1ra-712/2015 — art. 309-1 alin. 3 lit. c CP

1ra-712/2015 — art. 309-1 alin. 3 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-712/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

30 iunie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Alerguș Constantin

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Grosu Aurel în numele inculpatului Podubnîi Eduard, avocatul Mărgineanu Iurie în

numele inculpatului Cucerescu Simion și avocatul Culeac-Reul Natalia în numele

inculpatului Artenii Dorin, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2015, în cauza penală privindu-i pe

Artenii Dorin Vasile, născut la 11 iulie 1983, originar din s.

Nimereuca r-nul Camenca, domiciliat s. Alexandru cel Bun r-

nul Soroca;

Cucerescu Simion Andrei, născut la 22 iulie 1982, originar

din s. Sărata-Galbenă r-nul Hîncești, domiciliat mun.

Chișinău, bd. Dacia 40/3 ap. 33;

și

Podubnîi Eduard Vasile, născut la 12 noiembrie 1979,

originar din s. Roșietici r-nul Florești, domiciliat mun.

Chișinău str. Sucevița 22/1 ap. 50

Termenul de examinare a cauzei:

În baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

A C O N S T A T AT:

Artenii Dorin Vasile, Cucerescu Simion Andrei și Podubnîi Eduard Vasile au fost

achitați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, din

motiv că fapta nu a fost săvârșită de către inculpați.

1

învinuiți de organul de urmărire penală precum că ei, deținând în conformitate cu

ordinele Ministrului Afacerilor Interne, respectiv în ordinea precum urmează: nr.

611ef. din 26 decembrie 2008, funcția de ofițer operativ de sector al sectorului de

poliție Trușeni; nr. 128ef. din 23 martie 2007 funcția de inspector al poliției criminale

al sectorului de poliție nr. 5 și nr. 458ef din 10 octombrie 2008 funcția de inspector al

poliției criminale al secției de poliție orășelul Durlești, al CPs Buiucani CGP mun.

Chișinău al Ministerului Afacerilor Interne, fiind astfel persoane cu funcții de

răspundere în virtutea prevederilor art. 123 Cod penal, contrar prevederilor art. 3

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950, care stipulează că „nimeni nu

poate fi supus torturii și nici la pedepse sau tratamente inumane sau degradante” și

alin. (2) al art. 24 din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, care

stipulează că „nimeni nu va fi supus la torturi, la pedepse sau tratamente crude,

inumane ori degradante”, și contrar art. 1, art. 2, pct. 2), 4), art. 12, pct. 1), art. 14 și

art. 15 din Legea nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 „Cu privire la poliție”, precum și

a obligațiunilor funcționale, care-i obligă să-și desfășoare activitatea pe baza

respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor,

interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime;

să prevină și să curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să

asigure securitatea publică; să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, demnitatea

și onoarea cetățenilor; să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să

nu supună pe nimeni la torturi; să poarte responsabilitatea personală pentru

realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă de respectarea principiilor

ce guvernează conduita polițistului, legislației în domeniul drepturilor omului, a

legislației procesual-penale, alte acte normative ce reglementează activitatea de

serviciu, acționând cu titlu oficial ca persoane ce reprezintă Ministerul Afacerilor

Interne, intenționat au comis acte de tortură asupra cetățeanului Republicii Moldova

Raileanu Nelu în următoarele circumstanțe:

La 08 aprilie 2009, în jurul orei 19.00, ofițerul operativ de sector al sectorului de

poliție Trușeni al CPs Buiucani, Artenii D., fiind în exercitarea atribuțiilor de

serviciu, aflându-se în coridorul etajului II al CPs Buiucani al CGP mun. Chișinău,

situat pe str. Calea Ieșilor, 12, unde în acel moment se afla Raileanu Nelu, care fusese

reținut de colaboratorii de poliție, s-a apropiat de acesta și urmărind scopul de a-l

intimida, intenționat i-a aplicat mai multe lovituri peste picioare, cap, spate și alte

regiuni ale corpului, provocându-i ultimului dureri și suferințe fizice puternice.

Ulterior, Artenii D. cunoscând despre faptul că Raileanu N. a fost dus într-un birou

de la etajul II al CPs Buiucani, în jurul orei 20.00 a întrat în acest birou, unde în acel

timp inspectorul poliției criminale al secției de poliție din or. Durlești al CPs

Buiucani, Podubnîi Eduard, î-l chestiona pe Raileanu N. pe faptul reținerii sale, și

conștientizând că din partea lui Podubnîi E. este exercitată presiune psihică asupra

lui Raileanu N. în vederea obținerii de la acesta a informațiilor și mărturisirilor cu

2

privire la participarea sa activă la acțiunile de dezordine în masă ce au avut loc la

data de 07 aprilie 2009 la sediul Președinției și Parlamentului Republicii Moldova,

urmărind scopul de a-i provoca în mod intenționat dureri și suferințe puternice,

fizice și psihice lui Raileanu N., în special cu scopul de a obține de la acesta

informații și mărturisiri în vederea recunoașterii că la data de 07.04.2009 a participat

activ la acțiunile de dezordine în masă ce au avut loc la sediul Președinției și

Parlamentului Republicii Moldova, și de al pedepsi pentru participarea la acțiunile

de dezordine în masă de la data respectivă, cât și pentru a-l intimida și de a face

presiuni asupra lui, a aderat la acțiunile ilegale ale lui Podubnîi E., și în prezența și

cu acordul tacit al acestuia, înjurându-l pe Raileanu N. cu cuvinte necenzurate, i-a

aplicat o lovitură cu piciorul peste piciorul stâng, amenințându-l că dacă nu va scrie

explicația cum î-i va spune colegul său Podubnîi E., va fi mai rău cu el, dându-i de

înțeles că în caz contrar va fi bătut și mai tare.

În rezultatul acțiunilor violente cu caracter de tortură ale lui Artenii D., victimei

Raileanu N., conform raportului de expertiză medico-legală nr. 748/D din 04 mai

2010, i-a fost cauzată contuzia rinichiului drept, ce se califică ca vătămări corporale

ușoare.

