo Ilia și Catranji Victor au achitat datoria debitoare pe care o avea S.R.L. „Bestvin” față de firmele delicvente cu bani cash, ceea ce nu corespunde adevărului. Instanța de apel a reținut că, vina inculpaților Catranji Victor și Ghercioglo Elena 9 în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 42, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost dovedită prin ansamblul de probe cercetate și administrate, și anume, prin declarațiile reprezentantului părții vătămate Raia Nicolai, martorilor Coinac Marina, Ghiuzel Feodor, raportul de expertiză nr. 698-702 din 24 martie 2009, raportul de expertiză nr. 1053-1058 din 18 martie 2010, informația eliberată de S.A. „CRJO”, precum că formularele dispozițiilor de încasare au fost confecționate în anii 2005-2006. Astfel, instanța de apel ținînd cont de faptul că infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2) Cod penal, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (3) Cod penal, se referă la categoria infracțiunilor mai puțin grave, pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii de pînă la 5 ani, iar din data săvârșirii infracțiunii - anul 2007, au trecut aproximativ 7 ani, în conformitate cu art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, Catranji Victor și Ghercioglo Elena au fost liberați de răspunderea penală în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. 7.2. Referitor la învinuirea în baza art. art. 42 alin. (2), 335 alin. (3) lit. b) Cod penal, în privința lui Catranji Victor și Ghercioglo Elena. Instanța de apel a constatat că, de către organul de urmărire penală Catranji Victor, prin ordonanța de punere sub învinuire din 08.07.2010, și Ghercioglo Elena prin ordonanța de punere sub învinuire din 14.07.2010, se învinuiesc de faptul că, fiind fondatori ai întreprinderii S.R.L. „Bestvin” cu cota de participație de cîte 10 % din capitalul social, Catranji Victor fiind director al întreprinderii numite, iar Ghercioglo Elena director interimar, cunoscînd în virtutea funcției deținute despre faptul că în conformitate cu evidența contabilă, S.R.L. „Bestvin” are datorii creditoare în sumă de 1.675.299 lei față de S.R.L. „Agrotîcva”, S.R.L. „Interadvert”, S.R.L. „Saradim-Lux”, S.R.L. „V.T.C.-Dalmorex”, S.R.L. „Colocron”, S.R.L. „Latosim”, S.R.L. „Acap-MP- Trans”, S.R.L. „Ghiada”, S.R.L. „Depofarm” - persoane juridice, în mare parte declarate în ordinea stabilită de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupție, delicvente (firme fantome), în scopul de a nu admite sechestrarea datoriilor pe care întreprinderea le avea față de firme delicvente pentru a fi încasate la bugetul de stat, Catranji Victor dispunînd de ștampila întreprinderii pe care o gestiona și de rechizitele acesteia, împreună cu Ghercioglo Elena, în anul 2007 au organizat confecționarea și au confecționat chitanțele la dispozițiile de încasare nr. 707 din 06.12.2000; fără număr din 26.12.2000; nr. 27 din 16.06.2001; nr. 41 din 06.02.2003; nr. 820 din 26.12.2000; nr. 244 din 03.03.2001 nr. 158 din 17.01.2002; nr. 239 din 01.12.2002; nr. 381 din 07.11.2002 și contractele de vînzare-cumpărare, de împrumut și de cesiune a creanțelor, care sunt documente oficiale, precum că fondatorii S.R.L. „Bestvin”, Ghercioglo Elena, Dobrioglo Ilia și Catranji Victor au achitat datoria creditoare pe care o avea S.R.L. „Bestvin” față de firmele nominalizate cu bani cash, ceea ce nu corespunde adevărului, adică sunt false. Ulterior, aceste documente false au fost prezentate controlorilor-revizori ai CCCEC, care fiind duși în eroare, le-au considerat veridice și nu au depistat conform evidenței contabile, datoria creditoare a S.R.L. „Bestvin” față de firmele delicvente nominalizate, făcînd imposibilă urmărirea datoriilor debitoare ale delicvenților și încasarea lor forțată, conform art. 205 Cod fiscal, prin ce au cauzat statului o daună materială în sumă de 1.675.299 lei, ce constituie proporții deosebit de mari. Instanța de apel a reținut că, acțiunile lui Catranji Victor și Ghercioglo Elena au 10 fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. art. 42 alin. (2), 335 alin. (3) lit. b) Cod penal - abuzul de serviciu, folosirea intenționată de către o persoană care gestionează o organizație comercială a situației de serviciu, în interes personal, soldată cu urmări grave, însă nu a fost incriminat un semn obligatoriu cauzarea daunelor în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, în conformitate cu art. 205 Cod fiscal. Instanța de apel a menționat că, art. 205 Cod fiscal, nu are relevanță cu învinuirea înaintată, deoarece, ulterior, nici organul fiscal, nici acuzarea nu a verificat dacă datoriile debitoare în sumă de 1.675.299 au devenit scadente și dacă contribuabilul are dreptul să ceară plata lor, or nu s-a indicat data încheierii contractelor între firmele delicvente și S.R.L. „Bestvin”, scadența și sumele datorate. Instanța de apel a reținut că, organul de urmărire penală nu a stabilit victima infracțiunii prevăzute de art. 335 Cod penal, fiindcă în ordonanțele de punere sub învinuire s-a indicat că i-a fost cauzat statului o pagubă materială în sumă de 1.675.299 lei, ce constituie proporții deosebit de mari, însă statul nu a fost recunoscut în calitate de parte vătămată. Este greșit calculată daună materială în sumă de 1.675.299 lei, întrucît datoria debitoare a S.R.L. „Bestvin” în sumă de 1.675.299 lei, nu se încadrează în noțiunea de „obligație fiscală”, care reprezintă - obligație a contribuabilului de a plăti la buget o anumită sumă ca impozit, taxă, majorare de întîrziere (penalitate) și/sau amendă, iar sechestru, care chipurile nu a fost aplicat, așa cum este indicat în învinuire, se aplică în cuantumul obligației fiscale, dar nu în cuantumul datoriei față de careva persoane. Nu a fost prezentată nici o probă că, Ghercioglo Elena ar fi activat în calitate de director interimar la S.R.L. „Bestvin” și că ar fi avut calitatea de subiect al infracțiunii incriminate, deoarece nu este persoană care gestionează o organizație comercială. Potrivit ordinelor nr. 28 din 06.12.2005 și nr. 29 din 26.04.2006, în legătură cu motivul de boală a directorului S.R.L. „Bestvin”, Catranji Victor, Ghercioglo Elena a fost numită pentru exercitarea temporară a obligațiilor de director al S.R.L. „Bestvin” din 06.12.2005 și din 26.04.2006 (f.d.63-64, vol.II), însă actul reviziei tematice a fost întocmit de controlorii CCCEC la 07 mai 2007 (f.d.l52-153, vol. II). Totodată, nu a fost stabilit că, Ghercioglo Elena fiind împuternicită, a prezentat controlorilor-revizori ai CCCEC, documente false, în rezultatul cărora nu a fost depistată, conform evidenței contabile, datoria S.R.L. „Bestvin” față de firmele delicvente. De altfel, în învinuire nu este indicat timpul cînd ar fi fost săvîrșită infracțiunea incriminată, care este interesul personal al inculpaților în săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 335 alin. (3) lit. b) Cod penal, care sunt urmările grave, or dauna materială în sumă de 1.675.299 lei, a fost estimată ca fiind în proporții deosebit de mari, pe cînd în încadrarea faptei este indicat că s-a soldat cu urmări grave. Instanța de apel a menționat că, careva alte probe concludente și pertinente în probarea faptei imputate inculpaților Catranji Victor și Ghercioglo Elena de către acuzatorul de stat nu au fost prezentate. 