1ra-776/2013 — art.188 alin.2 lit.b,c,d,e Cod penal

1ra-776/2013 — art.188 alin.2 lit.b,c,d,e Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr. 1ra-776/13

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

10 decembrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecători – Constantin Alerguș, Andrei Harghel, Ion Arhiliuc, Iurie Diaconu,

interpretului – Roșca Tatiana,

a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de

procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul, Cebotari Vitalie

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 19 februarie

2013 și de inculpatul Nezalzov Chirill împotriva sentinței Judecătoriei

Comrat din 12 iulie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul

din 19 februarie 2013, în cauza penală în privința lui

Arnaut Nicolai Piotr,

născut la 02 octombrie 1992, originar și domiciliat în

or. Comrat, str. Pușchin, nr. 145, (cu viza de reședință) în

or. Comrat, str. Bauman, nr. 6;

și

Nezalzov Chirill Piotr,

născut la 26 august 1968, originar și domiciliat pînă la

reținere în r-nul Comrat, s. Chirsova, str. Cotovschi, nr.

224.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

instanță);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

Procurorul Suvac N., care a susținut recursul în sensul declarat, cu

respingerea recursului ordinar declarat de inculpatul Nezalzov Chirill,

1

ca fiind neîntemeiat.

Avocata Arnaut Valentina, care acordă asistență juridică garantată de

stat inculpatului Nezalzov Chirill și inculpatul Nezalzov C., au susținut

recursul declarat, solicitînd admiterea acestuia și respingerea recursului

ordinar declarat de acuzatorul de stat.

Avocatul Belous Andrei și inculpatul Arnaut Nicolai, au solicitat

respingerea recursului ordinar declarat de către procuror, cu menținerea

deciziei instanței de apel.

Partea vătămată Chercioglo T., fiind citată legal pe adresa

nominalizată în actele cauzei, (la dosar fiind anexate avizele de recepție), în

ședința instanței de recurs nu s-a prezentat.

C O N S T A T Ă :

condamnați:

- Arnaut Nicolai în baza art.188 alin.(2) lit.b),c),d),e) Cod penal, la

6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- Nezalzov Chirill în baza art.188 alin.(2) lit.b),c),d),e) Cod penal, la

10 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

S-a dispus încasarea în mod solidar de la inculpații Arnaut Nicolai și

Nezalzov Chirill în beneficiul părții vătămate Chercioglo Tatiana prejudiciul

material în sumă de 4215,04 lei, iar cel moral de 10000 lei.

S-a dispus încasarea de la Nezalzov Chirill în beneficiul părții

vătămate Chercioglo Tatiana, prejudiciul material în sumă de 300 lei.

Nicolai împreună și după o înțelegere prealabilă cu Nezalzov Chirill, la 19

februarie 2012, aproximativ la ora 0100, avînd scopul comiterii unui atac

tîlhăresc, avînd asupra lor un cuțit și fiind mascați, Arnaut N., cu fular și cu

fes tras pe față, iar Nezalzov C. cu mască special confecționată, au pătruns

prin geam în casa de locuit din mun. Comrat, str. Pușkin, 95, care aparține

părții vătămate Ghercioglo Tatiana. Unde, pentru realizarea scopului

criminal, au atacat-o, amenințînd-o cu aplicarea violenței periculoase pentru

viața și sănătatea acesteia, manifestată prin lipirea de către Nezalzov Ch. a

cuțitului în regiunea gîtului părții vătămate, cerînd de la ultima bijuterii și

2

bani. Ulterior, Nezalzov Chirill a transmis cuțitul lui Arnaut Nicolai, care,

ținînd victima, o amenința cu cuțitul, iar, Nezalzov Ch. umbla prin casă în

căutarea lucrurilor de preț. Victima le-a comunicat inculpaților că nu are

careva obiecte de preț și a început să strige, dar inculpații i-au aplicat mai

multe lovituri pe diferite părți ale corpului, cauzîndu-i conform raportului

de constatare – medico legală nr. 12 din 25 februarie 2012, vătămări

corporale ușoare. În timpul atacului partea vătămată Chercioglo T. a reușit

să apese butonul de alarmă, iar colaboratorii agenției de securitate veniți la

fața locului, l-au reținut pe Arnaut Nicolai, însă Nezalzov Chirill a reușit să

părăsească locul infracțiunii, de unde, a sustras de pe masa din dormitor

bani în sumă de 300 lei.

