ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 09.06.2015

1ra-434/2015 — art.362 alin.1 CP

HOTĂRÂRE
09.06.2015
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.362 alin.1 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.5, 6 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-434/2015 — art.362 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosar nr.1ra-434/2015

09 iunie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Petru URSACHE,

Judecători: Nadejda TOMA, Vladimir TIMOFTI, Constantin ALERGUȘ, Petru

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de inculpatul

Cristei Gheorghii, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 10 decembrie 2014, în cauza penală în privința lui

Cristei Gheorghii Gheorghii, născut

la 24.04.1986, originar și domiciliat or.

Ialoveni, str. Ștefan cel Mare 21.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 18.09.2013 – 24.02.2014

Instanța de apel: 03.10.2014 – 10.12.2014

Instanța de recurs: 05.03.2015 – 09.06.2015

în privința lui Cristei Gheorghii învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 362 alin.(1) Cod penal, a fost încetat în legătură cu faptul că, în privința

acestuia există o hotărîre neanulată privind neînceperea urmăririi penale în baza

aceleași acuzații.

Gheorghii a fost pus sub învinuire de către organul de urmărire penală pentru

faptul că în prima jumătate a lunii august 2012, aflându-se pe teritoriul

Republicii Moldova, intenționat, cu scopul trecerii ilegale a frontierei de stat a

Republicii Moldova, în afara punctului de trecere și control, pe motiv că nu avea

pașaport internațional, în regiunea punctului de trecere a frontierei de stat

1

„Cuciurgan” a trecut ilegal frontiera de stat de pe teritoriul Republicii Moldova pe

teritoriul Ucrainei.

solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care Cristei Gheorghii să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 362 alin.(1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în formă de

amendă în mărime de 300 u.c, echivalentul sumei de 6 000 lei.

În motivarea apelului declarat, apelantul a indicat că, instanța de fond

eronat a anulat ordonanța procurorului r. Basarabeasca din 20.03.2013 de

anulare a ordonanței de neîncepere a urmăririi penale din 20.02.2013 pe motiv

că, ar fi fost emisă cu depășirea competenței, deoarece în temeiul art. 31 al Legii

cu privire la procuratură, adjuncții procurorilor sunt ierarhic superiori

procurorilor din subordine din Procuraturile raionale.

2014, apelul declarat de procuror a fost admis, casată sentința instanței de fond

și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care inculpatul Cristei Gheorghii a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzută de art. 362 alin.(1) Cod penal, iar în temeiul art. 391

alin.(1) pct. 6 Cod de procedură penală, inculpatul a fost liberat de răspunderea

penală în baza art. 60 alin.(1) Cod penal în legătură cu expirarea termenului de

prescripție de tragere la răspundere penală.

incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și eronat a ajuns la concluzia

de încetare a procesului penal pornit în privința lui Cristei Gheorghii în legătură

cu faptul că, în privința acestuia există o hotărîre neanulată de neîncepere a

urmăririi penale pe aceleași acuzații, din următoarele considerente.

Prin ordonanța procurorului raionului Basarabeasca din 20.03.2013, Gratila

Basarabeasca, Dobrioglo R. din 20.02.2013 de neîncepere a urmăririi penale pe

fapta incriminată inculpatului și s-a dispus pornirea cauzei penale pe faptul

trecerii ilegale a frontierei de stat de către Cristei Gheorghii.

Instanța de apel a concluzionat că, procurorul raionului Basarabeasca este

superiorul procurorului adjunct al acestuia conform ierarhiei stabilite,

procurorul adjunct aflându-se în subordinea acestuia, de aceea el este îndreptățit

în temeiul legal de a anula ordonanța adjunctului său.

Din speță, instanța de apel a stabilit că, Cristei Gheorghii, în prima jumătate

a lunii august 2012, a trecut frontiera Republicii Moldova cu Ucraina prin

regiunea punctului de trecere a frontierei de stat „Cuciurgan”, cu eludarea

punctelor de trecere a frontierei de stat, iar la 07.10.2012, a fost reținut de către

2

trupele de grăniceri ai Ucrainei la aproximativ 10 metri de la hotarul de stat, în

regiunea s.Petrovca, r-nul Tarutin, regiunea Odessa.

Instanța de apel a concluzionat că vina inculpatului Cristei Gheorghii în cele

incriminate, se dovedește pe deplin și prin următoarele probe: declarațiile

inculpatului Cristei Gheorghii (f.d.59); declarațiile martorului Verdian Vladislav

(f.d.30); procesul-verbal de primire-transmitere a persoanelor la frontiera de

stat moldo-ucraineană (f. d. 15); fișa din sistemul „Acces" (f. d. 21, 52).