7.3. Referitor la învinuirea în baza art. art. 42 alin. (2), (5), 27, 190 alin. (5) Cod penal, în privința lui Catranji Victor și Ghercioglo Elena. Instanța de apel a constatat că, de către organul de urmărire penală Catranji 11 Victor, prin ordonanța de punere sub învinuire din 08.07.2010, iar Ghercioglo Elena, prin ordonanța de punere sub învinuire din 14.07.2010, se învinuiesc de faptul că, Catranji Victor activînd în calitate de director al S.R.L. „Bestvin”, iar Ghercioglo Elena activînd în calitate de director interimar al S.R.L. „Bestvin”, cunoscînd în virtutea funcției deținute despre faptul că, în conformitate cu evidența contabilă S.R.L. „Bestvin” are datorii creditoare în mărime de 1.153.703 lei față de S.R.L. „Interadvert”, S.R.L. „Saradim-Lux”, S.R.L. „V.T.C.-Dalmorex” și S.R.L. „Latosim”, - persoane juridice, în mare parte declarate în ordinea stabilită de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupție, delicvente (firme fantome), în scopul de a nu admite luarea la evidență ca venit, a sumelor respective, la expirarea termenului, în interiorul căruia societățile nominalizate aveau dreptul să solicite rambursarea datoriilor, folosind situația de serviciu, au organizat confecționarea și au confecționat chitanțele la dispozițiile de încasare nr. 820 din 26.12.2000 nr. 244 din 03.03.2001; nr. l58 din 17.01.2002; nr. 381 din 07.11.2002 și contractele de vînzare-cumpărare, de împrumut și de cesiune a creanțelor, care sunt documente oficiale, precum că Ghercioglo Elena, în calitate de fondator al S.R.L. „Bestvin” a achitat datoria creditoare pe care o avea S.R.L. „Bestvin” față de firmele delicvente cu bani cash, ce nu corespunde adevărului, și anume sunt false. Catranji Victor, în scopul creării unei premise pentru complicele său și coautorul infracțiunii, Ghercioglo Elena, de a se adresa în instanța de judecată, abuzînd de situația de serviciu, în lipsa deciziei adunării generale a asociaților S.R.L. ,,Bestvin” privind împuternicirea directorului de a încheia o tranzacție ce depășește 1/4 din capitalul social al societății date ce constituie 5.400 lei, adică mai mult de 1.350 lei, acționînd contrar pct. 7 al art. 6.2 din statutul S.R.L. ,,Bestvin”, fiindu-i cunoscut faptul că datoriile față de agenții economici delicvenți în realitate nu fost închise, iar chitanțele și contractele confecționate în acest sens sunt false, activînd contrar intereselor S.R.L. ,,Bestvin”, a semnat un acord cu privire la recunoașterea datoriilor și fixarea termenului de achitare a lor, datat cu 31.12.2007, conform căruia recunoaște, în calitate de director al S.R.L. „Bestvin”, faptul achitării de către Gherciogio Elena a datoriei S.R.L. ,,Bestvin” față de firmele nominalizate, conform actelor false și obligă societatea de a achita suma de 1.153.703 lei, fondatoarei Ghercioglo Elena pînă la 31.12. 2008. La 04 septembrie 2009, folosind acordul nominalizat, în scopul realizării intenției criminale de a însuși mijloacele financiare ale S.R.L. „Bestvin”, Ghercioglo Elena s-a adresat la Judecătoria Comrat cu o cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L. „Bestvin” în calitate de pîrît, la care a anexat și ulterior a prezentat instanței de judecată ca probă pe cauza civilă, chitanțele și contractele nominalizate mai sus, false, prin care a solicitat încasarea sumei de 1.153.703 lei, ce constituie proporții deosebit de mari. În baza acestor acte false, instanța de judecată, fiind dusă în eroare, considerînd că sunt veridice, a adoptat o hotărîre prin care a dispus încasarea de la S.R.L. „Bestvin” în beneficiul lui Ghercioglo Elena a mijloacelor financiare în sumă de 1.153.703 lei, proporțional cu suma taxei de stat achitată de către ultima. Acțiunile lui Catranji Victor și Ghercioglo Elena au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. art. 42 alin. (2), (5), 27, 190 alin. (5) Cod penal 12 - tentativă la escrocherie, organizarea și săvîrșirea de către Catranji Victor în comun cu Ghercioglo Elena, tentativă la dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari. Instanța de apel a reținut că, vinovăția inculpaților Catranji Victor și Ghercioglo Elena în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2) și (5), 27, 190 alin. (5) Cod penal, nu s-a confirmat, deoarece nu au fost prezentate probe că inculpații au acționat cu scopul de a dobîndi ilicit bunuri, prin înșelăciune și abuz de încredere, fiindcă fapta inculpatei Ghercioglo Elena de depunere a acțiunii în instanța de judecată, nu constituie infracțiune de escrocherie, pe cînd pentru prezentarea probelor false i-a fost înaintată învinuirea în baza art. 310 alin. (1) Cod penal. Astfel, careva alte probe concludente și pertinente în probarea faptei imputate inculpaților Catranji Victor și Ghercioglo Elena de către acuzatorul de stat nu au fost prezentate, iar în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea inculpatului. 7.4. Referitor la învinuirea în baza art. 310 alin. (1) Cod penal, în privința lui Ghercioglo Elena. Instanța de apel, cercetând și verificând toate probele în ansamblu, a constatat că s-a confirmat pe deplin învinuirea adusă inculpatei Ghercioglo Elena în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 310 alin. (1) Cod penal în următoarele circumstanțe: Catranji Victor, activînd în calitate de director al S.R.L. ,,Bestvin”, cunoscînd în virtutea funcției deținute despre faptul că conform evidenței contabile, S.R.L. „Bestvin” are datorii creditoare în sumă de 1.153.703 lei față de S.R.L. „Interadvert”, S.R.L. „Saradim-Lux”, S.R.L. „V.T.C.-Dalmorex”, S.R.L. „Latosim” - persoane juridice, în mare parte declarate în ordinea stabilită de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupție, delicvente (firme fantome), folosind situația sa de serviciu, a organizat confecționarea chitanțelor la dispozițiile de încasare nr. 820 datată cu 26.12.2000; nr. 244 datată cu 03.03.2001; nr. 158 datată cu 17.01.2002; nr. 381 datată cu 07.11.2002 și a organizat și confecționat contractele de vînzare-cumpărare, de împrumut și de cesiune a creanțelor, care sunt documente oficiale, precum că Ghercioglo Elena, în calitate de fondator al S.R.L. „Bestvin” a achitat datoria față de firmele delicvente cu bani cash, ce nu corespunde adevărului, adică sunt false. Ulterior, Catranji Victor, în lipsa deciziei adunării generale a asociaților S.R.L. ,,Bestvin” privind împuternicirea directorului de a încheia o tranzacție ce depășește 1/4 din capitalul social al societății date ce constituie 5.400 lei, adică mai mult de 1.350 lei, acționînd contrar pct. 7 al art. 6.2, din statutul S.R.L. ,,Bestvin”, fiindu-i cunoscut că de fapt datoriile față de agenții economici delicvenți în realitate nu au fost stinse, iar chitanțele și contractele confecționate în acest sens sunt false, activînd contrar intereselor S.R.L. ,,Bestvin”, a semnat un acord cu privire la recunoașterea datoriilor și fixarea termenului de achitare a lor, datat din 31.12.2007 conform căruia, recunoaște în calitate de director al S.R.L. „Bestvin”, faptul achitării de către Gherciogio Elena a datoriei S.R.L. ,,Bestvin” față de firmele nominalizate, conform actelor false și obligă societatea de a achita suma de 1.153.703 lei fondatoarei 13 Ghercioglo Elena pînă la 31.12.2008. La 04 septembrie 2009, folosind acordul nominalizat, Ghercioglo Elena s-a adresat la Judecătoria Comrat cu o cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L. „Bestvin” în calitate de pîrît, la care a anexat și ulterior a prezentat instanței de judecată ca probă, pe cauza civilă, chitanțele și contractele menționate supra, prin care a solicitat încasarea sumei de 1.153.703 lei. În baza acestor acte false, instanța de judecată a adoptat o hotărîre prin care a dispus încasarea de la S.R.L. „Bestvin” în beneficiul lui Ghercioglo Elena a mijloacelor financiare, în sumă de 115.370 lei, proporțional cu suma taxei de stat achitate de către ultima. Instanța de apel a reținut că, vina inculpatei Ghercioglo Elena în săvîrșirea faptei incriminate a fost dovedită prin ansamblul de probe cercetate și administrate, și anume prin declarațiile reprezentantului părții vătămate Raia Nicolai, materialele dosarului civil nr. 2-770/2009 la acțiunea înaintată de Ghercioglo Elena către S.R.L. „Bestvin” privind încasarea datoriei în sumă de 1.153.703 lei, depusă la Judecătoria Comrat la 04.09.2009 (f.d.14-55, vol.IV). Instanța de apel a constatat că, infracțiunea prevăzută de art. 310 alin. (1) Cod penal, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (2) Cod penal, se referă la categoria infracțiunilor ușoare, iar de la data săvârșirii infracțiunii - 04.09.2009, au trecut aproximativ 5 ani, iar în conformitate cu art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, Ghercioglo Elena a fost liberată de răspunderea penală în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. 7.5. Referitor la învinuirea în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, în privința lui Ghercioglo Elena. Instanța de apel a constatat că, de către organul de urmărire penală Ghercioglo Elena, prin ordonanța de punere sub învinuire din 06.01.2010, se învinuiește de faptul că, activînd în calitate de tehnolog al întreprinderii S.R.L. „Bestvin”, fiind persoană împuternicită cu anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor administrative de dispoziție, intenționat, din motive de profit, prin înțelegere prealabilă și împreună cu Catranji Victor, care activa în funcția de director la întreprinderea indicată, cu scopul de delapidare a bunului întreprinderii S.R.L. „Bestvin” încredințat lor, au întocmit actul ce nu corespunde realității cu privire la scurgerea producției de alcool din 09 februarie 2009, din motivul, presupus, al depunerii sedimentelor în sticlele cu rachiul obișnuit „Bugeac” și la votcă „Bugeac Lale”. Apoi, în continuarea intenției criminale, îndreptate spre însușirea bunului întreprinderii, (timpul exact nu a fost stabilit de organul de urmărire penală) au realizat producția de alcool, chipurile scursă, în formă de rachiu obișnuit „Bugeac” în cantitate de 4.908 sticle, cu prețul unei sticle de 17 lei, cît și 1.056 sticle de votcă „Bugeac Lale”, cu prețul unei sticle de 17 lei, în rezultat, întreprinderii i-a fost cauzat prejudiciu material în sumă totală de 101.388 lei, ce constituie proporții deosebit de mari. Instanța de apel a reținut că, organul de urmărire penală nu prezentat nici o probă că producția de alcool, în formă de rachiu obișnuit „Bugeac” în cantitate de 4.908 sticle, cu prețul unei sticle de 17 lei, cît și 1.056 sticle de votcă „Bugeac Lale”, cu prețul unei sticle de 17 lei, au fost încredințate în administrarea lui Ghercioglo Elena. Totodată, nu a fost prezentată nici o probă că Ghercioglo Elena ar fi însușit producția alcoolică sus nominalizată. 14 Instanța de apel a menționat, că în susținerea învinuirii, acuzarea a prezentat actul de scurgere a alcoolului din 09.02.2009, semnat atît de Catranji Victor, cît și de Ghercioglo Elena (f.d.99, vol.I), însă prezența numai a unei semnături a lui Ghercioglo Elena pe acest act nu confirmă învinuirea adusă ultimei, iar careva alte probe concludente și pertinente în probarea faptei imputate inculpatei Ghercioglo Elena de către acuzatorul de stat nu au fost prezentate. 7.6. Referitor la învinuirea în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, în privința lui Catranji Victor. Instanța de apel, a constatat că, Catranji Victor, activînd în baza ordinului nr. 1 din 19.02.1998 în calitate de director al S.R.L. ,,Bestvin”, fiind persoană căreia în organizația indicată, i-au fost acordate anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor și acțiunilor administrative de dispoziție și organizatorice, intenționat, din motive de profit, cu scopul de delapidare a bunului întreprinderii S.R.L. „Bestvin” încredințat lui, a întocmit actul ce nu corespunde realității cu privire la scurgerea producției de alcool din 09 februarie 2009, din motivul, presupus, al depunerii sedimentelor a rachiului obișnuit „Bugeac”, cît și votcă „Bugeac Lale”. Apoi, în continuarea intenției îndreptate spre însușirea bunului întreprinderii, (timpul exact nu a fost stabilit de organul de urmărire penală) a realizat producția de alcool, chipurile scursă, în formă de rachiu obișnuit „Bugeac” în cantitate de 4.908 sticle, cu prețul unei sticle de 17 lei, cît și 1.056 sticle de votcă „Bugeac Lale”, cu prețul unei sticle de 17 lei, în rezultatul căreia, întreprinderii indicate, i-a fost cauzat prejudiciul material în suma totală de 101.388 lei, ce constituie proporții deosebit de mari. Instanța de apel a reținut că, vinovăția inculpatului Catranji Victor în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal a fost dovedită prin ansamblul de probe cercetate și administrate în cauză, și anume: - declarațiile martorului Țîuleanuu Alexei care a menționat că, a procurat 150 de cutii de rachiu „Bugeac Lale” cu preț de 9 lei pentru o sticlă de rachiu; - declarațiile martorului Sulac Efim date în cadrul urmăririi penale, care a declarat că în luna februarie 2009 a transportat producție alcoolică fapt confirmat și prin actul IFS pe UTA Găgăuzia; - declarațiile martorului Varban Petru care a declarat că în luna februarie 2009, seara pe teritoriul întreprinderii S.R.L. „Bestvin” el a ajutat să încarce cutii cu alcool într-un automobil, condus de Sulac Efim, unde, cînd s-a încărcat alcoolul, era prezent și Catranji Victor; - declarațiile martorului Buzilă Maria, care a declarat că ultima descărcare a alcoolului a fost efectuată în luna februarie 2009. La 09 februarie 2009 conducerea a informat-o, că alcoolul va fi scurs, iar ulterior a fost întocmit actul scurgerii; - rezultatele reflectate în actul controlului fiscal nr. 430844 din 20.07.2009, conform căruia, în rezultatul controlului s-a stabilit neajunsul alcoolului în spații supuse accizelor întreprinderii S.R.L. „Bestvin” în cantitate de 117,27 dal (f.d.113- 117, vol. I); - actul scurgerii alcoolului din 09.02.2009 în formă de rachiu obișnuit „Bugeac” în cantitate de 4.908 sticle și 1.056 sticle de votcă „Bugeac Lale” (f.d.99, vol.I). Instanța de apel a respins argumentele inculpatului Catranji Victor pe faptul că rachiul a fost turnat în cisternă în legătură cu faptul că au apărut sedimente în sticle, 15 deoarece Catranji Victor nu a putut prezenta sticlele goale în număr de 6.064, capacele de la sticle, etichete, mărcile fiscale. Astfel, a constatat că, inculpatul nu a scurs alcoolul din sticle în cisternă, ci l-a realizat, iar actul din 09.02.2009 nu corespunde realității, deoarece martorul Zadîr Maria a explicat că nu a participat la întocmirea acestui act, iar semnătura de pe el nu îi aparține, fapt confirmat și prin raportul de expertiză