numele inculpatului Arnaut Nicolai și inculpatul Nezalzov Chirill, care au

solicitat:

- avocatul Belousov Andrei în numele inculpatului Arnaut Nicolai,

casarea parțială a sentinței în latura stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei

noi hotărîri, prin care inculpatului Arnaut Nicolai să-i fie numită o

pedeapsă mai blîndă, non privativă de libertate, cu aplicarea art. 79 alin. (1)

și art. 90 alin. (1),(2) Cod penal, invocînd că, Arnaut Nicolai anterior nu a

fost judecat, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, recunoscînd vina

și căindu-se sincer de cele comise.

- inculpatul Nezalizov Chirill, casarea sentinței, cu pronunțarea unei

hotărîri de achitare, invocînd că Arnaut Nicolai l-a calomniat, iar instanța de

judecată l-a condamnat fără a dispune de probe care confirmă cu certitudine

vinovăția sa.

februarie 2013, au fost admise apelurile declarate de avocatul Belousov

Andrei în numele inculpatului Arnaut Nicolai și de inculpatul Nezalzov

Chirill, casată parțial sentința Judecătoriei Comrat din 12 iulie 2012 în partea

stabilirii pedepsei și latura civilă privind încasarea prejudiciului moral și

pronunțată în această parte o nouă hotărîre, potrivit căruia:

- Arnaut Nicolai a fost condamnat în baza art.188 alin.(2) lit.b),c),d),e)

Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, la 5 ani închisoare.

3

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 5 ani.

- Nezalzov Chirill a fost condamnat în baza art.188 alin.(2) lit. b), c),

d),e) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip închis.

S-a dispus încasarea de la Arnaut Nicolai și Nezalzov Chiril în

beneficiul părții vătămate, Chercioglo Tatiana prejudiciul moral în sumă de

5000 lei, de la fiecare.

În rest, sentința a fost menținută.

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just concluzionînd că

Arnaut Nicolai și Nezalzov Chiril au săvîrșit infracțiunea prevăzută de

art.188 alin.(2) lit.b),c),d),e) Cod penal.

Totodată, Colegiul penal al Curții de Apel Cahul a considerat, că

instanța de fond i-a stabilit lui Nezalzov Chirill, pedeapsa maximă

prevăzută de sancțiunea art. 188 alin. (2) Cod penal, fără a motiva aplicarea

acesteia, mai mult, eronat a invocat circumstanța că inculpatul nu a

recunoscut vina și nu se căiește de cele comise.

Astfel, instanța de apel a conchis că inculpatului Arnaut Nicolai, i-a

fost numită o pedeapsă fără a ține cont de persoana inculpatului, de vîrsta

tînără a acestuia, de existența circumstanțelor excepționale și anume rolul

secundar la comiterea infracțiunii, contribuirea activă la demascarea

coparticipantului Nezalzov C.

Prin urmare, Colegiul penal, a ajuns la concluzia că în privința lui

Nezalzov C. există temei de reducere a pedepsei, iar inculpatului Arnaut

Nicolai urmează a fi stabilită o pedeapsă cu aplicarea art. 79 și 90 Cod penal.

19 februarie 2013 au declarat recursuri ordinare:

- procurorul, care invocînd temeiurile de drept prevăzute la art. 427

alin.(1) pct.6), 10) și 16) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei

instanței de apel, cu menținerea sentinței Judecătoriei Comrat din 12 iulie

2012.

