1ra-434/2015 — art.362 alin.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.362 alin.1 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.5, 6 CPP
1ra-434/2015 — art.362 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosar nr.1ra-434/2015
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
09 iunie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte: Petru URSACHE,
Judecători: Nadejda TOMA, Vladimir TIMOFTI, Constantin ALERGUȘ, Petru
MORARU,
judecând, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de inculpatul
Cristei Gheorghii, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 10 decembrie 2014, în cauza penală în privința lui
Cristei Gheorghii Gheorghii, născut
la 24.04.1986, originar și domiciliat or.
Ialoveni, str. Ștefan cel Mare 21.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 18.09.2013 – 24.02.2014
Instanța de apel: 03.10.2014 – 10.12.2014
Instanța de recurs: 05.03.2015 – 09.06.2015
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Slobozia din 24 februarie 2014, procesul penal
în privința lui Cristei Gheorghii învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 362 alin.(1) Cod penal, a fost încetat în legătură cu faptul că, în privința
acestuia există o hotărîre neanulată privind neînceperea urmăririi penale în baza
aceleași acuzații.
Pentru a se pronunța astfel, în fapt, instanța de fond a stabilit că, Cristei
Gheorghii a fost pus sub învinuire de către organul de urmărire penală pentru
faptul că în prima jumătate a lunii august 2012, aflându-se pe teritoriul
Republicii Moldova, intenționat, cu scopul trecerii ilegale a frontierei de stat a
Republicii Moldova, în afara punctului de trecere și control, pe motiv că nu avea
pașaport internațional, în regiunea punctului de trecere a frontierei de stat
1
„Cuciurgan” a trecut ilegal frontiera de stat de pe teritoriul Republicii Moldova pe
teritoriul Ucrainei.
Nefiind de acord cu sentința în cauză, procurorul a declarat apel,
solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri
prin care Cristei Gheorghii să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 362 alin.(1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în formă de
amendă în mărime de 300 u.c, echivalentul sumei de 6 000 lei.
În motivarea apelului declarat, apelantul a indicat că, instanța de fond
eronat a anulat ordonanța procurorului r. Basarabeasca din 20.03.2013 de
anulare a ordonanței de neîncepere a urmăririi penale din 20.02.2013 pe motiv
că, ar fi fost emisă cu depășirea competenței, deoarece în temeiul art. 31 al Legii
cu privire la procuratură, adjuncții procurorilor sunt ierarhic superiori
procurorilor din subordine din Procuraturile raionale.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie
2014, apelul declarat de procuror a fost admis, casată sentința instanței de fond
și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță
prin care inculpatul Cristei Gheorghii a fost recunoscut vinovat în comiterea
infracțiunii prevăzută de art. 362 alin.(1) Cod penal, iar în temeiul art. 391
alin.(1) pct. 6 Cod de procedură penală, inculpatul a fost liberat de răspunderea
penală în baza art. 60 alin.(1) Cod penal în legătură cu expirarea termenului de
prescripție de tragere la răspundere penală.
În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că, instanța de fond
incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și eronat a ajuns la concluzia
de încetare a procesului penal pornit în privința lui Cristei Gheorghii în legătură
cu faptul că, în privința acestuia există o hotărîre neanulată de neîncepere a
urmăririi penale pe aceleași acuzații, din următoarele considerente.
Prin ordonanța procurorului raionului Basarabeasca din 20.03.2013, Gratila
L. a fost anulată ordonanța procurorului adjunct al procurorului raionului
Basarabeasca, Dobrioglo R. din 20.02.2013 de neîncepere a urmăririi penale pe
fapta incriminată inculpatului și s-a dispus pornirea cauzei penale pe faptul
trecerii ilegale a frontierei de stat de către Cristei Gheorghii.
Instanța de apel a concluzionat că, procurorul raionului Basarabeasca este
superiorul procurorului adjunct al acestuia conform ierarhiei stabilite,
procurorul adjunct aflându-se în subordinea acestuia, de aceea el este îndreptățit
în temeiul legal de a anula ordonanța adjunctului său.
Din speță, instanța de apel a stabilit că, Cristei Gheorghii, în prima jumătate
a lunii august 2012, a trecut frontiera Republicii Moldova cu Ucraina prin
regiunea punctului de trecere a frontierei de stat „Cuciurgan”, cu eludarea
punctelor de trecere a frontierei de stat, iar la 07.10.2012, a fost reținut de către
2
trupele de grăniceri ai Ucrainei la aproximativ 10 metri de la hotarul de stat, în
regiunea s.Petrovca, r-nul Tarutin, regiunea Odessa.
