1ra-697/2015 — art. 287 al. 2 lit. b CP

1ra-697/2015 — art. 287 al. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-697/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 iunie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de avocatul

Bogos Alexandru în numele inculpaților Aftenii Vasile, Aftene Ghenadie, prin care

se solicită casarea sentinței Judecătoriei Ialoveni din 04 decembrie 2014 și decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2015, în cauza penală

în privința lui

Aftenii Vasile Alexandr, născut la 23 decembrie 1959, originar și

domiciliat în or. Ialoveni, str. Basarabia 1/1, ap. 13;

și

Aftene Ghenadie Gheorghe, născut la 11 octombrie 1980,

originar și domiciliat or. Ialoveni, str. V. Cupcea 9.

Termenul examinării cauzei:

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

și Aftene Ghenadie au fost condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3

ani închisoare pentru fiecare. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei numite

inculpaților Aftenii Vasile și Aftene Ghenadie a fost suspendată condiționat pe un

termen de probă de 2 ani, fiind obligați să nu-și schimbe domiciliul fără

consimțămîntul organului competent.

A fost încasat în mod solidar din contul inculpaților Aftenii Vasile și Aftene

Ghenadie în beneficiul părții vătămate Guțu Andrei prejudiciul moral în sumă de

500 lei.

Acțiunea civilă ce ține de prejudiciul material înaintat de partea vătămată Guțu

Andrei s-a admis în principiu fiind lăsată pentru soluționare în procedura civilă.

noiembrie 2011 aproximativ la ora 21:00, inculpatul Aftenii Vasile, deplasîndu-se la

volanul automobilului de model ,,Hyundai Santa Fe” pe str. I. Creangă din or.

Ialoveni, împreună cu Aftene Ghenadie, avînd scopul comiterii unui act de

huliganism, s-au oprit la poarta gospodăriei cet. Plămădeală Ion unde se afla

minorul Guțu Andrei care stătea pe marginea drumului. Staționînd automobilul în

drept cu ultimul, Aftenii Vasile s-a coborît din acesta și încălcind grosolan ordinea

publică, exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, din motive huliganice,

1

s-a apropiat de minorul Guțu Andrei numindu-1 cu cuvinte necenzurate, spunîndu-i

să urce în automobil.

Tot atunci, din automobil de pe bancheta din față a coborît Aftene Ghenadie

care, fără motiv, l-a apucat pe minorul Guțu Andrei de haină, încercînd forțat să-l

urce în automobil, însă din motiv că minorul se opunea, Aftenii Vasile i-a aplicat

ultimului o lovitură cu cotul în regiunea pieptului, provocîndu-i dureri fizice. În acel

moment a intervenit cet. Dumitru Vutcariov, care mergea pe drum și încercînd să

curme acțiunile huliganice ale lui Aftenii Vasile și Aflene Ghenadie, le-a făcut

observație. Nereactionînd la observațiile făcute, prelungind acțiunile huliganice,

inculpații l-au numit pe Dumitru Vutcariov cu cuvinte necenzurate, iar Aftenii

Vasile i-a aplicat o lovitură cu pumnul în față în rezultatul căruia lui Dumitru

Vutcariov i-au fost provocate dureri fizice. Totodată, fiind încălcată grosolan

ordinea publică și liniștea cetățenilor, la gălăgie, în drum a ieșit proprietarul

gospodăriei Plămădeală Ion, care la fel a încercat să curme acțiunile lui Aftenii

Vasile și Aftene Ghenadie, cerîndu-le să se liniștească, însă în acel moment Aftenii

Vasile, prelungindu-și acțiunile huliganice, însoțite de aplicarea violenței, i-a aplicat

o lovitură cu pumnul în fața lui Plămădeală Ion de la care ultimul a căzut jos lingă

automobil, provocîndu-i dureri fizice.

inculpaților Aftenii Vasile și Aftene Ghenadie, care a solicitat casarea acesteia cu

pronunțarea unei hotărîri de achitarea în privința inculpaților, deoarece în acțiunile

lor nu s-a constatat cinism sau obrăznicie deosebită, dorința săvîrșirii acestor acțiuni