În argumentarea recursului recurentul a invocat că, instanța de apel a

interpretat eronat regulile de aplicare a prevederilor art. 79 și 90 Cod penal,

4

în privința lui Arnaut N., iar în privința lui Nezalzov Chirill neîntemeiat și

neargumentat a aplicat o pedeapsă mai blîndă. Instanța de apel nu a

respectat criteriile generale de individualizare a pedepsei, nu a ținut cont de

gradul de pericol social al infracțiunii comise, neluînd în considerație faptul

că ambii inculpați, inclusiv și Arnaut N., au aplicat violență periculoasă

pentru viața și sănătatea persoanei, amenințînd victima cu un cuțit, pe timp

de noapte în domiciliul părții vătămate. Menționează că, Arnaut N. nu a

contribuit la descoperirea infracțiunii, la urmărirea penală a indicat ca

coparticipant - o persoană inventată, iar ulterior în cadrul ședinței instanței

de fond a dorit să fie audiat, unde a recunoscut vina și a indicat la

coparticipantul Nezalzov C., respectiv, în cazul dat nu poate fi vorba de

căință sincera sau contribuirea la descoperirea infracțiunii.

Instanța de apel aplicînd față de Arnaut N. prevederile art. 79 și 90

Cod penal, iar lui Nezalzov C. o pedeapsă mai blîndă, urma să dezvăluie

această concluzie, expunîndu-și argumentat punctul de vedere.

Consideră, că pedeapsa stabilită de către instanța de apel inculpaților

Nezalzov C. și Arnaut N. nu va atinge scopul pedepsei penale: restabilirea

echității sociale, corectarea și corijarea condamnaților, precum și prevenirea

savîrșirii de noi infracțiuni, astfel, decizia instanței de apel fiind ilegală,

pripită și neîntemeiată.

- inculpatul Nezalzov Chirill care, fără a invoca vre-un temei de drept

din cele prevăzute la art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, cu referire

la circumstanțele de fapt ale cauzei, solicită casarea acestora, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, invocînd că ilegal a fost

condamnat, deoarece el nu este vinovat de comiterea infracțiunii imputate și

nici o probă prezentată nu atestă vinovăția sa. Totodată, a mai menționat că

Arnaut N. l-a calomniat, deoarece anterior, nici nu-l cunoștea pe acesta.

motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul inculpatului Nezalzov Chirill urmează a fi respins, deoarece nu

corespunde cerințelor de conținut, iar cel al acuzatorului de stat admis, din

următoarele considerente.

5

7.1. Cu referire la recursul inculpatului Nezalzov Chirill:

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu

trebuie să fie invocate de recurent.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru repararea erorilor de drept comise

de instanța de fond și de apel în cazurile stipulate în acest articol.

Astfel, cererea de recurs trebuie să conțină conținutul și motivele

recursului cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate și solicitările

recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală invocate în recurs și în ce constă problema de drept de

importanță generală abordată în cauza dată, așa cum prevede art. 430 pct. 5)

Cod de procedură penală.

Din textul recursului declarat în cauză rezultă că, inculpatul Nezalzov

C. nu a respectat aceste cerințe, inclusiv prevederile art.430 pct.5) Cod de

procedură penală, cerință esențială față de recurs, prin care autorul trebuie

să invoce concret cel puțin unul din temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care este conținutul acestuia, argumentarea nu din punct

de vedere a stării de fapt, ci a problemei de drept și prin ce cauza dată are

importanță deosebită pentru jurisprudență.

Cerințele nominalizate, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate de

către recurent.

Inculpatul Nezalzov Chirill nu este de acord cu aprecierea probelor

date de către instanța de fond și de apel, solicitînd achitarea și în acest caz,

acesta era obligat prin lege să invoce vreunul din temeiurile pentru recurs

stipulate în art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă nu s-a conformat

legii.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală, coroborat cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură

penală, instanța de recurs respinge recursul declarat în cazul cînd se

constată că acesta nu corespunde după conținut cerințelor stipulate în art.