nr. 97 din 27.10.2009 (f.d.93-98, vol.I), potrivit căruia s-a stabilit că semnătura efectuată din numele lui Zadîr Maria în actul scurgerii din 09.02.2009 este efectuată nu de Zadîr Maria, dar de o altă persoană. Argumentele apărării precum că, de la numirea noii conduceri, inculpatul nu a mai avut acces la spațiile S.R.L. „Bestvin”, și că alcoolul putea fi sustras de noua conducere, instanța de apel le-a apreciat critic, deoarece s-a stabilit că au fost instalate lacăte la uși atît de conducerea veche a întreprinderii, cît și de cea nou numită, ușile fiind deschise doar în prezența unei comisii. Instanța de apel a apreciat critic și afirmațiile inculpatului Catranji Victor privind nevinovăția sa, deoarece pe parcursul judecării cauzei nu au fost stabilite motive de a pune la îndoială declarațiile părții vătămate și martorilor, acestea împreună cu înscrisurile cercetate, au dovedit cu certitudine că inculpatul a săvîrșit anume infracțiunea imputată, iar faptul că Catranji Victor nu recunoaște vinovăția, nu constituie temei pentru pronunțarea unei hotărâri de achitare, poziția lui fiind una de apărare și eschivare de la răspundere penală. La stabilirea pedepsei inculpatului Catranji Victor, instanța de apel a ținut cont de caracterul prejudiciabil al infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal, care în conformitate cu art. 16 alin. (5) Cod penal, se atribuie la categoria celor deosebit de grave, de persoana vinovatului, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării lui, circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost stabilite, la locul de trai se caracterizează pozitiv. Instanța de apel a respins circumstanța agravantă reținută de prima instanță: săvîrșirea infracțiunii sub orice formă de participație, deoarece această împrejurare nu a fost stabilită de organul de urmărire penală și nu a fost inclusă în conținutul rechizitoriului (f.d.211-215, vol.I). Astfel, luînd în considerație persoana celui vinovat, care la locul de trai se caracterizează pozitiv, are vîrsta de 62 ani, instanța de apel a ajuns la concluzia că reeducarea și corectarea lui Catranji Victor este posibilă în condițiile izolării lui de societate și i-a stabilit pedeapsa de 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. 7.7. Instanța de apel a respins ca nejustificate, argumentele avocaților privind nulitatea actelor de procedură pe motiv că urmărirea penală a fost efectuată de către organul necompetent cu pronunțarea unei deciziei de încetare a procesului penal, menționînd că procurorul în Procuratura Anticorupție a emis ordonanța de punere sub învinuire din 08.07.2010 (f.d.103, vol.VIII) în privința lui Catranji Victor învinuit săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 361 alin. (2) lit. b), 27, 190 alin. (5) Cod penal și ordonanța de punere sub învinuire din 14.07.2010 (f.d.154, vol.IV) de învinuire a lui Ghercioglo Elena învinuită de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 361 alin. (2) lit. b), 27, 190 alin. (5), 310 alin. (1) Cod penal. Totodată, prin decizia Plenului Curții Supreme de Justiție din 07 mai 2013, s-a stabilit că nu poate fi încetat procesul penal în baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de 16 procedură penală, din motiv că s-a încălcat competența organului de efectuare a urmăririi penale, circumstanță care exclude sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. Referitor la argumentele avocatului Jecov Nicolai, în numele inculpatei Ghercioglo Elena, precum că este inadmisibilă urmărirea penală pentru aceeași faptă de mai multe ori, instanța de apel a menționat că, inculpații nu au fost urmăriți de organele de urmărire penală de mai multe ori pentru aceeași faptă, deoarece nu au fost emise ordonanțe de scoatere de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, și ulterior punerea repetată sub învinuire a aceleiași persoane pentru aceiași faptă, potrivit art. 22 Cod de procedură penală. 7.

Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiat apelul declarat de reprezentantul părții vătămate S.R.L. „Bestvin”, Raia Nicolai, întrucît afirmațiile că pedeapsa inculpaților este prea blîndă nu corespunde materialelor dosarului, iar prin prezenta decizie instanța de apel pe unele capete de învinuire a condamnat inculpații, iar pe alte capete de învinuire i-a achitat. 8. Decizia este contestată cu recurs ordinar de către procuror, reprezentantul părții vătămate S.R.L. „Bestvin”, Raia Nicolai și inculpatul Catranji Victor, care solicită: - procurorul, în temeiul pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, casarea acesteia, cu menținerea sentinței. În motivare invocă că, instanța de apel a dat o apreciere greșită și eronată acțiunilor inculpaților, fiind achitați în parte de săvîrșirea infracțiunilor incriminate, contrar probelor administrate, facînd o apreciere greșită probatoriului, avînd convingerea neîntemeiată și o poziție subiectivă, fără a face o apreciere probelor administrate la faza urmăririi penale, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, neîntemeiat a ajuns la concluzia cu privire la nevinovăția inculpatului Catranji Victor de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 335 alin. (3) lit. b), 42 alin. (2), (5), 27, 190 alin. (5) Cod penal și despre nevinovăția inculpatei Ghercioglo Elena de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 335 alin. (3) lit. b), 42 alin. (2), 27, 190 alin. (5), 191 alin. (5) Cod penal. Instanța de apel a neglijat probele acuzării, fără a le verifica în modul corespunzător, deoarece vinovăția inculpaților a fost pe deplin confirmată și dovedite prin declarațiile reprezentantului părții vătămate Raia Nicolai, declarațiile martorilor Varban Petru, Cebotari Oleg, Topciu Petru, Bairactar Ivan, Sulac Efim, Zadîr Maria, cît și prin celelalte materiale ale cauzei penale și nu s-a expus asupra acestor probe sub aspectul admiterii sau respingerii și din ce motiv. Instanța de apel a conchis că cumulul de probe cercetate în cadrul ședințelor de judecată a primei instanțe pe deplin dovedesc vinovăția inculpaților Catranji Victor, în baza art. art. 42, 361 alin. (2) lit. b) și art. 191 alin. (5) Cod penal și inculpatei Ghercioglo Elena în baza art. art. 42, 361 alin. (2) lit. b) și art. 310 alin. (1) Cod penal. Sentința primei instanțe este legală și întemeiată, probele fiind examinate obiectiv și sub toate aspectele în corespundere cu normele procesual penale. A mai menționat că, instanța de apel neîntemeiat a concluzionat despre nevinovăția inculpaților Catranji Victor și Ghercioglo Elena de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), (5), 27, 190 alin. (5) Cod penal, care au acționat de comun acord și coordonat au confecționat, deținut și ulterior folosit documentele 17 oficiale false în vederea sustragerii prin escrocherie a mijloacelor bănești a S.R.L. “Bestvin”. Inculpații pentru a atinge scopul și intențiile privind sustragerea bunurilor, au invocat și alte circumstanțe care nu corespund realității în vederea săvîrșirii sustragerii, invocînd situația financiară extrem de neprielnică; lipsa de fundamentare economică și caracterul nerealizabil al angajamentului asumat și anume de datoria debitoare pe care o avea S.R.L. „Bestvin” față de firmele delicvente cu bani cash, ceea ce nu corespunde adevărului, prezentînd la încheierea tranzacției documentele