și survenirea consecințelor. La fel, lipsesc dovezi precum că Aftenii Gheorghe a

încălcat grosolan ordinea publică, a exprimat o vădită lipsă de respect față de

societate, a aplicat violența asupra persoanelor sau a amenințat cu violență ori a

opus rezistență altor persoane. Apărarea susține că în acțiunile săvîrșite nu există

latura subiectivă a infracțiunii. La fel, organul de urmărire penală nu a cercetat

versiunea lui Aftenii Vasile precum că Plămădeală Ion, Guțu Andrei și prietenii lor

se caracterizează negativ, se ocupau cu furtul și aceasta l-a făcut să-i propună lui

Guțu Andrei să meargă la poliție pentru a se clarifica, cînd ultimul s-a izbit în

automobil. În acțiunile lor lipsește și latura obiectivă a infracțiunii, fiindcă nu au fost

realizate acțiuni active, cauzate lovituri, bătăi sau altă violență care s-a soldat cu

cauzarea intenționată sau din imprudență a vătămărilor corporale neînsemnate,

ușoare sau medii. S-a menționat că Guțu Andrei deși a declarat că i-a fost deteriorată

o scurtă, nici la materialele dosarului și nici în cadrul ședințelor de judecată nu a fost

prezentat un așa obiect. Atît Vutcariov Dumitru cît și Guțu Andrei au refuzat de a

trece expertiza medico-legală. Apărarea a considerat că este evident faptul că ei nu

au fost loviți și nu au avut careva suferințe fizice.

2015, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Bogos Alexandru în numele

inculpaților Aftenii Vasile și Aftene Ghenadie, cu menținerea sentinței.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, argumentele

apelantului sunt nefondate și au drept scop de a duce instanța în eroare și eschivarea

inculpaților de la răspunderea penală, ori partea vătămată nu-i cunoștea pe inculpați,

nu au avut nici un fel de relații și nu are careva temeiuri de a face declarații

calomnioase.

2

Argumentul apărării că partea vătămată nu a fost supusă expertizării medico-

legale pentru a stabili prezența a careva vătămare corporală și, prin urmare, nu este

stabilit faptul cauzării durerii și suferinței fizice, nu este relevant, or, aprecierea

cauzării durerii fizice și, respectiv, suferințelor fizice, este un criteriu subiectiv care

se apreciază din declarațiile victimei asupra căreia s-a aplicat violența fizică.

Conform dispoziției art. 287 Cod penal, latura obiectivă a huliganismului se exprimă

prin acțiuni care încalcă ordinea publică însoțite de orice fel de violență, adică nu

este specificat un anumit grad bine determinat, inclusiv amenințarea cu aplicarea

violenței. Prin urmare, nu are suport juridic afirmațiile apărării cum că acțiunile

inculpaților nu constituie infracțiune.

În opinia instanței de apel, instanța de fond corect a aplicat și pedeapsa

inculpaților Aftenii Vasile și Aftene Ghenadie. Conform art. 61 Cod penal, alin. (1)

„Pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și

reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii,

persoanelor care au săvîrșit infracțiuni, cauzînd anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor” și alin. (2) „Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din

partea condamnaților, cît și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să

cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate”.

Conform criteriilor de individualizare a pedepsei, prevăzute în art. 75 alin. (1)

Cod penal, instanța urmează să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia și familiei sale.

Astfel, inculpații Aftenii Vasile și Aftene Ghenadie au comis o infracțiune care

face parte din categoria celor mai puțin grave pentru care legea prevede pedepse

alternative: amendă, muncă neremunerată în folosul comunității și închisoare. Ca

circumstanțe atenuante, instanța de apel a reținut că inculpații se caracterizează

pozitiv la locul de trai, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, fără

antecedente penale, prezența copiilor minori la întreținerea lui Aftene Ghenadie.

careva circumstanțe agravante prevăzute de art. 77 Cod penal, în raport cu inculpații

instanța nu a reținut.

