1re-81/2015 — art.313 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.313 CPP
- Temei legal
- art.453 CPP
1re-81/2015 — art.313 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1re- 81/2015
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
24 iunie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte: Petru URSACHE
Judecători: Nadejda TOMA
Ghenadie NICOLAEV
examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor în anulare declarate
de avocatul Ropot Veaceslav în numele petiționarei Duca Neonila și de
petiționara Duca Neonila, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului Penal
al Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2015,
A C O N S T A T A T:
Duca Neonila s-a adresat cu plîngere în ordinea prevederilor art. 313
Cod de procedură penală, solicitînd anularea ordonanței de refuz în pornirea
urmăririi penale din 28.10.2011 emisă de procurorul Procuraturii r. Cimișlia,
Bojinov M., invocînd că cazul sesizat de către petiționară a fost investigat
superficial, procurorul, în opinia petiționarei, nu a examinat toate capetele
plîngerii, nu a verificat și nu s-a expus asupra tuturor circumstanțelor cauzei,
deoarece în viziunea sa a fost comisă o infracțiune și anume s-a falsificat un
testament.
Prin încheierea emisă la 03 iulie 2014 de către judecătorul de
instrucție al Judecătoriei Cimișlia, Aramă Z., a fost respinsă plîngerea
petiționarei Duca N., formulată în baza art. 313 Cod de procedură penală,
privind anularea ordonanței procurorului, instanța constatând că, ordonanța
procurorului din 28.10.2011 este anulată, ulterior fiind pornită urmărirea
penală pe cauza penală nr.2013400289. Prin ordonanța procurorului din
24.02.2014 procesul respectiv a fost clasat.
1
Instanța a stabilit că petiționara nu a contestat în termenii legali
ordonanța vizată, nu s-a stabilit faptul lezării cărorva drepturi petiționarei de
către organele de urmărire penală, petiționara avînd calitate de martor în
cadrul cauzei penale indicate mai sus.
La 10 iulie 2014, Duca N. a declarat recurs, solicitând casarea încheierii
judecătorului de instrucție din 03 iulie 2014, rejudecarea cauzei și adoptarea
unei hotărâri prin care procurorul să fie obligat să pornească urmărirea
penală pe faptele indicate de petiționară.
În recursul declarat, recurenta a indicat că instanța de fond nu a dat
apreciere circumstanțelor descrise de petiționară în plîngere.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2014, recursul
declarat de Duca N. a fost admis, casată încheierea Judecătoriei Cimișlia din 03
iulie 2014 și remisă cauza la rejudecare, în aceeași instanță în alt complet de
judecată.
Instanța a concluzionat necesitatea admiterii recursului, deoarece
instanța de fond a comis erori, care nu pot fi corectate de instanța de recurs,
deoarece încheierea atacată este nemotivată și anume este indicat că Duca N.
are calitate procesuală de martor, neținînd cont de faptul că urmărirea penală
a fost începută în baza plîngerii depusă de petiționară.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 30 decembrie 2014,
examinarea plângerii depusă de Duca N. împotriva ordonanței procurorului
28.10.2011, a fost transmisă pentru examinare Judecătoriei Hîncești.
Rejudecând cauza, prin încheierea judecătorului de instrucție al
Judecătoriei Hîncești din 26 ianuarie 2015, a fost încetată procedura de
examinare a plângerii declarate de petiționara Duca N., împotriva ordonanței
de refuz în pornirea urmăririi penale din 28 octombrie 2011 adoptată de
Procuratura r. Cimișlia.
Instanța a stabilit, că actul contestat de petiționara Duca N. și anume
ordonanța din 28 octombrie 2011 emisă de procurorul Procuraturii r.
Cimișlia, Bojinov M., a fost abrogată prin ordonanța din 05 septembrie 2013
emisă de procurorul ierarhic superior. Respectiv în situația descrisă, instanța
a considerat imposibilă implicarea judecătorului de instrucție în vederea
admiterii cerințelor petiționarei.
La 11 februarie 2015, Duca N. a declarat recurs, solicitând casarea
încheierii judecătorului de instrucție din 26 ianuarie 2015, rejudecarea cauzei
și adoptarea unei hotărâri prin care procurorul să fie obligat să pornească
urmărirea penală pe faptele indicate de petiționară.
2
În recursul declarat, recurenta a indicat, că instanța de fond nu a dat o
apreciere circumstanțelor descrise de petiționară în plîngere, deoarece în
viziunea sa au fost prezentate probe care confirmă temeinicia plîngerii
depuse. Totodată a invocat că nu a fost citată pentru a se prezenta la proces.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 martie
2015, a fost respins ca nefondat recursul declarat de petiționara Duca N.
împotriva încheierii Judecătoriei Hîncești din 26 ianuarie 2015, cu menținerea
acesteia fără modificări.