De asemenea, inspectorul poliției criminale al sectorului de poliție nr. 5 a CPs

Buiucani, Cucerescu S., la 08 aprilie 2009, în jurul orei 20.00, fiind în exercitarea

atribuțiilor de serviciu, întrând în biroul amplasat la etajul II al CPs Buiucani al CGP

mun. Chișinău, situat pe str. Calea Ieșilor, 12, unde în acel timp inspectorul poliției

criminale al secției de poliție din or. Durlești al CPs Buiucani, Podubnîi E., îl

chestiona pe Raileanu N. pe faptul reținerii sale, și conștientizând că din partea lui

Podubnîi E. este exercitată presiune psihică asupra lui Raileanu N. în vederea

obținerii de la acesta a informațiilor și mărturisirilor cu privire la participarea sa

activă la acțiunile de dezordine în masă ce au avut loc la data de 07 aprilie 2009 la

sediul Președinției și Parlamentului Republicii Moldova, urmărind scopul de a-i

provoca în mod intenționat dureri și suferințe puternice, fizice și psihice lui Raileanu

N., în special cu scopul de a obține de la acesta informații și mărturisiri în vederea

recunoașterii că la data de 07.04.2009 a participat activ la acțiunile de dezordine în

masă ce au avut loc la sediul Președinției și Parlamentului Republicii Moldova și de

a-l pedepsi pentru participarea la acțiunile de dezordine în masă de la data

respectivă, cât și pentru a-l intimida și de a face presiuni asupra lui, a aderat la

acțiunile ilegale ale lui Eduard P., și în prezența și cu acordul tacit al acestuia,

înjurându-l pe Raileanu N. cu cuvinte necenzurate, i-a aplicat câteva lovituri cu

pumnul și palma peste cap, amenințându-l că dacă nu va scrie explicația cum îi va

spune colegul său Podubnîi E., va fi mai rău cu el, dându-i de înțeles că în caz

contrar va fi bătut și mai tare.

La fel și inspectorul poliției criminale al secției de poliție din or. Durlești al CPs

Buiucani, Podubnîi E. la 08 aprilie 2009, în jurul orei 20.00, fiind în exercitarea

atribuțiilor de serviciu, aflându-se într-un birou situat la etajul II al CPs Buiucani al

CGP mun. Chișinău, situat pe str. Calea Ieșilor, 12, unde îl chestiona pe Raileanu N.

3

pe faptul reținerii sale, urmărind scopul de a-i provoca în mod intenționat acestuia

suferințe puternice psihice, în special cu scopul de a obține de la el informații și

mărturisiri în vederea recunoașterii că la data de 07.04.2009 a participat activ la

acțiunile de dezordine în masă ce au avut loc la sediul Președinției și Parlamentului

Republicii Moldova și de a-l pedepsi pentru participarea la acțiunile de dezordine în

masă de la data respectivă, cât și pentru a-l intimida și de a face presiuni asupra lui,

amenințându-l și influențându-l psihologic, l-a impus pe ultimul să scrie o explicație

în care să recunoască că la data de 07.04.2009 a participat activ la acțiunile de

dezordine în masă ce au avut loc la sediul Președinției și Parlamentului Republicii

Moldova și că la data de 08.04.2009 a opus rezistență colaboratorilor de poliție,

amenințându-l că dacă nu va scrie explicația cum î-i va spune el, va fi mai rău cu el,

dându-i de înțeles că în caz contrar va fi bătut.

Ulterior, peste puțin timp, în acel birou a întrat inspectorul poliției criminale al

sectorului de poliție nr. 5 al CPs Buiucani, Cucerescu S., iar mai apoi ofițerul operativ

de sector al sectorului de poliție Trușeni al CPs Buiucani, Artenii D., care, aflându-se

în exercitarea atribuțiilor de serviciu și conștientizând că din partea lui Podubnîi E.

este exercitată presiune psihică asupra lui Raileanu N. în vederea obținerii de la

acesta a informațiilor și mărturisirilor cu privire la participarea sa activă la acțiunile

de dezordine în masă ce au avut loc la data de 07 aprilie 2009 la sediul Președinției și

Parlamentului Republicii Moldova, prin acord tacit le-a permis acestora să adere la

acțiunile sale ilegale și în prezența sa, mai întâi Cucerescu S. i-a aplicat lui Raileanu

N. câteva lovituri cu pumnul și palma peste cap, iar mai apoi Artenii D. i-a aplicat

acestuia o lovitură cu piciorul peste piciorul stâng, ambii înjurându-l cu cuvinte

necenzurate și amenințându-l că dacă nu va scrie explicația cum îi va spune colegul

lor Podubnîi E., va fi mai rău cu el, dându-i de înțeles că în caz contrar va fi bătut și

mai tare.

Acțiunile lui Artenii D., Cucerescu S. și Podubnîi E. au fost încadrate de către

organul de urmărire penală în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal - tortura, acțiuni

intenționate, manifestate în provocarea în mod intenționat a unei dureri și suferințe

puternice, fizice și psihice unei persoane, în special cu scopul de a obține de la această

persoană mărturisiri, de a o intimida și de a face presiuni asupra ei, durere și suferință

provocată de două sau mai multe persoane cu funcții de răspundere.

3.1 Procuror, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații Artenii D.,

Cucerescu S. și Podubnîi E. să fie recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 3091

alin. (3) lit. c) Cod penal, la câte 5 ani închisoare fiecare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau

de a exercita o anumită activitate în cadrul MAI pe un termen de 5 ani, pentru

fiecare.

În motivarea apelului a invocat că în cadrul cercetării judecătorești de către

partea acuzării au fost prezentate suficiente probe ce dovedesc vina inculpaților în

4

comiterea infracțiunii incriminate, iar instanța de judecată a pus la baza sentinței,

declarațiile inculpaților și a martorilor apărării, omițând faptul că, acestea vin în

contradicție cu probele prezentate spre cercetare de către acuzare. Sinceritatea și

veridicitatea declarațiilor părții vătămate și a martorilor acuzării audiate în instanța

de fond nu pot fi negate, reieșind din faptul că, până la momentul actual acesta se

află în stare de șoc în rezultatul evenimentelor, în cadrul cărora a avut nefericirea să

participe.