430 pct. 5) Cod de procedură penală și temeiurile invocate de recurent nu se

încadrează în cele prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală.

6

Astfel, inculpatul Nezalzov C., declarînd recurs, n-a invocat nici unul

din temeiurile obligatorii recursului ordinar, stipulate în art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală, și în situația dată, se impune inadmisibilitatea

recursului, pe motiv că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.

7.2. Cu referire la recursul procurorului:

Potrivit art. 435 alin. (1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală

sau parțială a hotărîrii atacate și să rejudece cauza, cu pronunțarea unei noi

hotărîri, dacă nu se agravează situația condamnatului.

Or, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze parțial, atunci cînd se constată comiterea unei erori de

drept, care a dus la adoptarea unei hotărîri ilegale.

Conform art. 414 alin. (1), 419 Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar,

iar rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit

regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se

aplică în mod corespunzător.

În recursul ordinar declarat de acuzatorul de stat se semnalizează

temeiurile prevăzute în art.427 alin.(1) pct.6), 10) și 16) Cod de procedură

penală, – hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și

cînd norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de

aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție,

invocînd că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele de aplicare a

prevederilor art. 79 și 90 Cod penal, în privința inculpatului Arnaut N., iar

față de inculpatul Nezalzov C. neîntemeiat a fost aplicată o pedeapsă mai

blîndă, fără a ține cont că inculpații au comis o infracțiune gravă, în scop de

cupiditate.

Verificînd legalitatea hotărîrilor atacate pe baza materialelor cauzei,

instanța de recurs consideră că vinovăția inculpaților Nezalzov C. și Arnaut

N. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit.b),c),d),e) Cod

7

penal, este pe deplin stabilită, iar calificarea acțiunilor inculpaților în baza

normei penale menționate este corectă și corespunde circumstanțelor de

fapt ale cauzei.

În același rînd, Colegiul penal menționează că argumentul

acuzatorului de stat precum că în privința inculpatului Nezalzov C.

neîntemeiat s-a aplicat o pedeapsă mai blîndă, instanța îl consideră ca

neîntemeiat, care urmează a fi respins, deoarece, sancțiunea art. 188 alin.(2)

lit.b),c),d),e) Cod penal, în baza căruia Nezalzov C. a fost condamnat, la

momentul comiterii infracțiunii prevedea pedeapsa de la 6 la 10 ani

închisoare. Prin decizia instanței de apel lui Nezalzov C. i-a fost stabilită

pedeapsa de 8 ani închisoare, dat fiind faptul că instanța de fond nu a

motivat aplicarea maximă a pedepsei, astfel, fiindu-i aplicată pedeapsa în

limita acestui termen, prin urmare au fost respectate prevederile legii.

Colegiul penal lărgit reține că inculpatului Nezalzov Chirill i s-a

stabilit o pedeapsă cu respectarea prevederilor art. 61, 75 Cod penal,

ținîndu-se seama de gradul prejudiciabil al faptelor comise, de persoana

celui vinovat, de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează

răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limitele sancțiunii normei

penale în baza căruia a fost declarat vinovat, astfel temeiuri de a interveni în

hotărîrea judecătorească în această parte nu s-au stabilit.

Cît privește motivul invocat de acuzatorul de stat referitor la faptul că

la numirea pedepsei inculpatului Arnaut N. neîntemeiat s-au aplicat

prevederile art. 79, 90 Cod penal, instanța de recurs consideră că acesta este

parțial întemeiat din următoarele considerente.

La stabilirea pedepsei inculpatului Arnaut Nicolai instanța de apel nu

a reținut în deplină măsură prevederile art.75 Cod penal, care stipulează că

persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal și în

strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului Cod.