Instanța de apel a concluzionat că vina inculpatului Cristei Gheorghii în cele
incriminate, se dovedește pe deplin și prin următoarele probe: declarațiile
inculpatului Cristei Gheorghii (f.d.59); declarațiile martorului Verdian Vladislav
(f.d.30); procesul-verbal de primire-transmitere a persoanelor la frontiera de
stat moldo-ucraineană (f. d. 15); fișa din sistemul „Acces" (f. d. 21, 52).
Colegiul penal a menționat că potrivit extrasului din Registrul de stat al
populației rezultă că, în anul 2010, inculpatul Cristei Gheorghii nu deținea un
pașaport al cetățeanului Republicii Moldova valabil pentru a traversa legal
frontiera de stat.
Lipsa pașaportului în anul 2010, se confirmă și prin declarațiile inculpatului
oferite în prima instanță, acesta afirmând că, pașaportul i-a fost omologat de
către cineva, iar el doar a semnat o hârtie.
Instanța de apel a indicat că, latura obiectivă a infracțiunii imputate lui
Cristei Gheorghii se manifestă prin trecerea ilegală a frontierei de stat ocrotite
(păzite) pe uscat, pe apă și în aer fără documentele necesare și fără permisiunea
cuvenită.
Infracțiunea se consideră consumată din momentul trecerii de fapt a
frontierei de stat prin orice mijloace: pe jos, înot, folosind transportul auto,
aerian ș.a.
Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin intenție directă.
Motivul și scopul trecerii frontierei nu au importanță pentru calificarea
infracțiunii.
Astfel, instanța de apel a concluzionat că în speța dată, acțiunile inculpatului
întrunesc toate elementele infracțiunii imputate, iar argumentele contrare ale
apărării, fiind nefondate.
Totodată, instanța de apel a reținut că, infracțiunea comisă de Cristei
Gheorghii prevede o sancțiune cu închisoare de cel mult 2 ani, astfel încât, în
temeiul art. 16 alin. (2) Cod penal, aceasta este o infracțiune ușoară ce se
prescrie, conform prevederilor art.60 alin.(1) lit. a) Cod penal, la 2 ani.
În consecință, dat fiind faptul, că de la data comiterii infracțiunii imputate
inculpatului Cristei Gheorghii Gheorghii pînă la data pronunțării deciziei, au
trecut mai mult de 2 ani, în temeiul art. 60 alin.(1) lit. a) Cod penal, pentru
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 362 alin.(1) Cod penal, instanța de apel a
concluzionat că acesta urmează a fi liberat de răspunderea penală în legătură cu
intervenirea termenului de prescripție de tragere a răspundere penală.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, împotriva acesteia declară
recurs ordinar inculpatul Cristei Gheorghii.
În motivarea recursului a indicat că:
3
- instanța de apel, rejudecând cauza și pronunțând o nouă hotărâre potrivit
modului prevăzut pentru prima instanță, a indicat că aceasta este irevocabilă,
fapt prin care în opinia recurentului i s-a încălcat dreptul la un recurs efectiv;
- concluziile instanței de apel privind legalitatea ordonanței Procurorului r.
Basarabeasca, din 20.03.2013 privind anularea ordonanței procurorului adjunct
din 20.02.2013, în opinia recurentului, sunt eronate, deoarece o astfel de
ordonanță poate fi anulată de procurorul ierarhic superior, indicînd că
procurorul raionului și adjunctul acestuia se află pe aceeași treaptă a ierarhiei.
Prin urmare, consideră recurentul că sunt întemeiate concluziile instanței de
fond în acest sens de încetarea a procesului în cauza respectivă;
- instanța de apel a examinat cauza fără citarea legală a inculpatului,
totodată, consideră recurentul, că instanța vizată nu a reexaminat cauza potrivit
modului stabilit pentru prima instanță condamnând inculpatul;
- probele reținute de instanța de apel nu confirmă faptul că inculpatul a ieșit
ilegal din țară.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin.1) pct.11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,
solicitînd declararea inadmisibilității acestuia deoarece nu întrunește condițiile
de conținut.
Judecând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit
concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea hotărârii contestate din
următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită,
să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea
judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Astfel, instanța de recurs ordinar verifică dacă s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Reieșind din criticile recursului, recurentul deși nu a invocat temeiurile
prevăzute de art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit atestă că
temeiurile invocate de recurent se încadrează în cele prescrise de art. 427 alin.
(1) Cod de procedură penală, care prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel în următoarele temeiuri: pct. 5) cauza a fost judecată în primă instanță
sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în
imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această
imposibilitate; 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este
4
expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței.
Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate
instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de
fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de
apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Reieșind din cerințele aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a
pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit
instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu,
dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele
corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în
conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.