3.2 Avocatul Panțîru Victor în numele părții vătămate Raileanu N., prin care a

solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie

condamnați pentru infracțiunea imputată lor, la câte 10 ani închisoare pentru fiecare.

În motivarea apelului său a invocat că concluziile primei instanțe prin care a

fost reținut că, la momentul examinării dosarului nu sunt suficiente probe în vederea

stabilirii vinovăției inculpaților, sânt pripite și care s-au format în urma unei analize

superficiale, și îndelungate a dosarului în cauză.

au fost admise apelurile declarate, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Artenii D., Cucerescu S. și

Podubnîi E. au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 3091 alin. (3) lit. c)

Cod penal, la câte 5 ani închisoare, fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a activa în organele MAI pe un termen de 5

ani, fiecare.

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală a constatat că, Artenii

D., Cucerescu S. și Podubnîi E. deținând în conformitate cu ordinele Ministrului

Afacerilor Interne, respectiv în ordinea precum urmează: nr. 611ef. din 26 decembrie

2008, funcția de ofițer operativ de sector al sectorului de poliție Trușeni; nr. 128ef.

din 23 martie 2007 funcția de inspector al poliției criminale al sectorului de poliție

nr.5 și nr. 458ef din 10 octombrie 2008 funcția de inspector al poliției criminale al

secției de poliție orășelul Durlești, al CPs Buiucani al CGP mun. Chișinău al

Ministerului Afacerilor Interne, fiind astfel persoane cu funcții de răspundere în

virtutea prevederilor art. 123 Cod penal, contrar prevederilor art. 3 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950, care stipulează că „nimeni nu poate fi supus

torturii și nici la pedepse sau tratamente inumane sau degradante” și alin. (2) al art.

24 din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, care stipulează că

„nimeni nu va fi supus la torturi, la pedepse sau tratamente crude, inumane ori

degradante”, și contrar art. 1, art. 2, pct. 2), 4), art. 12, pct. 1), art. 14 și art. 15 din

Legea nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 „Cu privire la poliție”, precum și a

obligațiunilor funcționale, care-i obligă să-și desfășoare activitatea pe baza

respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor,

interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime;

să prevină și să curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să

5

asigure securitatea publică; să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, demnitatea

și onoarea cetățenilor; să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să

nu supună pe nimeni la torturi; să poarte responsabilitatea personală pentru

realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă de respectarea principiilor

ce guvernează conduita polițistului, legislației în domeniul drepturilor omului, a

legislației procesual-penale, alte acte normative ce reglementează activitatea de

serviciu, acționând cu titlu oficial ca persoane ce reprezintă Ministerul Afacerilor

Interne, intenționat au comis acte de tortură asupra cetățeanului Republicii Moldova

Raileanu Nelu în următoarele circumstanțe:

La 08 aprilie 2009, în jurul orei 19.00, ofițerul operativ de sector al sectorului de

poliție Trușeni al CPs Buiucani, Artenii D., fiind în exercitarea atribuțiilor de

serviciu, aflându-se în coridorul etajului II al CPs Buiucani al CGP mun. Chișinău,

situat pe str. Calea Ieșilor, 12, unde în acel moment se afla Raileanu Nelu, care fusese

reținut de colaboratorii de poliție, s-a apropiat de acesta și urmărind scopul de a-l

intimida, intenționat i-a aplicat mai multe lovituri peste picioare, cap, spate și alte

regiuni ale corpului, provocându-i ultimului dureri și suferințe fizice puternice.

Ulterior, Artenii D. cunoscând despre faptul că Raileanu N. a fost dus într-un birou

de la etajul II al CPs Buiucani, în jurul orei 20.00 a întrat în acest birou, unde în acel

timp inspectorul poliției criminale al secției de poliție din or. Durlești al CPs

Buiucani, Podubnîi Eduard, î-l chestiona pe Raileanu N. pe faptul reținerii sale, și

conștientizând că din partea lui Podubnîi E. este exercitată presiune psihică asupra

lui Raileanu N. în vederea obținerii de la acesta a informațiilor și mărturisirilor cu

privire la participarea sa activă la acțiunile de dezordine în masă ce au avut loc la

data de 07 aprilie 2009 la sediul Președinției și Parlamentului Republicii Moldova,

urmărind scopul de a-i provoca în mod intenționat dureri și suferințe puternice,

fizice și psihice lui Raileanu N., în special cu scopul de a obține de la acesta

informații și mărturisiri în vederea recunoașterii că la data de 07.04.2009 a participat

activ la acțiunile de dezordine în masă ce au avut loc la sediul Președinției și

Parlamentului Republicii Moldova, și de al pedepsi pentru participarea la acțiunile

de dezordine în masă de la data respectivă, cât și pentru a-l intimida și de a face

presiuni asupra lui, a aderat la acțiunile ilegale ale lui Podubnîi E., și în prezența și

cu acordul tacit al acestuia, înjurându-l pe Raileanu N. cu cuvinte necenzurate, i-a

aplicat o lovitură cu piciorul peste piciorul stâng, amenințându-l că dacă nu va scrie

explicația cum î-i va spune colegul său Podubnîi E., va fi mai rău cu el, dându-i de

înțeles că în caz contrar va fi bătut și mai tare.

În rezultatul acțiunilor violente cu caracter de tortură ale lui Artenii D., victimei

Raileanu N., conform raportului de expertiză medico-legală nr. 748/D din 04 mai

2010, i-a fost cauzată contuzia rinichiului drept, ce se califică ca vătămări corporale

ușoare.

