1re-134/2015 — art. 313 CPP

Dosarul nr. 1re-134/2015

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

04 noiembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte URSACHE Petru

judecători NICOLAEV Ghenadie

MORARU Petru

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de petiționara

Afanas Galina, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 15 iulie 2015,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.04.2015 – 28.05.2015;

Instanța de recurs: 17.06.2015 – 15.07.2015.

C O N S T A T Ă:

petiționarei Afanas G., prin care a solicitat anularea ordonanței procurorului Balan G. din

03 octombrie 2014 privind refuzul în pornirea urmăririi penale și anularea ordonanței

procurorului Cimbir M. din 10 aprilie 2015 privind respingerea plîngerii petiționarei

depusă la 06 aprilie 2015.

respinsă plîngerea petiționarei Afanas G., ca fiind nefondată.

În motivarea încheierii adoptate, judecătorul de instrucție a constatat că la 03

octombrie 2014 a fost emisă în baza art. 275 pct. 1 Cod de procedură penală, ordonanța

privind neînceperea urmăririi penale și clasarea procesului penal pe motiv că nu există

fapta infracțiunii. Drept urmare, ordonanța adoptată a fost contestată inițial la procurorul

ierarhic superior. În pofida faptului că plîngerea inițială a petiționarei a fost respinsă,

ordonanțele nominalizate au fost contestate în temeiul art. 313 Cod de procedură penală, la

judecătorul de instrucție.

Totodată, instanța a constatat că, în cazul supus judecății a fost adoptată o hotărîre

privind refuzul de a începe urmărirea penală, care la moment nu este anulată. Respectiv în

aceste condiții, cerința petiționarei de accelerare a procedurii de urmărire penală este

1

inadmisibilă, deoarece plîngerea asupra hotărîrii menționate a fost respinsă, cu menținerea

acesteia.

În aceste împrejurări, instanța a considerat necesar de a respinge plîngerea înaintată

de către cet. Afanas G, ca fiind neîntemeiată.

recurs împotriva acesteia, prin care a solicitat anularea încheierii, cu pronunțarea unei noi

hotărîri prin care să fie admisă plîngerea înaintată.

În motivarea recursului a invocat faptul că, încheierea judecătorului de instrucție

este ilegală și nefondată, adoptată cu încălcări grave ale legislației în vigoare, deoarece

prin respingerea plîngerii înaintate, procurorul a admis grave erori procedurale.

recursul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea încheierii.

a constatat că, petiționara contestă acțiunile efectuate de către acuzatorul de stat, și anume

ordonanțele emise de către acesta la caz.

Astfel, reieșind din cerințele petiționare, instanța de recurs a remarcat că, de către

acesta nu s-a probat vreo încălcare a drepturilor ei asupra unui proces echitabil.

Or, dezacordul petiționarei cu modalitatea de apreciere a probelor de către organul

de urmărire penală, nu constituie temei de declarare a nulității ordonanțelor contestate.

De asemenea, instanța de recurs a menționat că, prin ordonanțele contestate s-a

stabilit cu certitudine că, procurorul a explicat circumstanțele expuse, acestea fiind pe

deplin argumentate, prin urmare a emis o ordonanță în conformitate cu art. 255 Cod de

procedură penală, care expres prevede că ordonanța trebuie să fie motivată și să cuprindă:

data și locul întocmirii, numele, prenumele și calitatea persoanei care o întocmește, cauza

la care se referă, obiectul acțiunii sau măsurii procesuale, temeiul legal al acesteia și

semnătura celui care a întocmit-o.

Referitor la argumentul invocat de petiționară, precum că judecătorul de instrucție a

ignorat faptul că ea nu a fost audiată pentru a justifica cele relatate în plîngere, și nu s-a

efectuat confruntări de către procuror, instanța de recurs l-a considerat neîntemeiat, drept

urmare a fost respins.

În acest context, instanța de recurs a indicat că, în baza plîngerii depuse la

Procuratura Botanica, mun. Chișinău, organul de urmărire penală a verificat acțiunile

factorilor de decizie a Colegiului de Informatică și a elevului Ursu D., de asemenea au fost

audiați mai multe persoane pe cauza dată, iar în baza acestor constatări, organul de umărire

penală a stabilit careva acțiuni ilegale, cele invocate de petiționară nu s-a probat, prin

urmare, a fost emisă ordonanța de refuz în începerea urmăririi penale.

Instanța de recurs, de asemenea a respins și solicitările recurentei cu privire la

obligarea Procuraturii Botanica, mun. Chișinău, să accelereze procedura de urmărire

penală cu fixarea termenului, precum și repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea

termenului de examinare a plîngerii depuse. Or, atît timp cît nu sunt anulate ordonanțele

procurorului de refuz în începerea urmăririi penale din 03 octombrie 2014 și de respingere

a plîngerii din 10.04 2015, organul de urmărire penală nu poate fi obligat să accelereze

2

examinarea plîngerii, iar solicitarea cu privire la repararea prejudiciului, instanța de recurs

a menționat că aceasta nu corespunde prevederilor art. 313 Cod de procedură penală.

Reieșind din cele menționate supra, instanța de recurs a conchis că, prima instanță

corect a considerat necesar de a respinge recursul declarat ca fiind nefondat.

casarea deciziei instanței de recurs, susținînd că instanța de recurs nu a examinat în mod

obiectiv plîngerea înaintată de către ea și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

indicate, făcînd doar o analiză generală și abstractă a acesteia.

În drept, recurenta își întemeiază recursul pe prevederile expuse în art. 452 – 455

Cod de procedură penală.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul

General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în

numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de

Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrilor judecătorești după epuizarea căilor

ordinare de atac.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală

cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu

menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se

menționează că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării

erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a

Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în

anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărîrilor judecătorești prin care a fost

judecată cauza penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare sau

de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de

Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea

apelului și recursului ordinar.

În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, în ordinea recursului în

anulare, potrivit modificărilor din Codul de procedură penală din 27 octombrie 2012, poate

fi atacată doar sentința, legalitatea căreia a fost verificată pe căile ordinare de atac – în apel

și în recurs și a devenit irevocabilă.

Astfel, împotriva încheierilor judecătorești, prin care s-au soluționat alte chestiuni

decît vinovăția și condamnarea persoanei, acestea au numai un dublu grad de jurisdicție,

instanța de fond și de recurs, cale de atac, prevăzută de lege prin dispoziții imperative, de

la care nu se permite nici o derogare, iar recursul declarat de condamnat este inadmisibil,

deoarece o atare hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată în ordinea recursului în

anulare.

3

Reieșind dispozițiile legale expuse mai sus, raportîndu-le la speța dată rezultă că,

încheierea judecătorului de instrucție, nu cade sub incidența categoriilor de hotărîri

irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu

recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva

încheierii judecătorului de instrucție este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărîre nu este

susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs în anulare.

Așadar, avînd ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de

procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, întrucît acesta nu

corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură penală.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționara Afanas Galina

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iulie 2015, deoarece

nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură

penală.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 03 decembrie 2015.

Președinte URSACHE Petru

Judecător NICOLAEV Ghenadie

Judecător MORARU Petru

4