false și anume contractele: de vînzare-cumpărare, de împrumut și de cesiune a creanțelor, precum că fondatorii S.R.L. „Bestvin”, Ghercioglo Elena, Dobrioglo Ilia și Catranji Victor au achitat datoria debitoare pe care o avea S.R.L. „Bestvin” față de firmele delicvente în sumă de 1.153.703 lei. Astfel, instanța de apel acceptînd situația săvîrșirii de către inculpați a infracțiunii prevăzute de art. 42, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu putea adopta o altă decizie atîta timp cît existau circumstanțe contrare că anume inculpații au săvîrșit și infracțiunea prin participație de tentativă de sustragere a mijloacelor bănești a S.R.L. „Bestvin” în proporții deosebit de mari, și astfel acțiunile inculpaților Catranji Victor și Ghercioglo Elena, urmau a fi calificate potrivit art. art. 42 alin. (2), (5), 27, 190 alin. (5), 42, 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. Totodată, instanța de apel, nu s-a expus asupra probelor care demonstrează vinovăția inculpatei de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal, și anume asupra declarațiilor martorilor Țîuleanuu Alexei, Sulac Efim, Varban Petru, Buzilă Maria; rezultatele reflectate în actul controlului fiscal nr. 430844 din 20 iulie 2009, conform căruia, în rezultatul controlului s-a stabilit neajunsul alcoolului în spații supuse accizelor întreprinderii S.R.L. „Bestvin” în cantitate de 117,27 dal; actul scurgerii alcoolului din 09.02.2009 în formă de rachiu obișnuit „Bugeac” în cantitate de 4.908 sticle și 1.056 sticle de votcă „Bugeac Lale”. Prin urmare, în cauză este prezentă latura subiectivă a infracțiunii de delapidare a bunurilor S.R.L. „Bestvin”, săvîrșită în proporții deosebit de mari, iar acțiunile lui Ghercioglo Elena întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal, cum a fost stabilit de prima instanță. În aceste condiții, instanța de apel urma să califice acțiunile inculpatei Ghercioglo Elena, drept persoană care, deși la moment nu dispunea de atribuții de serviciu, dar a luat parte la sustragerea bunurilor S.R.L. „Bestvin” împreună cu subiectul special - directorul întreprinderii Catranji Victor, și urma a fi trasă la răspundere în calitatea de complice a persoanei care folosește situația de serviciu. Recurentul a mai menționat că, anterior prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17 septembrie 2013, în procesul judecării recursurilor ordinare declarate de procuror, reprezentantul părții vătămate S.R.L. „Bestvin”, Raia Nicolai și avocatului Jecov Nicolai în numele inculpatei Ghercioglo Elena împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 06 decembrie 2012, s-a menționat „- că actul procedural, referitor la cercetarea declarațiilor martorului Varban Petru (f.d.381, vol.IX), efectuat anterior de instanța de apel, decizia căreia este casată, rămîne valabil, iar procesul de examinare a apelurilor urmează să-și reia cursul cu verificarea atît a declarațiilor și probelor materiale examinate de prima instanță cît și a probei cercetate de instanța de apel, menționată mai sus, prin citirea acestora, cu 18 consemnarea în procesul-verbal al ședinței de judecată, conform prevederilor art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală. Astfel, în procesul rejudecării cauzei, instanța urmează să țină cont de argumentele formulate în apeluri și cele expuse în prezenta decizie, să înlăture erorile admise și să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală”. Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel, se constată că instanța doar a dat citire declarațiilor martorului Varban Petru, asupra cărora întrebări din partea celorlalți participanții la proces nu au parvenit, iar în partea descriptivă a deciziei instanței de apel, nu au fost redate aceste declarații, fiind omisă cu desăvîrșire descrierea lor, mai mult, instanța nu s-a expus din care motive a respins această probă. Astfel, deși conform procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel a verificat și cercetat un cumul mare de probe, însă nu a argumentat din care motive au fost respinse probele acuzării, nu a făcut o analiză și apreciere fiecărei probe din punctul de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar a tuturor probelor în ansamblu - din punctul de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a ignorat prevederile art. art. 24 alin. (3), 100 alin. (4), 101 alin. (1), (4), 314, 336 alin. (3) pct. 8), 384 alin. (3), (4) Cod de procedură penală, iar motivarea soluției sale prin fraza că „procurorul nu a prezentat probe în confirmarea vinovăției”, fiind sumară și incompletă, fără a fi stabilite temeiurile de fapt și de drept. - reprezentantul părții vătămate S.R.L. „Bestvin”, Raia Nicolai, fără a invoca careva temei din cele 16 prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală, casarea acesteia cu menținerea sentinței. În motivare a invocat că, instanța de apel nu a dat o apreciere corectă faptelor săvîrșite de Ghercioglo Elena, deoarece materialele cauzei penale au fost examinate minuțios de prima instanță, care a stabilit cu certitudine că anume Ghercioglo Elena a fost inițiatoarea tuturor faptelor criminale săvîrșite de către ambii inculpați, fapt confirmat și prin declarațiile martorilor Țîuleanuu Alexei și Buzilă Maria depuse în instanța de judecată. Consideră că, vinovăția inculpatei Ghercioglo Elena și a inculpatului Catranji Victor, a fost dovedită integral, întrucît inculpata a acționat în complicitate cu Catranji Victor în ce privește sustragerea bunurilor întreprinderii, și anume la săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. art. 190 alin. (5), 42 alin. (2), (5), 27, 190 alin. (5) Cod penal. Subsidiar a menționat că, este imposibil ca Ghercioglo Elena să fie condamnată pentru săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 361 alin. (2) și 310 Cod penal, cu încetarea procesului din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii la răspundere penală, iar pe infracțiunile mai grave, prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 335 alin. (3) lit. b), 42 alin. (2), (5), 27, 190 alin. (5), 191 alin. (5) Cod penal, să fie achitată. - inculpatul Catranji Victor, fără a invoca careva temei din cele 16 prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală, casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărîri, potrivit căreia Catranji Victor să fie achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În motivare a invocat că, nu a fost stabilit faptul săvîrșirii infracțiunii privind delapidarea averii străine, proces penal intentat în privința lui Catranji Victor. 