Colegiul penal a menționat că potrivit extrasului din Registrul de stat al

populației rezultă că, în anul 2010, inculpatul Cristei Gheorghii nu deținea un

pașaport al cetățeanului Republicii Moldova valabil pentru a traversa legal

frontiera de stat.

Lipsa pașaportului în anul 2010, se confirmă și prin declarațiile inculpatului

oferite în prima instanță, acesta afirmând că, pașaportul i-a fost omologat de

către cineva, iar el doar a semnat o hârtie.

Instanța de apel a indicat că, latura obiectivă a infracțiunii imputate lui

Cristei Gheorghii se manifestă prin trecerea ilegală a frontierei de stat ocrotite

(păzite) pe uscat, pe apă și în aer fără documentele necesare și fără permisiunea

cuvenită.

Infracțiunea se consideră consumată din momentul trecerii de fapt a

frontierei de stat prin orice mijloace: pe jos, înot, folosind transportul auto,

aerian ș.a.

Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin intenție directă.

Motivul și scopul trecerii frontierei nu au importanță pentru calificarea

infracțiunii.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că în speța dată, acțiunile inculpatului

întrunesc toate elementele infracțiunii imputate, iar argumentele contrare ale

apărării, fiind nefondate.

Totodată, instanța de apel a reținut că, infracțiunea comisă de Cristei

Gheorghii prevede o sancțiune cu închisoare de cel mult 2 ani, astfel încât, în

temeiul art. 16 alin. (2) Cod penal, aceasta este o infracțiune ușoară ce se

prescrie, conform prevederilor art.60 alin.(1) lit. a) Cod penal, la 2 ani.

În consecință, dat fiind faptul, că de la data comiterii infracțiunii imputate

inculpatului Cristei Gheorghii Gheorghii pînă la data pronunțării deciziei, au

trecut mai mult de 2 ani, în temeiul art. 60 alin.(1) lit. a) Cod penal, pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 362 alin.(1) Cod penal, instanța de apel a

concluzionat că acesta urmează a fi liberat de răspunderea penală în legătură cu

intervenirea termenului de prescripție de tragere a răspundere penală.

recurs ordinar inculpatul Cristei Gheorghii.

În motivarea recursului a indicat că:

3

- instanța de apel, rejudecând cauza și pronunțând o nouă hotărâre potrivit

modului prevăzut pentru prima instanță, a indicat că aceasta este irevocabilă,

fapt prin care în opinia recurentului i s-a încălcat dreptul la un recurs efectiv;

- concluziile instanței de apel privind legalitatea ordonanței Procurorului r.

Basarabeasca, din 20.03.2013 privind anularea ordonanței procurorului adjunct

din 20.02.2013, în opinia recurentului, sunt eronate, deoarece o astfel de

ordonanță poate fi anulată de procurorul ierarhic superior, indicînd că

procurorul raionului și adjunctul acestuia se află pe aceeași treaptă a ierarhiei.

Prin urmare, consideră recurentul că sunt întemeiate concluziile instanței de

fond în acest sens de încetarea a procesului în cauza respectivă;

- instanța de apel a examinat cauza fără citarea legală a inculpatului,

totodată, consideră recurentul, că instanța vizată nu a reexaminat cauza potrivit

modului stabilit pentru prima instanță condamnând inculpatul;

- probele reținute de instanța de apel nu confirmă faptul că inculpatul a ieșit

ilegal din țară.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

solicitînd declararea inadmisibilității acestuia deoarece nu întrunește condițiile

de conținut.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea hotărârii contestate din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită,

să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Astfel, instanța de recurs ordinar verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Reieșind din criticile recursului, recurentul deși nu a invocat temeiurile

prevăzute de art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit atestă că

temeiurile invocate de recurent se încadrează în cele prescrise de art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală, care prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în următoarele temeiuri: pct. 5) cauza a fost judecată în primă instanță

sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în

imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această

imposibilitate; 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este

4

expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de

fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de

apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Reieșind din cerințele aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit

instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu,

dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele

corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal,

contravențional ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină

răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu

au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot

fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

Referitor la critica formulată în recurs privind examinarea cauzei în lipsa

inculpatului, Colegiul lărgit atestă că, potrivit procesului verbal al ședinței

instanței de apel din 10.12.2014 (f. d. 209), instanța a dispus examinarea cauzei

în lipsa inculpatului Crsitei G. indicând că acesta a fost citat legal potrivit avizului

de recepție al citației (f. d. 207).

Potrivit prevederilor art. 321 Cod de procedură penală, și anume alin.(1)

judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc cu participarea

inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol; alin.(2)

judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul:

1) cînd inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță;

2) cînd inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să fie adus în instanță

pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui;

3) examinării unor cauze privitor la săvîrșirea unor infracțiuni ușoare, cînd

inculpatul solicită judecarea cauzei în lipsa sa.