Astfel, Colegiul reține că persoanei declarate vinovate trebuie să i se

aplice o pedeapsă, echitabilă, în limitele sancțiunii legii în baza căreia

persoana se declară vinovată. În același rînd, după caz, instanța este în drept

să aplice și prevederile Părții generale a Codului penal, în special, a

prevederilor art. 79, 90 Cod penal.

8

În acest sens, Colegiul ține să menționeze faptul că, numindu-i

inculpatului o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, aceasta

nu presupune neapărat că în privința inculpatului instanța urmează să aplice și

prevederile art. 90 Cod penal.

Reieșind din sensul legislației în vigoare cu privire la aplicarea în

practica judiciară a principiului individualizării pedepsei penale, la

examinarea cauzelor penale în ordine de recurs este necesar de verificat

minuțios respectarea de către instanțele ierarhic inferioare a cerințelor legii

la aplicarea pedepselor și de a lichida la timp erorile comise.

În cazul săvîrșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singură în

măsură să înfăptuiască nemijlocit opera de individualizare a pedepsei

pentru infractorul care a comis acea infracțiune, avînd deplină libertate de

acțiune în vederea realizării acestei operațiuni.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de

judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii

săvîrșite și cu periculozitatea infractorului.

Conform art.79 alin.(1) Cod penal, în cazul cînd instanța de judecată,

constată o circumstanță excepțională, legată de scopul și motivele faptei, de

rolul vinovatului în săvîrșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și

după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial

gravitatea faptei și a consecințelor ei, ea poate aplica o pedeapsă sub limita

minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă, sau una

mai blîndă, de altă categorie.

Din cuprinsul deciziei recurate, rezultă că instanța de apel în privința

lui Arnaut Nicolai a reținut ca circumstanțe excepționale: faptul că acesta la

comiterea infracțiunii a avut un rol secundar, a contribuit activ la

descoperirea infracțiunii, avînd un rol predominant la demascarea

coparticipantului Nezalzov C.

Prin urmare, Colegiul conchide că instanța de apel a fost în drept să

rețină circumstanțele menționate ca fiind excepționale, care împreună cu

celelalte circumstanțe atenuante, a permis acesteia de a stabili lui Arnaut

Nicolai pedeapsa sub formă de închisoare, sub limita minimă prevăzută de

sancțiunea art. 188 alin.(2) Cod penal.

9

Referitor la concluzia instanței de apel privind posibilitatea aplicării

față de inculpatul Arnaut Nicolai a prevederilor art. 90 Cod penal, Colegiul

penal lărgit consideră această concluzie neîntemeiată, și în raport cu

gravitatea infracțiunii și modul de comitere a acesteia pripită.

Suspendarea condiționată a executării pedepsei este o măsură de

politică penală bazată pe încrederea în posibilitatea reeducării

condamnatului pe durata suspendării pedepsei. Sarcina instituției

suspendării executării pedepsei este să ducă la realizarea scopului pedepsei,

fără ca aceasta să fie executată real, înlăturînd astfel neajunsurile pe care le

atrage după sine privațiunea de libertate și anume: contactul cu alți

infractori care pot să antreneze în continuare pe calea infracțiunii,

îndepărtarea inculpatului de familie și de modul de viață obișnuit etc.

În literatura de specialitate, suspendarea condiționată a executării

pedepsei este expusă ca o măsură ce constă – în dispoziția luată de instanța

de judecată prin însăși hotărîrea de condamnare, de a o suspenda pe o

anumită durată și în anumite condiții executarea pedepsei pronunțate.

Rezultatul principal al aplicării pedepsei constă în aceea că deși

pedeapsa este definitiv aplicată, aceasta nu este pusă în executare, astfel că

instituția suspendării condiționate a pedepsei ține de condițiile de executare

a pedepsei închisorii deja stabilite de către instanța de judecată pe întregul

termen de încercare.

Altfel spus, executarea pedepsei devine condiționată de conduita

condamnatului, iar în caz de nerespectare a condițiilor, ea poate fi revocată.