De asemenea, inspectorul poliției criminale al sectorului de poliție nr. 5 a CPs

Buiucani, Cucerescu S., la 08 aprilie 2009, în jurul orei 20.00, fiind în exercitarea

atribuțiilor de serviciu, întrând în biroul amplasat la etajul II al CPs Buiucani al CGP

6

mun. Chișinău, situat pe str. Calea Ieșilor, 12, unde în acel timp inspectorul poliției

criminale al secției de poliție din or. Durlești al CPs Buiucani, Podubnîi E., îl

chestiona pe Raileanu N. pe faptul reținerii sale, și conștientizând că din partea lui

Podubnîi E. este exercitată presiune psihică asupra lui Raileanu N. în vederea

obținerii de la acesta a informațiilor și mărturisirilor cu privire la participarea sa

activă la acțiunile de dezordine în masă ce au avut loc la data de 07 aprilie 2009 la

sediul Președinției și Parlamentului Republicii Moldova, urmărind scopul de a-i

provoca în mod intenționat dureri și suferințe puternice, fizice și psihice lui Raileanu

N., în special cu scopul de a obține de la acesta informații și mărturisiri în vederea

recunoașterii că la data de 07.04.2009 a participat activ la acțiunile de dezordine în

masă ce au avut loc la sediul Președinției și Parlamentului Republicii Moldova și de

a-l pedepsi pentru participarea la acțiunile de dezordine în masă de la data

respectivă, cât și pentru a-l intimida și de a face presiuni asupra lui, a aderat la

acțiunile ilegale ale lui Podubnîi E., și în prezența și cu acordul tacit al acestuia,

înjurându-l pe Raileanu N. cu cuvinte necenzurate, i-a aplicat câteva lovituri cu

pumnul și palma peste cap, amenințându-l că dacă nu va scrie explicația cum îi va

spune colegul său Podubnîi E., va fi mai rău cu el, dându-i de înțeles că în caz

contrar va fi bătut și mai tare.

La fel și inspectorul poliției criminale al secției de poliție din or. Durlești al CPs

Buiucani, Podubnîi E. la 08 aprilie 2009, în jurul orei 20.00, fiind în exercitarea

atribuțiilor de serviciu, aflându-se într-un birou situat la etajul II al CPs Buiucani al

CGP mun. Chișinău, situat pe str. Calea Ieșilor, 12, unde îl chestiona pe Raileanu N.

pe faptul reținerii sale, urmărind scopul de a-i provoca în mod intenționat acestuia

suferințe puternice psihice, în special cu scopul de a obține de la el informații și

mărturisiri în vederea recunoașterii că la data de 07.04.2009 a participat activ la

acțiunile de dezordine în masă ce au avut loc la sediul Președinției și Parlamentului

Republicii Moldova și de a-l pedepsi pentru participarea la acțiunile de dezordine în

masă de la data respectivă, cât și pentru a-l intimida și de a face presiuni asupra lui,

amenințându-l și influențându-l psihologic, l-a impus pe ultimul să scrie o explicație

în care să recunoască că la data de 07.04.2009 a participat activ la acțiunile de

dezordine în masă ce au avut loc la sediul Președinției și Parlamentului Republicii

Moldova și că la data de 08.04.2009 a opus rezistență colaboratorilor de poliție,

amenințându-l că dacă nu va scrie explicația cum î-i va spune el, va fi mai rău cu el,

dându-i de înțeles că în caz contrar va fi bătut.

Ulterior, peste puțin timp, în acel birou a întrat inspectorul poliției criminale al

sectorului de poliție nr. 5 al CPs Buiucani, Cucerescu S., iar mai apoi și ofițerul

operativ de sector al sectorului de poliție Trușeni al CPs Buiucani, Artenii D., care,

aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu și conștientizând că din partea lui

Podubnîi E. este exercitată presiune psihică asupra lui Raileanu N. în vederea

obținerii de la acesta a informațiilor și mărturisirilor cu privire la participarea sa

activă la acțiunile de dezordine în masă ce au avut loc la data de 07 aprilie 2009 la

sediul Președinției și Parlamentului Republicii Moldova, prin acord tacit le-a permis

7

acestora să adere la acțiunile sale ilegale și în prezența sa, mai întâi Cucerescu S. i-a

aplicat lui Raileanu N. câteva lovituri cu pumnul și palma peste cap, iar mai apoi

Artenii D. i-a aplicat acestuia o lovitură cu piciorul peste piciorul stâng, ambii

înjurându-l cu cuvinte necenzurate și amenințându-l că dacă nu va scrie explicația

cum îi va spune colegul lor Podubnîi E., va fi mai rău cu el, dându-i de înțeles că în

caz contrar va fi bătut și mai tare.

În opinia instanței de apel, prin acțiunile sale intenționate inculpații Artenii D.,

Cucerescu S. și Podubnîi E. au comis infracțiunea prevăzută de art. 3091 alin. (3) lit.

c) Cod penal - tortura, acțiuni intenționate, manifestate în provocarea în mod intenționat a

unei dureri și suferințe puternice, fizice și psihice unei persoane, în special cu scopul de a

obține de la această persoană mărturisiri, de a o intimida și de a face presiuni asupra ei,

durere și suferință provocată de două sau mai multe persoane cu funcții de răspundere.

Instanța de apel a considerat că, vina inculpaților cu toate că nu a fost

recunoscută de către ei, se dovedește prin următorul cumul de probe cum ar fi:

declarațiile părții vătămate Raileanu N., date în cadrul cercetării judecătorești în

prima instanță și susținute în instanța de apel, ce indică direct la inculpați, ca fiind

persoanele care în mod intenționat i-au provocat dureri și suferințe puternice, fizice

și psihice, în special cu scopul de a obține de la el mărturisiri, de a-l intimida și de a

face presiuni asupra lui. La fel, vina inculpaților în viziunea instanței de apel este

dovedită și de declarațiile martorilor Raileanu I. și Raileanu A. date în cadrul primei

instanțe și susținute în instanța de apel, precum și declarațiile martorului Boaghe I.

date în cadrul primei instanțe, care coroborează cu declarațiile părții vătămate.