La chestiunile de drept se referă: dacă fapta întrunește elementele
infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost
individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal,
contravențional ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină
răspuns la toate motivele invocate.
Colegiul lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu
au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot
fi corectate în ordinea procedurii de recurs.
Referitor la critica formulată în recurs privind examinarea cauzei în lipsa
inculpatului, Colegiul lărgit atestă că, potrivit procesului verbal al ședinței
instanței de apel din 10.12.2014 (f. d. 209), instanța a dispus examinarea cauzei
în lipsa inculpatului Crsitei G. indicând că acesta a fost citat legal potrivit avizului
de recepție al citației (f. d. 207).
Potrivit prevederilor art. 321 Cod de procedură penală, și anume alin.(1)
judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc cu participarea
inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol; alin.(2)
judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul:
1) cînd inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță;
2) cînd inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să fie adus în instanță
pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui;
3) examinării unor cauze privitor la săvîrșirea unor infracțiuni ușoare, cînd
inculpatul solicită judecarea cauzei în lipsa sa.
Totodată potrivit prevederilor alin.(5) al articolului sus menționat, instanța,
în cazul neprezentării nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei, este în drept
să dispună aducerea silită a inculpatului și să-i aplice o măsură preventivă sau să
o înlocuiască cu o altă măsură care va asigura prezentarea lui în instanță, iar la
5
demersul procurorului, să dispună anunțarea inculpatului în căutare. Încheierea
privind anunțarea inculpatului în căutare se execută de către organele afacerilor
interne.
Astfel, Colegiul lărgit menționează că instanța de apel a dispus examinarea
cauzei în lipsa inculpatului, fără a întreprinde toate măsurile prescrise pentru a
avea temei de a examina cauza în lipsa acestuia. Mai mult ca atît, norma citată
indică expres că examinarea unor cauze privitor la săvîrșirea unor infracțiuni
ușoare poate avea loc doar în cazul cînd inculpatul solicită judecarea cauzei în
lipsa sa, însă la materialele cauzei o astfel de solicitare din partea inculpatului nu
se regăsește, din contra acesta a solicitat să fie citat pe adresa unde locuiește
potrivit cererii depuse (f. d. 83).
Cu referire la criticile recursului privind erorile comise de instanța de apel
care rejudecînd cauza a pus la baza deciziei probe ce nu au fost cercetate potrivit
prevederilor legale, Colegiul lărgit menționează următoarele.
Potrivit prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, alin.(1) Instanța de
apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în
baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel; alin.(2) Instanța de apel
verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea
lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal; alin.(6) Instanța de
apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima
instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și
nu au fost consemnate în procesul-verbal.
Colegiul lărgit constată că, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată
(f. d. 210), instanța de apel, deși supune verificării un șir de probe, în decizia
emisă face referire la alte probe, care, de fapt, nu au fost verificate de către
instanța de apel, dar care, în opinia instanței, demonstrează vinovăția
inculpatului și anume: declarațiile inculpatului Cristei G., date în cadrul urmăririi
penale (f. d. 59); declarațiile martorului Verdian Vladislav (f. d. 30); procesul
verbal de primire – transmiterea a persoanelor la frontiera de stat moldo-
ucraineană (f. d. 15); fișa din sistemul „Acces” (f. d. 21, 52).
Colegiul menționează, că nerespectarea prevederilor art. 414 Cod de
procedură penală în cauza dată impun casarea hotărîrii pronunțate, reieșind și
din faptul că instanța de fond a dispus încetarea procesului penal în privința
inculpatului Cristei G., de aceea probele puse de către instanța de apel la baza
deciziei pronunțate urmau a fi cercetate potrivit modului stabilit pentru prima
instanță.
Reieșind din cele sus menționate, Colegiul penal statuează că, erorile comise
de către instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în
prezenta procedură, de aceea decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu
6
dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de
judecată.
La rejudecarea cauzei Curtea de Apel Chișinău urmează să se conducă de
prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de
rejudecare și limitele acesteia: să înlăture erorile constatate mai sus, ținând cont
de motivele casării deciziei atacate și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată,
în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.
În temeiul art. 434, art. 435 alin. (1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală,
Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Se admite recursul ordinar, declarat de inculpatul Cristei Gheorghii, se
casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie
2014, în cauza penală în privința lui Cristei Gheorghii Gheorghii și dispune
rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune căilor de atac.
Pronunțată integral la data de 24 iulie 2015.
Președinte Petru URSACHE
Judecător Nadejda TOMA
Judecător Vladimir TIMOFTI
Judecător Constantin ALERGUȘ
Judecător Petru MORARU
7