Analizînd circumstanțele stabilite, instanța de apel consideră că pedeapsa sub

formă de închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal și suspendarea condiționată a

executării ei pe un termen de 2 ani, a fost corect numită inculpaților, este în limitele

legii și echitabilă faptelor comise.

în numele inculpaților Aftenii Vasile, Aftene Ghenadie, a declarat recurs ordinar,

făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală,

solicită casarea acestora cu pronunțarea unei hotărîri prin care inculpații să fie

achitați de săvîrșirea infracțiunii imputate. Recurentul invocă dezacordul c

aprecierea probelor; ordonanța de pornire a urmăririi penale este neobiectivă; partea

vătămată este prieten cu martorii învinuirii; declarațiile părții vătămate și a

martorilor sunt contradictorii; partea vătămată nu a trecut expertiza medico-legală

din ce reiese că nu au fost depistate leziuni corporale; lipsește latura obiectivă a

3

infracțiunii; partea vătămată nu a declarat că Aftenii Vasile s-ar fi exprimat cu

cuvinte necenzurate, nu a fost încălcată ordinea publică.

5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul

Bogos Alexandru în numele inculpaților Aftenii Vasile, Aftene Ghenadie, prin care

a menționat că, recursul ordinar urmează a fi decis ca inadmisibil motivînd că,

apărarea invocă dezacordul cu probele, iar aceste prevederi nu sunt prevăzute în art.

427 Cod de procedură penală. Totodată, instanța de apel argumentat s-a expus

asupra vinovăției și stabilirea pedepsei inculpaților.

avocatul Bogos Alexandru în numele inculpaților Aftenii Vasile, Aftene Ghenadie,

în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție consideră inadmisibilitatea acestuia, deoarece este vădit

neîntemeiat, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Recurentul a invocat temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, în sensul, că pct. 6) - instanța a admis o eroare gravă de fapt, care

a afectat soluția instanței; pct. 8) - nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Însă aceste erori de drept invocate de recurent nu rezultă din actele cauzei, or,

instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală,

judecînd apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor

examinate în prima instanță, conform materialelor din dosar a cercetat suplimentar

probele administrate de instanța de fond, fiind audiați inculpații Aftenii Vasile,

Aftene Ghenadie, partea vătămată Guțu Andrei, martorii Vutcariov Dumitru și

Plămădeală Ion, s-a dat citire probelor examinate în prima instanță, astfel, s-a

pronunțat argumentat și întemeiat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Colegiul penal reține că, instanța de apel, în baza probelor administrate legal de

către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea

prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă

potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine

toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la

vinovăția inculpaților Aftenii Vasile, Aftene Ghenadie în comiterea infracțiunii

incriminate lor în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar pedeapsa a fost stabilită

în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75, 90 Cod penal.

Totodată, instanța de recurs constată că majoritatea argumentelor recurentului

invocate în cererea de recurs se referă la faptul că instanțele de fond și de apel au

pus la baza condamnării inculpaților, probe care se contrazic și care au fost obținute

cu încălcarea legii procesual-penale, aceste probe fiind specificate de recurent. Însă,

privitor la criticele expuse, se amintește că la etapa judecării recursului, instanța nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

4

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, acestea fiind atributul exclusiv al

instanței de fond și al instanței de apel.

Deci, Colegiul penal nu va examina criticile referitoare la greșita reținere, pe

baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci v-a verifica,

prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea încadrării

juridice a faptelor săvîrșite de inculpații Aftenii Vasile și Aftene Ghenadie. Mai

mult, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod

de procedură penală, prevede că la etapa de judecare a recursului ordinar instanța de

recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza

temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o

reapreciere a stării de fapt reținute în speță.

Astfel, în opinia Colegiului penal criticele recurentului referitor la stabilirea

eronată a circumstanțelor de fapt privind aprecierea greșită a probelor ce dovedesc

nevinovăția inculpatului în cele incriminate în baza art. 287 Cod penal, nu este

incident în cazul supus judecării, din motivul că instanța de apel a făcut o analiză

completă a tuturor probelor administrate în toate fazele procesului penal, stabilind

corect vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii imputate.