În ce privește declarațiile date în cadrul cercetării judecătorești de către martorii

Ceban V., Strugari V., Grozav S., Sivirean A., Volontir D., Zacrevschi V., Cozma A.,

instanța de apel a considerat că aceste declarații nu echivalează cu achitarea

inculpaților, deoarece nu corespund adevărului și sânt date de către acești martori cu

scopul de a-i exonera pe inculpați de la răspundere penală, cu care sânt colegi de

serviciu și se combat de probele mai sus nominalizate. La acest capitol, instanța de

apel a apreciat critic declarațiile martorului Grozav S., precum că Arteni D. s-a aflat

la data de 08.04.2009 de la orele 11.00 până la 22.00 în com. Trușeni, dat fiind faptul

că aceste declarații vin în contradicție cu probele materiale anexate la dosar.

De asemenea, instanța de apel a constatat că vina inculpaților în comiterea

infracțiunii imputate se mai dovedește și prin probele scrise și documente cum ar fi:

raportul de examinare medico-legală nr. 1375/D din 21.05.2009 (f.d. 33-34 v. 1);

procesul-verbal de verificare a declarațiilor părții vătămate Raileanu N. la locul

comiterii infracțiunii din 16.02.2010 în incinta CPS Buiucani al CGP mun. Chișinău

(f.d. 90-99 v. 1); procesul-verbal de confruntare din 18.05.2010 și 19.05.2010 (f.d. 96-

97, v. 1); procesele-verbale de prezentare spre recunoaștere a persoanei după

fotografie din 09.04.2010 și 18.05.2010 (f.d. 100-101, 104-105, 126-127 v. 1); procesul-

verbal de examinare din 26.05.2010 a registrului de evidență a persoanelor aduse în

CPs Buiucani al CGP mun. Chișinău în perioada 01.01.2009-20.05.2009 (f.d. 181-188

v. 1); extrasul din fișa medicală nr. 1199 a lui Răileanu N. eliberată la 08.04.2010 sub

8

nr. 10 de către Centrul Medical pentru Reabilitarea Victimelor Torturii „Memoria”

(f.d. 191-194 v. 1); raportul de expertiză medico-legală nr. 748/D din 04.05.2010 (f.d.

202-204 v. 1). Astfel, instanța de apel a considerat că toate aceste probe scrise și

documente examinate coroborează cu declarațiile părții vătămate și martorilor

Raileanu I., Raileanu A., Boaghe I. și combat argumentele părții apărării, inclusiv a

inculpaților precum că dânșii nu au săvârșit infracțiunea imputată lor.

Instanța de apel a apreciat critic versiunea inculpatului Artenii D. precum că, s-

a aflat de la data de 08.04.2009 până la data de 10.04.2009 în com. Trușeni, dat fiind

faptul că, prin dispoziția nr. 5291 (f.d. 251 v. 1) inculpatului Arteni D. i s-a dispus

aflarea pe teritoriul com. Trușeni la data de 07.04.2009 și nu 08.04.2009 cum invocă

acesta.

La fel de către instanța de apel a fost apreciată critic și versiunea inculpatului

Cucerescu S., precum că el s-a aflat de la data de 07.04.2009 până la data de

09.04.2009 în com. Vatra, dat fiind faptul că, prin dispoziția nr. 5291 (f.d. 251 v. 1)

inculpatului Cucerescu S. i s-a dispus aflarea pe teritoriul com. Vatra la data de

07.04.2009 și nu 08.04.2009, cum invocă acesta.

Totodată, instanța de apel a constatat în contextul declarațiilor făcute de partea

vătămată, că decade categoric versiunea apariției leziunilor la partea vătămată în

rezultatul căderii de la înălțimea propriului corp, iar poziția primei instanțe de a

aprecia critic declarațiile părții vătămate ca fiind declarații cointeresate, este lipsită

de temei, deoarece concluzia dată nu este bazată pe careva argumente obiective,

întrucât declarațiile părții vătămate reprezintă probă și constituie un element de fapt,

constatat prin intermediul procesului-verbal de interogare, apreciat și admis drept

probă, pe motivul pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, precum și

coroborării cu celelalte probe. Astfel, ținând cont de caracterul și localizarea acestor

vătămări corporale, instanța de apel a conchis că ele sunt caracteristice în cazul

aplicării violenței, coroborează cu probele subiective sus-indicate, inclusiv și cu

declarațiile părții vătămate și demonstrează cu certitudine, faptul comiterii de către

inculpați a infracțiunii imputate, prevăzute de art. 3091 alin. (3), lit. c) Codul penal

(redacția Legii din 18.12.2008).

Prin urmare, instanța de apel a menționat că prin Legea nr. 252 din 08.11.2012,

în vigoare din 21.12.2012 a fost abrogat art. 3091 Cod penal, fiind totodată modificate

și completate un șir de acte legislative, având ca scop intensificarea activității și

ridicarea eficienței în combaterea torturii, printre ele și Codul penal al Republicii

Moldova. Tot, prin această Lege a fost introdus art. 1661 Cod penal - tortura,

tratamentul inuman sau degradant.

În continuarea concluziilor sale, instanța de apel a reținut că, sancțiunea

prevăzută de art. 3091 alin. (3) Cod penal (red. 18.12.2008) prevedea o pedeapsă cu

închisoare de la 5 la 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de

a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, pe când sancțiunea art.

1661 alin. (4) lit. e) Cod penal (red. 08.11.2012 ), în care ar urma reîncadrarea faptelor

comise de inculpați prevede o pedeapsă cu închisoare de la 8 la 15 ani sau cu

9

amendă în mărime de la 800 la 1000 de unități convenționale, cu privarea de dreptul

de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la

10 la 15 ani. Astfel, instanța de apel ținând cont de prevederile art. 8 și 10 Cod penal,

a conchis că acțiunile lor urmează a fi încadrate în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod

penal (redacția Legii din 18.12.2008), pentru a nu agrava situația inculpaților.

La numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpaților, ținând cont de

prevederile art. 6, 7, 61, 75-78 Cod penal, de circumstanța atenuantă – comiterea

pentru prima dată a unei infracțiuni grave, faptul că circumstanțe agravante nu au

fost reținute, precum și faptul că inculpații au săvârșit o infracțiune gravă în urma

înțelegerii prealabile și împreună, nu au recunoscut și conștientizat vina, nu s-au

căit, instanța de apel a considerat că, corectarea și reeducarea inculpaților este

posibilă cu aplicarea pedepsei cu închisoare și cu executarea reală a acestei pedepse,

conform sancțiunii minime prevăzută de infracțiunea imputată lor, cu scopul ca ei să

nu mai comită infracțiuni, fiind și o măsură de prevenție generală pentru alți

colaboratori de poliție și pentru ca cei care dețin funcții publice, pentru a nu comite

fapte similare.

6.1 Avocatul Grosu Aurel în numele inculpatului Podubnîi Eduard, prin care

solicită casarea acesteia și menținerea hotărârii primei instanțe.

În susținerea poziției sale, recurentul invocă că:

- inculpatul Podubnîi E. nu și-a recunoscut vina, fiind legal achitat de către

prima instanță, deoarece nu a comis infracțiunea imputată lui;

- învinuirea înaintată inculpatului nu corespunde cerințelor art. 281 Cod de

procedură penală și nu are nici un suport probatoriu, bazându-se doar pe declarațiile

părții vătămate și rapoartele de expertiză nr. 748/D din 04.05.2010 și nr. 1375/ D din

21.05.2009;

- declarațiile părții vătămate nu se confirmă de către expertizele menționate, ci

din contra se contrapun, fiindcă în actul de expertiză leziunile depistate sânt în

regiunea toracelui și membrelor anterioare și comoția cerebrală nu s-a confirmat;

- nu s-a ținut cont de către instanța de apel că partea vătămată s-a adresat la

medic peste 7 zile de la data când a fost eliberat de sub strajă, perioadă în care se

puteau întâmpla orice, mai mult ca atât partea vătămată a indicat la mai mulți

colaboratori de poliție care precum că l-au maltratat, însă care pe parcurs au fost

scoși de sub urmărire penală;

- inculpatul Podubnîi E., conform atribuțiilor de serviciu a întocmit material

contravențional în privința părții vătămate, în urma căruia de către instanța de

judecată i-a fost aplicată ultimului amendă, astfel în cazul dat dacă ar fi existat

careva ilegalități din parte lui Podubnîi E., instanța de judecată ar fi depistat aceste

încălcări și nu i-ar fi aplicat sancțiune părții vătămate;

- inculpatul Podubnîi E. și-a îndeplinit obligațiunile de serviciu și indicațiile

șefilor superiori, cu respectarea actelor normative.

10

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.

10) și 12) Cod de procedură penală.

6.2 Avocatul Mărgineanu Iurie în numele inculpatului Cucerescu Simion, prin

care solicită casarea acesteia, cu menținerea hotărârii primei instanțe ca legală și

întemeiată.

În motivarea recursului invocă că:

- unul din judecătorii completului de judecată în instanța de apel și anume

Ulianovschi X. nu avea dreptul să participe la examinarea acestei cauze în ordine de

apel, deoarece reieșind din materialele cauzei acesta a participat la examinarea

recursului părții vătămate împotriva deciziei Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău

din 09.04.2009, privind sancționarea ultimului în baza art. 1745 alin. (1) și art. 1746

alin. (1) Cod cu privire la contravențiile administrative și prin decizia aceluiași

magistrat a fost casată hotărârea primei instanțe din lipsa faptei contravenției

imputate. Mai mult ca atât, din cuprinsul acestei decizii rezultă că acest judecător și-

a format convingerea că vina lui Railean N. nu a fost dovedită. Totodată din acest

dosar contravențional, se evidențiază și numele lui Podubnîi E., care a și întocmit

procesele-verbale respective de constatare a contravențiilor;

- instanța de apel, rupe din context declarațiile martorului audiat, Ceban V.,

date în prima instanță și în instanța de apel, iar instanța de apel nu numai că nu a

analizat această probă în coroborare cu celelalte probe, dar a evitat să-i dea o

apreciere conform art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală. Mai mult ca atât,

declarațiile au fost date prin depunerea jurământului, fiind avertizat conform art.

312-313 Cod penal;

- declarațiile martorilor audiați în instanța de apel nu demonstrează în nici un

mod vinovăția inculpatului Cucerescu S., fapt menționat chiar și de instanța de apel,

ba mai mult martorii Ceban V. și Grozav V. au dat declarații în favoarea

inculpatului;

- instanța de apel a pus la baza hotărârii de condamnare a inculpatului

Cucerescu S., procesul verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

09.04.2010, fără a verifica motivul recunoașterii după fotografie și nu prin studierea

amănunțită a persoanei pe viu, existând o posibilitate obiectivă a înfăptuirii acestei

acțiuni;

- în declarațiile părții vătămate sânt incertitudini, inexactități și poziții

contradictorii, iar instanța de apel le-a dat o apreciere mai credibilă decât celorlalte

probe în care nu sânt contradicții, inexactități și persistă consecvență;

- instanța de apel a desconsiderat valoarea dispoziției nr. 5291 din 07.04.2009,

în calitate de probă, care în pct. 3, clar stabilește că acest document oficial se pune în

aplicare pentru data de 07.04.2009, până la o indicație suplimentară;

- instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, concluzionând că anume

Cucerescu S. i-a aplicat lovituri cu pumnul victimei, deși nu există probe directe care

să indice cu exactitate asupra lui.

11

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.

2) și 6) Cod de procedură penală.