Totodată potrivit prevederilor alin.(5) al articolului sus menționat, instanța,

în cazul neprezentării nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei, este în drept

să dispună aducerea silită a inculpatului și să-i aplice o măsură preventivă sau să

o înlocuiască cu o altă măsură care va asigura prezentarea lui în instanță, iar la

5

demersul procurorului, să dispună anunțarea inculpatului în căutare. Încheierea

privind anunțarea inculpatului în căutare se execută de către organele afacerilor

interne.

Astfel, Colegiul lărgit menționează că instanța de apel a dispus examinarea

cauzei în lipsa inculpatului, fără a întreprinde toate măsurile prescrise pentru a

avea temei de a examina cauza în lipsa acestuia. Mai mult ca atît, norma citată

indică expres că examinarea unor cauze privitor la săvîrșirea unor infracțiuni

ușoare poate avea loc doar în cazul cînd inculpatul solicită judecarea cauzei în

lipsa sa, însă la materialele cauzei o astfel de solicitare din partea inculpatului nu

se regăsește, din contra acesta a solicitat să fie citat pe adresa unde locuiește

potrivit cererii depuse (f. d. 83).

Cu referire la criticile recursului privind erorile comise de instanța de apel

care rejudecînd cauza a pus la baza deciziei probe ce nu au fost cercetate potrivit

prevederilor legale, Colegiul lărgit menționează următoarele.

Potrivit prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, alin.(1) Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel; alin.(2) Instanța de apel

verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea

lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal; alin.(6) Instanța de

apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima

instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și

nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Colegiul lărgit constată că, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată

(f. d. 210), instanța de apel, deși supune verificării un șir de probe, în decizia

emisă face referire la alte probe, care, de fapt, nu au fost verificate de către

instanța de apel, dar care, în opinia instanței, demonstrează vinovăția

inculpatului și anume: declarațiile inculpatului Cristei G., date în cadrul urmăririi

penale (f. d. 59); declarațiile martorului Verdian Vladislav (f. d. 30); procesul

verbal de primire – transmiterea a persoanelor la frontiera de stat moldo-

ucraineană (f. d. 15); fișa din sistemul „Acces” (f. d. 21, 52).

Colegiul menționează, că nerespectarea prevederilor art. 414 Cod de

procedură penală în cauza dată impun casarea hotărîrii pronunțate, reieșind și

din faptul că instanța de fond a dispus încetarea procesului penal în privința

inculpatului Cristei G., de aceea probele puse de către instanța de apel la baza

deciziei pronunțate urmau a fi cercetate potrivit modului stabilit pentru prima

instanță.

Reieșind din cele sus menționate, Colegiul penal statuează că, erorile comise

de către instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în

prezenta procedură, de aceea decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu

6

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei Curtea de Apel Chișinău urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia: să înlăture erorile constatate mai sus, ținând cont

de motivele casării deciziei atacate și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată,

în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

Se admite recursul ordinar, declarat de inculpatul Cristei Gheorghii, se

casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie

2014, în cauza penală în privința lui Cristei Gheorghii Gheorghii și dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Pronunțată integral la data de 24 iulie 2015.

Președinte Petru URSACHE

Judecător Nadejda TOMA

Judecător Vladimir TIMOFTI

Judecător Constantin ALERGUȘ

Judecător Petru MORARU

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2014-11-25
0,93
1ra-1496/14 — art. 362/1 al.3 lit.a CP
Dosarul nr. 1ra-1496/2014 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 25 noiembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Ursache Petru, judecători – Timofti Vladim
CSJ 2015-11-25
0,93
1ra-1464/2015 — art. 201/1 al.3 lit.c, art. 166 al.1 CP
Dosarul nr. 1ra-1464/2015 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 25 noiembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal, în următoarea componenţă: Preşedintele URSACHE Petru Judecătorii TOMA Nadejda NICOLAEV Ghenadie examinînd admisibilitatea în
CSJ 2015-07-16
0,92
1ra-651/2015 — art. 264 alin. 4 CP
Dosarul 1ra-651/2015 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 16 iunie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: președinte URSACHE Petru judecători NICOLAEV Ghenadie ALERGUȘ Constantin TIMOFTI Vl
CSJ 2015-10-27
0,92
1ra-859/2015 — art.362-1 alin.3 lit.a Cod penal
Dosarul 1ra-859/15 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 27 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: preşedinte – Nicolae Gordilă, judecătorii – Constantin Alerguş, Elena Covalenco,
CSJ 2015-08-14
0,92
1ra-772/2015 — art. 27, 186 alin. 2 lit. c, d; 186 alin. 2 lit. c,d; 192/1 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-772/2015 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 15 iulie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte – Petru Ursache, judecătorii – Ghenadie Nicolaev și Petru Moraru, examinînd
Sursă