19 Despre faptul săvîrșirii infracțiunii respective afirmă doar Cebotari Oleg, care nu este nici proprietar, nici administrator al S.R.L. ,,Bestvin” și Raia Nicolae, care la moment deține funcția de administrator al acestei întreprinderi. Despre absența elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal, dovedește și hotărîrea IFS al UTA Găgăuzia, cu privire la perceperea plăților fiscale suplimentare și aplicarea sancțiunilor fiscale în legătură cu depistarea deficitului de producție, considerată ca livrare de mărfuri impozabile și supuse accizelor. Reprezentantul părții vătămate nu a prezentat probe care ar confirma cauzarea pagubelor materiale în urma depistării deficitului de mărfuri. În cauza supusă examinării se constată lipsa componenței de infracțiune prevăzută de art. 191 alin. (5) Cod penal, întrucît Catranji Victor este coproprietar al S.R.L. ,,Bestvin”. În cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești nu a fost stabilit faptul că, acțiunile lui Catranji Victor întrunesc componentele infracțiunii de delapidare a averii persoanei străine, iar la materialele cauzei lipsesc probe care ar confirma transmiterea în proprietate a bunurilor întreprinderii, sub formă de producție, și anume alcool, Catranji Victor nefiind persoană care poartă răspundere materială. Organul de urmărire penală nu a stabilit faptul realizării producției alcoolice de către Catranji Victor. Mențiunea instanței de apel, privind realizarea a 150 cutii cu rachiu, la prețul de 27.000 lei către Țîuleanuu A., nu are relevanță la caz și nu poate sta la baza condamnării, deoarece această tranzacție de vînzare-cumpărare a fost verificată de către IFS al UTA Găgăuzia, la efectuarea controlului financiar. Declarațiile martorului Sulac E., precum că în februarie 2009, a transportat băuturi alcoolice a întreprinderii S.R.L. ,,Bestvin”, nu denotă că marfa transportată a fost furată, deoarece în perioada decembrie – februarie 2009, S.R.L. ,,Bestvin” a efectuat livrări către mai multe întreprinderi. Mai mult, în perioada 13.02.2009 – 23.02.2009, Catranji Victor nu s-a aflat la sediul S.R.L. ,,Bestvin”, deoarece s-a aflat la tratament, fapt confirmat prin certificatul medical anexat la materialele dosarului. Subsidiar a menționat, că pe caz urmărirea penală a avut loc cu încălcarea competenței materiale.

Asupra recursului procurorului au depus referință inculpații Catranji Victor și Ghercioglo Elena, care s-au pronunțat asupra respingerii recursului ca fiind inadmisibil, deoarece motivele invocate sunt neîntemeiate. În recurs au fost expuse repetat probele acuzării, însă fără a menționa careva contraargumente referitor la cele invocate de instanța de apel, iar constatările recurentului nu corespund realității. 9.1. Asupra recursului reprezentantului părții vătămate S.R.L. ,,Bestvin”, Raia Nicolai, au prezentat referință inculpații Catranji Victor și Ghercioglo Elena, care s-au expus asupra respingerii recursului ca fiind inadmisibil, deoarece motivele invocate nu corespund celor prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Judecînd recursurile declarate în baza materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile declarate de procuror și reprezentantul părții vătămate S.R.L. ,,Bestvin”, Raia Nicolai, urmează a fi respinse, 20 ca inadmisibile, iar cel declarat de inculpatul Catranji Victor urmează a fi admis, din următoarele considerente. 10.1. Referitor la recursurile declarate de procuror și de reprezentantul părții vătămate S.R.L. ,,Bestvin”, Raia Nicolai . În primul rînd, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, dar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat, iar în corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens. Conform art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor. Sub acest aspect se reține că, în pofida prevederilor enunțate, în recursul ordinar al reprezentantului părții vătămate S.R.L. „Bestvin”, Raia Nicolai, nu este invocat nici un temei de drept din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității hotărîrii contestate în acest sens (pct. 8. din decizie). Totodată, recursul ordinar declarat de procuror este fondat în drept pe temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, și anume că instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii și că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Însă, în recursul respectiv, ignorîndu-se prescripțiile nominalizate supra, nu este specificat care ar fi esența circumstanțelor că instanța a admis o eroare gravă de fapt, raportată la exigențele art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, care a afectat soluția instanței, că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii și că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, fiind omisă în totalitate și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens (pct. 8. din decizie). Rezultă, că recursurile ordinare menționate nu îndeplinesc cerințele legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursurile enunțate cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica, fiindcă conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. În al doilea rînd, recursul procurorului mai este fondat pe temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care derivă și din recursul reprezentantului părții vătămate S.R.L. ,,Bestvin”, Raia Nicolai și care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile în care decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Analizînd textul deciziei recurate, Colegiul penal lărgit constată, că motivul 21 invocat de recurenți în cazul dat nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Totodată, instanța de recurs reține, că autorii recursurilor nu sunt de acord cu faptul că instanța de apel a pronunțat o hotărîre de achitare a lui Catranji Victor de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 335 alin. (3) lit. b), 42 alin. (2), (5), 27, 190 alin. (5) Cod penal și a lui Ghercioglo Elena de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 335 alin. (3) lit. b), 42 alin. (2), (5), 27, 190 alin. (5) și 191 alin. (5) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiuni. Judecînd apelurile, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenței, concludenței, veridicității, utilității și coroborării lor, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale, cît și în cadrul ședințelor de judecată. Instanța de apel, corect a stabilit că acuzarea nu a prezentat probe pertinente și concludente, care ar confirma vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunilor incriminate acestora în baza art. art. 42 alin. (2), 335 alin. (3) lit. b), 42 alin. (2), (5), 27, 190 alin. (5) Cod penal (V. Catranji) și în baza art. art. 42 alin. (2), 335 alin. (3) lit. b), 42 alin. (2), (5), 27, 190 alin. (5) și 191 alin. (5) Cod penal (E. Ghercioglo). Potrivit prevederilor art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel a făcut o analiză amplă a probelor care au fost administrate în suportul învinuirii aduse lui Catranji Victor și Ghercioglo Elena. Deci, toate probele prezentate au primit o apreciere corespunzătoare, concluziile făcute de instanța de apel rezultă din materialul factologic acumulat la prezenta cauză. În acest context, Colegiul menționează că, argumentele recurentului cu privire la aprecierea unilaterală a probelor, nu au nici un suport legal, fiindcă potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului. Colegiul lărgit, specifică că, la adoptarea deciziei instanța de apel a ținut cont de indicațiile menționate în decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17 septembrie 2013, a verificat declarațiile și probele materiale, precum și actul procedural referitor la cercetarea declarațiilor martorului Varban Petru, efectuat în instanța de apel (f.d.146-155, vol. X), care au fost descrise și analizate în decizia pronunțată. Totodată, Colegiul reține ca neîntemeiat argumentul recurentului referitor la faptul că, instanța de apel a ignorat prevederile art. art. 24 alin. (3), 100 alin. (4), 101 alin. (1), (4), 314, 336 alin. (3) pct. 8), 384 alin. (3), (4) Cod de procedură penală, precum și critica recurentului referitor la fraza din decizia instanței de apel, - „procurorul nu a prezentat probe în confirmarea vinovăției”, deoarece în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (3) Cod de procedură penală, sarcina prezentării probelor învinuirii îi revine procurorului. În baza principiului contradictorialității în procesul penal, principiu unanim recunoscut și susținut de jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului, sarcina probațiunii în ședințele de judecată în prima instanță și în instanța de apel îi 22 revine acuzatorului de stat, fiindcă funcția acuzării este pusă pe seama procurorului. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în hotărîrea Capean contra Belgiei din 13 ianuarie 2005, a constatat că, în domeniul penal, problema administrării probelor trebuie să fie abordată din punctul de vedere al articolului 6§2 și e obligatoriu, inter alia, ca sarcina de a prezenta probe să-i revină acuzării. La fel, instanța de recurs, menționează că din textul recursului înaintat, se evidențiază că recurentul în mod decisiv, își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, or, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel, criticele formulate de acesta nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate, ca fiind ilegală. Prin urmare, analizînd materialele cauzei, Colegiul penal nu constată careva eroare de drept ce ar afecta legalitatea hotărîrii judecătorești contestate de către procuror și de reprezentantul părții vătămate S.R.L. ,,Bestvin”, Raia Nicolai și, potrivit legii, se impune respingerea acestor recursuri ca fiind inadmisibile. 10.2. Referitor la recursul declarat de inculpatul Catranji Victor. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, judecînd recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea parțială a hotărîrii atacate și să dispună achitarea persoanei. Astfel, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze parțial, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărîri ilegale, totodată, instanța de recurs este în drept să verifice dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Din textul recursului rezultă, că recurentul invocă drept temei pentru declararea recursului prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile în care nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În speță, s-a constatat prezența temeiului invocat, adică lipsa elementelor 23 infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal, în acțiunile (inacțiunile) inculpatului Catranji Victor, lipsind latura obiectivă a infracțiunii. Colegiul ține să menționeze că, delapidarea averii străine prevăzută la art. 191 Cod penal, reprezintă însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, cu folosirea situației de serviciu și cauzarea de daune în proporții deosebit de mari. Totodată, urmează a fi menționat că delapidarea averii străine este o infracțiune materială, ea se consideră consumată din momentul în care făptuitorul obține posibilitatea reală de a se folosi sau de a dispune ilegal de bunurile altuia la propria dorință. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 191 Cod penal, se realizează prin sustragere, astfel, făptuitorul săvîrșește luarea bunurilor ce-i sunt străine, dar care la moment se află în posesia lui legitimă, el profitînd de atribuția de a administra aceste bunuri. Prin urmare, în cazul delapidării averii străine, făptuitorul este persoana căreia bunurile i-au fost încredințate în temeiul legii. Însă, acestea i-au fost încredințate pentru executarea unor atribuții strict determinate, nu pentru a fi sustrase. Latura subiectivă a delapidării se exprimă prin intenție directă, la calificare fiind necesar un scop obligatoriu – scopul de cupiditate. De rînd cu cele menționate mai sus instanța de recurs reține că, scopul utilizării bunurilor sustrase nu poate influența la calificarea acțiunilor făptuitorului. Astfel, însușirea în sensul art. 191 Cod penal, constă în scoaterea bunului din patrimoniul proprietarului și luarea acestuia în stăpînirea făptuitorului, care poate dispune de acesta conform voinței sale. Colegiul penal lărgit consideră, că probele (declarațiile martorilor Țîuleanuu Alexei, Varban Petru, Buzilă Maria, actul controlului fiscal nr. 430844 din 20.07.2009 și actul scurgerii alcoolului din 09.02.2009 în formă de rachiu obișnuit „Bugeac” în cantitate de 4908 sticle, și 1.056 sticle de votcă „Bugeac Lale”) reținute de instanța de apel, nu confirmă cu certitudine acțiuni sau inacțiuni cuprinse în infracțiunea imputată inculpatului Catranji Victor. Colegiul penal lărgit invocă, că în speța dată se observă, că temeiul la care se face trimitere în recurs este prezent din punctul de vedere al existenței erorii de drept care, cu certitudine, determină necesitatea casării hotărîrii pronunțate de către instanța de apel în cauza lui Catranji Victor, or, temeiurile, invocate de recurent la pct. 8. al prezentei decizii, conțin indicii în sensul că acțiunile (inacțiunile) incriminate inculpatului ca fiind ilegale, nu corespund elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal. La fel, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora instanța de apel și-a motivat soluția de constatare a elementelor constitutive ale infracțiunii nu se deduc din starea reală de fapt incriminată inculpatului. După cum rezultă din materialele dosarului penal, potrivit raportului material al secției de cupaj S.R.L „Bestvin” (f.d. 170, vol. I) pentru luna decembrie 2008 erau 210,72 dal de spirt, înregistrate la venituri 293,93 dal, restul la 01.01.2009 constituia 504,26 dal, de asemenea rachiu obișnuit „Budjac” în cantitate de 5628 sticle, expediate 20 de sticle și restul la 01.01.2009 constituia 5608 sticle și votcă „Budjac Lale” în cantitate de 2736 sticle, au fost expediate 1340 sticle și restul la 01.01.2009, constituia 24 1396 sticle, restul în total constituia la 01 ianuarie 2009, 7004 sticle, ceea ce confirmă despre faptul, că realizarea băuturilor spirtoase fără a fi reflectate în raportul întreprinderii, adică vinderea a 150 de cutii de votcă, în sumă de 27000 lei cet. A. Țîuleanuu nu confirmă faptul sustragerii de către inculpatul V. Catranji a producției alcoolice, imputată inculpatului, adică în formă de rachiu obișnuit „Budjac” în cantitate de 4908 sticle, la prețul de 17 lei sticla și 1056 sticle de votcă „Budjac Lale”, la prețul de 17 lei sticla. Astfel, potrivit controlului fiscal din 11 februarie 2009 (f.d. 361, vol. IX), s-a stabilit, că perioada fiscală din 01.01.2009 pînă pe 31.01.2009 la întreprindere era rachiu obișnuit „Budjac” în cantitate de 5008 sticle și 1056 sticle de votcă „Budjac Lale”, în total 6064 sticle și 504, 26 dal spirt, ceea ce de asemenea confirmă, că în luna ianuarie 2009, sustragerea bunurilor indicate nu putea nici într-un caz, așa cum în perioada de control a lunii ianuarie 2009 era prezentă toată producția alcoolică. Mai mult, potrivit declarațiilor martorului A. Țîuleanuu (f.d. 60, vol. I); colaboratorului Inspectoratului Fiscal, I. Bairactar (f.d.53, vol. I); procesului-verbal de confruntare dintre martorii A. Țîuleanuu și E. Sulac din 13.11.2009 (f.d. 65, vol. I), de asemenea s-a confirmat faptul, că vodca a fost cumpărată de către martorul A. Țîuleanuu în cantitate de 150 de cutii pînă la 09 sau 10 ianuarie 