Colegiul penal în această ordine de idei specifică că, pentru a constitui caz de

casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat

asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța

între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor

aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decît cea pe

care materialul probator o susține. Dar, verificînd probatoriul administrat în cauză,

prin prisma argumentelor invocate de recurent, Colegiul penal le consideră ca

nefondate, în sensul că vinovăția inculpaților de săvîrșirea infracțiunii incriminate

prin rechizitoriu se dovedește indubitabil din probele acumulate și că, la caz, nu a

fost comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de fond sau cea de apel la

judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărîrii atacate și adoptarea unei alte

soluții.

Totodată, din conținutul recursului declarat se mai constată că recurentul

invocă ca temei de drept pct. 8) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală,

care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a

repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci cînd nu au

fost întrunite elementele infracțiunii. În esență recurentul critică condamnarea

inculpaților în baza art. 287 Cod penal, fiind de părerea că instanțele eronat au

reținut în sarcina lor elementele constitutive ale acestei infracțiuni, iar probatoriul

administrat și cercetat în cauză nu demonstrează indubitabil vinovăția acestora.

Așadar, în privința acestor alegații, verificînd materialele dosarului în raport cu

argumentele din cererea de recurs, Colegiul penal conchide că acestea sunt vădit

neîntemeiate și explică următoarele.

În primul rînd se enunță că, conform art. 52 Cod penal se consideră

componență de infracțiune totalitatea semnelor obiective, stabilite de legea penală,

ce califică o faptă prejudiciabilă drept infracțiune concretă.

5

Lipsa unei părți componente ale infracțiunii echivalează cu lipsa elementelor

constitutive ale infracțiunii, iar în condițiile cînd din învinuirea adusă lipsesc

caracteristici care sînt obligatorii pentru componența de infracțiune, instanța de

judecată va ajunge la concluzia de a pronunța o hotărîre de achitare în privința

persoanei puse sub învinuire. Or, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor

infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă

acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective

(persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau

subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Însă, din interpretarea coroborată a celor ce preced se conchide că temeiul

respectiv nu și-a găsit confirmare la examinarea prezentei cauze, nefiind stabilite

presupusele erori de drept invocate de către recurent.

La caz, se constată că instanța de apel a cercetat toate probele administrate și

le-a dat o apreciere obiectivă, care în ansamblu, au confirmat vinovăția inculpaților

de cele imputate. Conținutul probelor și valoarea lor probatore a fost analizată

minuțios în textul deciziei instanței de apel. Temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea acestor probe, instanța de recurs nu a stabilit.

În esență, reiterăm că pentru a reține în sarcina inculpaților componența de

infracțiune de huliganism trebuie să fie demonstrată desconsiderarea deplină a

ordinii publice de către acesta, care se manifestă prin dorința făptuitorului de a

profita de un pretext neînsemnat pentru răfuiala cu victima. Din cele menționate

rezultă cu claritate că infracțiunea prevăzută la art. 287 Cod penal presupune

întotdeauna ipostaze cu implicații publice.

Potrivit pct. 3 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din

19.06.2006, cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, prin

încălcare grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect, se are în

vedere săvîrșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale

de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către

violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu

cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității personalității, încălcare îndelungată și

insistentă a ordinii publice, zădărnicire a activităților de masă, suspendare temporară

a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului

obștesc etc.

La caz, s-a demonstrat indubitabil că Aftenii Vasile, de comun acord și

împreună cu Aftene Ghenadie, avînd scopul comiterii unui act de huliganism, s-au

oprit la poarta gospodăriei cet. Plămădeală Ion unde se afla minorul Guțu Andrei

care stătea pe marginea drumului. Staționînd automobilul în drept cu ultimul,

Aftenii Vasile s-a coborît din acesta și încîlcind grosolan ordinea publică, exprimînd

o vădită lipsă de respect față de societate, din motive huliganice, s-a apropiat de

minorul Guțu Andrei numindu-1 cu cuvinte necenzurate, spunîndu-i să urce în

automobil. Deși inculpații pe întreg proces penal a avut o poziție unică de

nerecunoaștere a vinovăției privitor la cele incriminate în baza art. 287 Cod penal,

instanța de apel întemeiat a conchis că aceasta nu generează achitarea lui Aftenii

Vasile, Aftene Ghenadie pe acest capăt de acuzare, or în cursul judecării cauzei au

fost prezentate probe care înlătură dubiul judiciar și dovedesc incontestabil legătura

cauzală între faptele comise, acțiunile făptuitorilor și consecințele survenite.