În cadrul instituției suspendării condiționate a executării pedepsei

instanța după ce realizează individualizarea pedepsei prin determinarea

concretă a acesteia în baza criteriilor generale de individualizare,

completează acest rezultat printr-un act de individualizare a executării

pedepsei.

Suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a

executării pedepsei numită de către instanța de judecată prin hotărîre de

condamnare de a se suspenda pe o perioadă anumită durată de timp

executarea pedepsei aplicate, dacă sunt îndeplinite anumite condiții.

Astfel, urmează a fi delimitată noțiunea de individualizare a pedepsei de

cea de individualizare a executării pedepsei.

10

În această ordine de idei, suspendarea condiționată a executării

pedepsei se dovedește a fi o problemă privind executarea pedepsei, dat

fiind faptul că obiectul suspendării este executarea pedepsei. Se suspendă

executarea pedepsei și nu aplicarea acesteia.

Condițiile pentru acordarea suspendării condiționate a executării

pedepsei sunt prevăzute în art. 90 Cod penal, care se împart în condiții

obiective si subiective, primele referindu-se la condamnare, iar celelalte la

persoana condamnatului. Îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, nu

atrage obligativitatea aplicării instituției, ci acordarea ei rămîne la opinia

instanței de judecata, totodată, această normă poate fi aplicată sau exclusă

la orice etapă a procesului penal, întru înlăturarea erorii admise la etapa

anterioară.

Reieșind din argumentele enunțate, Colegiul penal consideră că

excluderea prevederilor art. 90 Cod penal, în raport cu soluția prevăzută la

art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, nu poate fi

considerată o agravare a situației inculpatului Arnaut N., deoarece nu s-a

efectuat o altă reîncadrare a faptei în sensul agravării și nici nu s-a dat o altă

individualizare a termenului pedepsei stabilite în același sens.

Mai mult, în speță inculpatul Arnaut Nicolai a fost condamnat pentru

comiterea unei infracțiuni, care conform prevederilor art. 16 alin. (4) Cod

penal, se consideră gravă, totodată prejudiciul moral cauzat părții vătămate

nu a fost recuperat.

Instanța de recurs consideră că, motivele invocate de procuror în

recurs, referitor la procedura executării pedepsei de către inculpatul Arnaut

Nicolai, sunt întemeiate, deoarece instanța de apel nu a respectat cerințele

de motivare a acesteia, ceea ce denotă ineficiența condamnării cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În consecință, recursul acuzatorului de stat se va admite cu casarea

parțială a deciziei instanței de apel, în latura stabilirii pedepsei inculpatului

Arnaut Nicolai, cu excluderea dispoziției de executare condiționată a

pedepsei închisorii.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

11

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de inculpatul

Nezalzov Chirill, împotriva sentinței Judecătoriei Comrat din 12 iulie 2012

și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 19 februarie 2013 în

propria cauză.

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în procuratura de

nivelul Curții de Apel Cahul, Cebotari Vitalie, casează parțial decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 19 februarie 2013, în privința

lui Arnaut Nicolai Piotr în latura pedepsei, rejudecă cauza și pronunță o

nouă hotărîre, conform căreia exclude aplicarea în privința lui Arnaut

Nicolai a prevederilor art.90 Cod penal.

Arnaut Nicolai se consideră condamnat în baza art. 188 alin.(2)

lit.b),c),d),e) Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod penal, la pedeapsa de 5

(cinci) ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis.

Termenul de executare a pedepsei lui Arnaut Nicolai Piotr se

calculează din momentul reținerii acestuia, cu includerea perioadei aflării în

stare de arest de la 19 februarie 2012 pînă la 19 februarie 2013.

Menține condamnarea lui Nezalzov Chirill Piotr în baza art. 188

alin.(2) lit.b),c),d),e) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis.

În rest, dispozițiile hotărîrii contestate se mențin.

Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședință publică la 26 decembrie

2013, ora 09 30.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Constantin Alerguș

Andrei Harghel

Ion Arhiliuc

Iurie Diaconu

12