6.3 Avocatul Culeac-Reul Natalia în numele inculpatului Artenii Dorin, prin

care solicită casarea acesteia, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului invocă că:

- sentința adoptată de prima instanță este corectă, fiind verificată și apreciată

fiecare probă, fiind corect constatat că învinuirea înaintată inculpaților este bazată pe

declarațiile părții vătămate și care nu și-au găsit confirmarea;

- instanța de apel nu a cercetat careva alte probe, decât cele la care s-a referit

instanța de fond, iar condamnarea inculpaților este bazată pe declarațiile părții

vătămate, care în opinia apărătorului urmează a fi apreciate critic, deoarece ultimul

nu era sigur pe parcursul urmăririi penale care persoane l-au maltratat;

- potrivit materialelor cauzei penale inculpatul Artenii D., în timpul când s-a

pretins că a maltratat partea vătămată, de fapt se afla în afara incintei comisariatului

de poliție, fapt confirmat de martorul Grozav S.;

- concluziile instanței de apel, în privința declarațiilor martorilor Ceban V.,

Strungari V., Grozav S., Sivirean A., Volontir D., Zacrevschi V. și Cozma A., sânt

neîntemeiate, deoarece acești martori au dat declarații fiind preveniți despre

răspundere penală pentru declarații false:

- probele acumulate la cauza penală dovedesc nevinovăția absolută a

inculpatului Arteni D. și anume că leziunile corporale nu au fost provocate de către

ultimul, mai ales luând în considerație depozițiile martorilor Grozav S., Strugari V.,

Volontir D.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate,

solicitând respingerea acestora ca inadmisibile, deoarece sânt motivate prin prisma

dezacordului cu modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel,

motive ce nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, astfel rezultând că recursurile nu conțin argumentele ilegalității deciziei

instanței de apel, precum și în ce constă problema de drept de o importanță generală

abordată în cauza dată, în conformitate cu cerințele art. 430 pct. 5) Cod de procedură

penală, ceea ce echivalează cu nemotivarea recursului în sensul art. 427 al aceluiași

Cod.

lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a hotărârii

contestate din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

12

Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de

fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel,

este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Reieșind din cerințele aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit

instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu,

dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele

corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal,

contravențional ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină

răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sânt obligatorii,

nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel.

În prezenta speță, recursul declarat de către avocatului Mărgineanu Iurie în

numele inculpatului Cucerescu S., a fost întemeiat de către apărător și prin prisma

cazului de casare stipulat la pct. 2) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

invocând nerespectarea de către instanța de apel a dispozițiilor de drept formal și

anume incompatibilitatea judecătorului Ulianovschi X. la judecarea apelurilor

declarate în prezenta cauză penală.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel în cazul în care instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate

prevederile art. 30, 31 și 33.

Din materialele dosarului, Colegiul atestă faptul că, prezenta cauză penală

potrivit fișei de repartizare repetate a dosarului, în temeiul încheierii Președintelui

Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2014, la aceiași dată a fost repartizată

judecătorului Ulianovschi X. și care, potrivit dispoziției Președintelui Curții de Apel

Chișinău nr. 311 din 11 iulie 2014, a judecat prezenta cauză penală în calitate de

președinte de complet împreună cu judecătorii – Cobzac E. și Vrabii S., adoptând

hotărâre asupra cazului dat, menționată la pct. 4 al prezentei decizii.

La fel, din lucrările dosarului, Colegiul penal reține că judecătorul Ulianovschi

X. a participat și la judecarea în ordine de recurs împotriva deciziei Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău din 09 aprilie 2009, în cauza contravențională în privința lui

13

Raileanu Nelu. Prin urmare, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 07 octombrie 2009, a fost admis recursul declarat de către Raileanu N., fiind

casată decizia contestată în cauza contravențională intentată în baza art. 1745 alin. (1),

1746 alin. (1) Cod cu privire la contravențiile administrative, cu încetarea procedurii

administrative din lipsa faptei contravenției administrative (f.d. 64, 256 v. 1).

În opinia Colegiului penal, semnificativ este și acel fapt că procesul verbal cu

privire la contravenția administrativă din 08.04.2009 în privința lui Raileanu N., care

este și parte vătămată în prezenta speță, a fost întocmit de către inspectorul CPs

Buiucani, Podubnîi Eduard (f.d. 39 verso v. 1), care este inculpat în prezenta speță,

respectiv și procesul-verbal cu privire la reținerea administrativă (f.d. 40-41 v. 1) la

fel a fost întocmit de către Podubnîi E., precum și ultimul a primit declarația scrisă

de la Raileanu N. (f.d. 42 v. 1).

În acest context, instanța de recurs relevă prevederile art. 34 alin. (1) Cod de

procedură penală, unde este stipulat că în cazul în care există circumstanțe prevăzute la

art. 33, judecătorul este obligat să facă declarație de abținere de la judecarea cauzei. Iar

potrivit art. 33 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală, judecătorul nu poate participa

la judecarea cauzei și urmează a fi recuzat dacă există alte circumstanțe care pun la îndoială

rezonabilă imparțialitatea judecătorului.

Prin urmare, Colegiul lărgit consideră că, la judecarea prezentei cauze penale în

ordine de apel, judecătorul Ulianovschi X., a fost incident cazului de

incompatibilitate prevăzut la pct. 6) alin. (2) art. 33 Cod de procedură penală,

deoarece la judecarea cauzei contravenționale în ordine de recurs în privința lui

Raileanu N., privind comiterea contravențiilor administrative prevăzute de art. 1745

alin. (1), 1746 alin. (1) Cod cu privire la contravențiile administrative, contravenientul

în recursul său (f.d. 49 v. 1) a invocat că a fost maltratat de către colaboratorii de

poliție. Iar, completul de judecată sub președinția aceluiași judecător, Ulianovschi X.,

în motivarea hotărârii sus menționate a constatat că, nu s-a confirmat faptul

ultragierii colaboratorului de poliție aflat în exercițiul funcției și opunerii de

rezistență acestora de către Raileanu N., iar instanța de fond s-a bazat exclusiv pe

rapoartele colaboratorilor de poliție, fără a fi administrate alte probe, astfel nu a

examinat cauza minuțios sub toate aspectele.