Motivându-și soluția, instanța de recurs a indicat că judecătorul de
instrucție corect a concluzionat încetarea procedurii de examinare a plîngerii
depuse de Duca N. împotriva ordonanței din 28 octombrie 2011 emisă de
procurorul Procuraturii r. Cimișlia, Bojinov M., deoarece aceasta a fost
abrogată prin ordonanța din 05 septembrie 2013 emisă de procurorul
ierarhic superior.
Împotriva deciziei instanței de recurs, au declarat recursuri în anulare,
avocatul Ropot Veaceslav în numele petiționarei Duca N. la data de 01 aprilie
2015 și petiționara Duca N. la data de 15 mai 2015.
9.1. Prin recursul în anulare declarat, avocatul Ropot Veaceslav a
solicitat, casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23
martie 2015, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de
apel.
În motivarea recursului avocatul a indicat că, instanța de recurs la
examinarea cauzei a comis erori de drept care constituie un viciu fundamental
ce afectează decizia atacată și anume: instanța de recurs examinând cauza nu
a ținut cont de faptul că examinarea cauzei la Judecătoria Hîncești a avut loc în
lipsa petiționarei Duca N., care nu a fost legal citată.
9.2. Prin recursul declarat petiționara Duca N. a solicitat casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2015, invocînd că nu
a fost citată legal pentru a se prezenta la examinarea cauzei de către
Judecătoria Hîncești. A mai invocat recurenta că instanțele ierarhic inferioare
nu au examinat cauza sub toate aspectele și nu s-au expus asupra temeiurilor
invocate în plîngere care în opinia sa au fost argumentate prin probele
prezentate instanțelor judecătorești.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor în anulare
declarate, în baza materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate,
Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil pentru următoarele
considerente.
3
Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, în redacția Legii nr.66
din 05 aprilie 2012, în vigoare din 27 octombrie 2012, persoanele menționate
la art. 401 alin.(1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, precum și, în numele
acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la
Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești
irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac.
Însă, art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, în redacția Legii sus-
menționate, prevede că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în
anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei,
în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat
hotărîrea atacată.
Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că
pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost
judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de
achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de
atac.
Din materialele dosarului, se constată că chestiunea care a fost examinată
de către judecătorul de instrucție, se referă la cele reglementate de art. 313
Cod de procedură penală, ce țin de soluționarea plângerilor împotriva actelor
sau acțiunilor ilegale ale organului de urmărire penală sau alte organe care
exercită activitate specială de investigații.
Conform prevederilor art. 313 alin. (6) Cod de procedură penală,
încheierea judecătorului de instrucție este irevocabilă, cu excepția încheierilor
privind refuzul în pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub
urmărirea penală, încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale și
reluarea urmăririi penale, care pot fi atacate cu recurs la curtea de apel în
termen de 15 zile de la data pronunțării și care se judecă conform
prevederilor titlului II capitolul IV secțiunea a 2-a §2 din Partea specială a
Codului de procedură penală.
În speță, se constată că decizia pronunțată de Colegiul penal al Curții de
Apel Chișinău din 23 martie 2015 privind respingerea recursului declarat
împotriva încheierii judecătorului de instrucție în temeiul art. 313 Cod de
procedură penală, este irevocabilă și Colegiul penal statuează că legiuitorul nu
mai prevede căi de atac asupra unei hotărâri judecătorești pe o chestiune de
verificare a legalității actelor sau acțiunilor organelor de urmărire penală, iar
în consecință, o asemenea hotărâre nu cade sub incidența hotărârilor
4
judecătorești irevocabile prevăzute de art. 452 alin. (1) Cod de procedură
penală, care sunt pasibile de a fi atacate cu recurs în anulare.
În aceeași ordine de idei, Colegiul reiterează că procedura de atac a
hotărârilor judecătorești irevocabile cu recurs în anulare este reglementată de
art. 452 Cod de procedură penală.
În temeiul art. 453 Cod de procedură penală, raportat la prevederile art. 6
pct. 44), 22 alin. (3) Cod de procedură penală, art. 4 al Protocolului nr. 7 la
Convenția Europeană a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi
atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la
judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii
precedente a afectat hotărârea atacată.
Astfel, Colegiul penal conchide că împotriva hotărârilor judecătorești prin
care s-au soluționat alte chestiuni decât vinovăția și condamnarea persoanei,
acestea sunt irevocabile și nu sunt pasibile de a fi atacate cu recurs în anulare,
ceea ce este prevăzut de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se
permite nicio derogare, iar recursurile în anulare declarate de avocatul Ropot
V., în numele petiționarei și de petiționara Duca N. sunt inadmisibile, deoarece
o astfel de hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată în ordinea recursului în
anulare.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1), 456 alin. (1) Cod de
procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor în anulare declarate de avocatul Ropot
Veaceslav în numele petiționarei Duca Neonila și de petiționara Duca Neonila
împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 23 martie
2015, deoarece nu îndeplinesc condițiile de formă și de conținut, prevăzute în
art. 455 Cod de procedură penală.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la data de 24 iulie 2015.
Președinte Petru URSACHE
Judecător Nadejda TOMA
Judecător Ghenadie NICOLAEV
5