6

Versiunea inculpaților este combătută prin probe pertinente, concludente, utile

și veridice, detaliat analizate în conținutul deciziei instanței de apel. Pe parcursul

examinării cauzei în instanța de judecată au fost stabilite cu certitudine că în

acțiunile inculpaților se întrunesc elementele constitutive ale componenței de

infracțiune prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar asupra acestor

constatări instanța de recurs nu consideră necesar de a mai reveni.

Colegiul penal apreciază că situația de fapt a fost stabilită de instanța de fond,

ulterior fiind menținută și de instanța de apel, în urma analizei coroborate a

întregului ansamblu probator administrat și ca urmare corect a fost încadrat în drept

acțiunile inculpatului în temeiul art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiind stabilită o

corectă determinare și constatare juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvîrșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune prevăzute

de articolul nominalizat.

Pe cale de consecință, constatînd că, în cauză, există o concordanță deplină

între dovezile administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel cu privire la

cele săvîrșite de inculpații Aftenii Vasile, Aftene Ghenadie, nefiind identificată de

instanța de recurs vreo probă a cărei existență sau inexistență să fi fost în mod eronat

afirmată de instanța de apel sau al cărei conținut să fi fost redat contrar a ceea ce

este evident și fără posibilitate de controversă, Colegiul penal consideră că nu este

incident cazul de casare prevăzut de dispoziția art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, apreciind ca fiind neîntemeiate criticile formulate sub acest aspect

de către Aftenii Vasile, Aftene Ghenadie.

Conform dispoziției art. 287 Cod penal, latura obiectivă a huliganismului se

exprimă prin acțiuni care încalcă ordinea publică însoțite de orice fel de violență,

adică nu este specificat un anumit grad bine determinat, inclusiv amenințarea cu

aplicarea violenței. Prin urmare, nu are suport juridic afirmațiile apărării cum că

acțiunile inculpaților nu constituie infracțiune.

În ce privesc celelalte critici formulate de recurent, enunțate la pct. 5 al

prezentei decizii, prin care susține că Aftenii Vasile, Aftene Ghenadie nu se fac

vinovați de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal -

au format obiect de discuție la judecarea cauzei în apel și cărora instanța de apel le-a

dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în decizia contestată,

soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai

impune, avînd în vedere și faptul că verificînd decizia atacată în raport și cu

prevederile art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică

existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se

constata că recursul declarat de acesta este vădit neîntemeiat.

Criticînd decizia instanței de apel, recurentul nu a acordat deplină eficiență

normelor procesual-penale sus enunțate și, astfel, nu a fost în măsură să identifice

aspectele de drept care să vină în contradicție evidentă și controversată cu temeiurile

de fapt și de drept relevate în decizia instanței de apel, care au dus la respingerea

apelului, cu menținerea sentinței atacate.

În consecință, instanța de recurs reține că temeiurile invocat de recurent

prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, nu și-au găsit

confirmare la examinarea recursului, iar hotărîrea atacată este legală și întemeiată,

fiind adoptată în corespundere cu prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-

7

417 Cod de procedură penală și din atare considerente, recursul ordinar declarat de

avocatul Bogos Alexandru în numele inculpaților Aftenii Vasile, Aftene Ghenadie,

se declară inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Bogos Alexandru în

numele inculpaților Aftenii Vasile, Aftene Ghenadie, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2015, în cauza penală în privința

lui Aftenii Vasile Alexandr și Aftene Ghenadie Gheorghe, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 10 iulie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

8