2009, deoarece după 10 ianuarie 2009 el nu a fost în țară, fiind plecat la sanatoriu, ceea ce de asemenea confirmă faptul, că realizarea producției alcoolice a avut loc nu din cantitatea imputată inculpatului. Totodată, Colegiul penal lărgit enunță, că în momentul controlului fiscal din luna februarie 2009, a fost constatat faptul prezenței producției alcoolice sus menționate adică în luna ianuarie 2009 inculpații nu puteau nicidecum să sustragă producția pregătită, prezența căreia a fost stabilită de către colaboratorul fiscal în luna februarie 2009, în urma controlului din 01.01.2009 pînă pe 31.01.2009, potrivit actului din 11.02.2009 care are putere juridică, deoarece nu a fost anulat. În afară de aceasta, potrivit raportului material al secției de cupaj S.R.L. „Bestvin”, pentru februarie (f. d. 170 „a”, vol. I) luînd în considerație actul de turnare a rachiului obișnuit „Budjac” în cantitate de 4908 sticle și votcă „Budjac Lale” în cantitate de 1056 sticle, în ziua aprobării raportului din 10.02.2009, erau 621,5 dal de spirt. Așadar, producția alcoolică, imputată ca fiind sustrasă inculpatului, a fost considerată ca neajuns din 20 iulie 2009 din momentul efectuării controlului fiscal de către inspectorul fiscal, I. Bairactar (f.d. 113, vol. I), însă, sigiliile fiscale la încăperile de acciz a S.R.L. „Bestvin”, au fost luate de către tot acest inspector fiscal la 19.06.2009, însă, nu a avut loc nici un fel de control, și din această perioadă pînă în ziua controlului 20.07.2009 inculpații nu au avut acces la încăperi, în același timp, nu a fost stabilit faptul lipsei producției alcoolice în cantitate de 117, 27 dal în încăperile de acciz la momentul deschiderii sigiliilor fiscale, cu atît mai mult că din februarie 2009 inculpații nu au avut acces la aceste încăperi, în legătură cu schimbarea conducerii. Din momentul transmiterii valorilor materiale conducerii noi, la 19 iunie 2009 nu a fost anunțat careva neajuns, sau sustragere, și după controlul fiscal din 20 iulie 2009 a fost depusă la 23 iulie 2009 cerere, cu privire la intentarea dosarului penal în privința inculpaților din partea reprezentantului fondatorului Catranji Valeriu și Cebotari Oleg, ceea ce de asemenea trezește îndoieli în faptul, că anume inculpații au participat la 25 sustragerea acestei producții, și nu alte persoane, care de asemenea au avut acces la aceste valori materiale. Totodată, organul de urmărire penală nu a luat careva măsuri pentru a stabili persoanele ce răspund material de păstrarea atît a producție alcoolice pregătite, cît și a amestecului de cupaj, puse pe seama lor în baza contractului de răspundere materială a lucrătorului, aflat în încăperile de acciz a întreprinderii, limitându-se la acuzarea înaintată inculpaților de atribuirea bunurilor indicate, mai mult, nu a prezentat probe, că producția dată a fost la evidența anume a inculpaților, iar prin declarațiile martorilor M. Buzilă, contabilul-șef al întreprinderii și inspectorul fiscal, I. Bairactar, s-a confirmat faptul, că turnarea producției pregătite potrivit actului de turnare din 09.02.2009(f.d. 99, vol. I), a avut loc. La fel, martorul I. Bairactar a confirmat, că inculpata E. Ghercioglo i-a arătat lui după turnarea în secția de cupaj lichidul turnat, cu miros de spirt, dar el nu a făcut măsurări, deoarece nu a avut măsurător, la 19 iunie 2009 la deschiderea sigiliului el nu a verificat prezența spirtului, iar la 20 iulie 2009 în timpul verificării fiscale în vas, unde au turnat votcă, era ceva alcool, era și miros de producție alcoolică, în ce cantitate nu poate spune, dar conducătorul a spus, că acolo nu este cantitate de 117,27 dal. În asemenea circumstanțe, Colegiul penal lărgit consideră, că nu sunt temeiuri de a considera, că de fapt turnarea producției alcoolice pregătite nu a avut loc, și faptul turnării a fost confirmat prin probele menționate supra. În același timp, faptul că nu s-au luat măsuri pentru păstrarea valorilor materiale indicate, atît de către inculpat, cît și de noua conducere, nu poate fi imputat inculpatului ca însușire de bunuri străine, în circumstanțele în care faptul realizării nu a fost stabilit nici de organul de urmărire penală nici de instanța de judecată. Colegiul consideră de asemenea că, nu pot fi luate în considerație ca probe, care confirmă faptul însușirii de către inculpatul V. Catranji a bunurilor sus menționate, depozițiile martorului P. Varban, din care rezultă, că în luna februarie a încărcat mașina cu producție pregătită, deoarece, organul de urmărire penală a acuzat inculpații în săvîrșirea infracțiunii într-o perioadă nestabilită, prima instanță în sentință a constatat perioada săvîrșirii infracțiunii - ianuarie 2009, iar din declarațiile martorului A. Țîuleanuu rezultă, că acesta a cumpărat votcă de la S.R.L „Bestvin” în perioada pînă la 10 ianuarie 2009, probe care în cumul combat depozițiile martorului P. Varban, pe acest capăt de acuzare. Tot aici, instanța de recurs menționează, că nevinovăția inculpatului V. Catranji se confirmă și prin depozițiile martorului O. Cebotari, privitor la însușirea producției nominalizate, depozițiile acestui martor, pot doar să mărturisească despre neglijența lui V. Catranji în serviciu. În final, Colegiul penal lărgit, consideră, că acuzarea nu a prezentat suficiente probe, care ar demonstra vinovăția inculpatului V. Catranji în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin.(5) Cod penal, și prin urmare, solicitarea inculpatului de casare a hotărîrii de condamnare, cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, fără dispunerea rejudecării cauzei, corespunde prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2 lit. b) Cod de procedură penală. Ținînd cont de cele enunțate, Colegiul penal lărgit consideră necesar de admis recursul declarat de inculpatul Catranji Victor, de casat parțial decizia instanței de apel în partea condamnării lui Catranji Victor în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, cu 26 dispunerea achitării acestuia de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal, în temeiul pct. 3) alin. (1) art. 390 Cod de procedură penală, adică din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. b) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare, declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul, Sârbu Valeriu și reprezentantul părții vătămate S.R.L. ,,Bestvin”, Raia Nicolai împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 15 decembrie 2014, în cauza penală privindu-i pe Catranji Victor Ilia și Ghercioglo Elena Ilia. Admite recursul ordinar declarat de inculpatul Catranji Victor, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 15 decembrie 2014, în partea condamnării lui Catranji Victor în baza art. 191 alin. (5) Cod penal și dispune: Catranji Victor Ilia se achită de sub învinuirea de săvîrșiea infracțiuni prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Catranji Victor Ilia urmează a fi eliberat din penitenciar, dacă în privința lui nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau nu execută pedeapsa penală în baza altor hotărîri judecătorești. În rest, celelalte dispoziții ale hotărîrii atacate se mențin. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 iulie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecătorii Petru Moraru Constantin Alerguș Vladimir Timofti Nadejda Toma 27