Tot la acest capitol, instanța de recurs menționează și ordonanța de începere a

urmăririi penale din 02 noiembrie 2009 (f.d. 1 v. 1) în cauza dată, din care se reține

că, inclusiv și în urma adoptării deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 07 octombrie 2009, supra menționată, a rezultat o bănuială rezonabilă că a fost

săvârșită în cauza dată aplicarea actelor de tortură de către colaboratorii Ministerului

Afacerilor Interne, fiind dispusă pornirea urmăririi penale pe faptul dat.

Astfel, Colegiul atestă că, judecătorul Ulianovschi X., a judecat prezenta cauză

penală în ordine de apel, dând anterior apreciere declarațiilor și materialelor cauzei

contravenționale intentate în privința lui Raileanu N., pronunțându-se printr-o

hotărâre judecătorească, care se află în legătură directă cu dosarul penal supus

judecării, în care s-a pretins aplicarea torturii, ce a stat și la baza pornirii cauzei

14

penale respective, figurând aceleași părți pe de o parte contravenientul Raileanu N.,

care este și partea vătămată în speța dată, și colaboratorul de poliție ce a întocmit

procesul-verbal cu privire la contravenție, inspectorul CPs Buiucani, Podubnîi E.,

care respectiv este inculpat în prezenta cauză penală.

În astfel de împrejurări, în viziunea Colegiului penal, judecătorul Ulianovschi

X., era obligat să facă declarație de abținerea de la judecarea prezentei cauze în

ordine de apel, chiar dacă în mod expres nu a fost solicitat de către participanții la

procesul penal în cauză, pentru a nu prejudicia percepția de imparțialitate, instituție

consfințită și în lumina art. 6§1 CEDO, care stipulează că, orice persoană are dreptul la

judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o

instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării

drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în

materie penală îndreptate împotriva sa.

Elocvent, în acest sens s-a expus și CtEDO în speța Kyprianou c. Ciprului § 118, și

anume „Curtea reiterează la început că este foarte important într-o societate democratică ca

tribunalele să inspire încredere în public și, mai presus de orice, în ceea ce privește acțiunile

penale, în acuzat (a se vedea Padovani vs. Italia sentința din 26 februarie 1993, Seria A nr.

257-B, p. 20, § 27). În acest scop articolul 6 cere ca un tribunal care intră în incidența sa, să

fie imparțial. Imparțialitatea denotă în mod normal absența de prejudiciu sau părtinire și

existența sa sau altfel poate fi testată în diverse moduri.”

În continuare, rezultă că prevederile cu privire la compunerea completului de

judecată au fost încălcate de către instanța de apel, iar potrivit dispozițiilor alin. (2) și

(3) art. 251 Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor legale referitoare la

compunerea instanței atrage nulitatea actului procedural. Nulitatea respectivă nu se

înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului și se ia în

considerare de instanță.

Așadar, la judecarea cauzei respective în ordine de apel a participat un

judecător care, potrivit legii, nu avea dreptul să judece cauza respectivă, astfel fiind

încălcate cerințele art. 33 și 34 Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată de

către instanța de apel în prezenta cauză este incidentă cazului de casare invocat de

avocatul Mărgineanu Iurie în numele inculpatului Cucerescu S. și prevăzut la pct. 2)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și care prin efectul devolutiv prevăzut de

art. 424 al aceluiași cod, se va referi și la inculpații Artenii D. și Podubnîi E.

Totodată, în prezenta cauză recurenții în recursurile sale invocă și semnalează

temeiul de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și

anume hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. La cest

capitol, instanța de recurs menționează că acest temei de casare poate fi aplicat în

cazul când nu s-a motivat întemeiat hotărârea judecătorească. Este necesar ca

hotărârea pronunțată să fie motivată atât în fapt, cât și în drept. Obligația hotărârilor

judecătorești este cuprinsă în dispozițiile art. 385-388, 394, 415-417 Cod de procedură

penală. Motivarea deciziei permit instanțelor superioare de a verifica corespunderea

hotărârii pronunțate cu legea. Necesită de avut în vedere că nu numai nemotivarea

15

hotărârii, dar și motivarea insuficientă, sau motivarea în termeni generali, vagi,

reprezintă motiv de casare.

Analizând hotărârea instanței de apel sub acest aspect și verificând legalitate

aprecierii probelor prin prisma prevederilor legii procesual penale, și dacă nu a

condiționat comiterea unor erori grave de fapt, Colegiul constată că în decizia sa,

instanța de apel în motivarea soluției sale (f.d. 64 v. 3) a reținut ca probă ce a fost

pusă la baza concluziei de condamnare „-Procesul-verbal de confruntare din 18.05.2010

și 19.05.2010 conform cărora în cadrai confruntării efectuate între partea vătămată Raileanu

Nelu și bănuiții Cucerescu Simion, Artenii Dorin și Podubnîi Eduard, în procesul căreia

partea vătămată Raileanu Nelu și-a menținut declarațiile sale date în cadrul urmăririi penale

în cadrul audierii în calitate de parte vătămată, declarînd că acestea la data de 08.04.2009 în

timp ce se afla în incinta CPS Buiucani au aplicat față de el violență psihică și fizică”, fiind

menționat că a fost examinată f.d. 96 - 97, v. 1.

Rezultând din procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel,

Colegiul reține că proba menționată a fost verificată și nominalizată la f.d. 96-97 v. 1.

Însă, din lucrările dosarului instanța de recurs atestă că, de fapt la f.d. 96-97 v. 1, este

anexat o foto-tabelă, iar proba sus nominalizată este de fapt anexată la f.d. 166-169,

172-173 v. 1. Instanța de recurs ar admite că, faptul dat a fost o eroare comisă la

tehno-redactarea textului, dacă ar fi în unul din aceste acte procesual judecătorești,

însă mențiunile injuste sânt indicate în ambele documente judecătorești, iar în

asemenea circumstanțe, în opinia Colegiului, este sfidată obiectivitatea analizei

probei menționate, ce a stat la baza concluziei de condamnare, or, potrivit alin. (3)

art. 8 Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea

infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri.

În acest context, Colegiul menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101

alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională,

remarcă faptul că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind

constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le

conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse,

coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor.

Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii

prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse

verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute.

Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de prezentul

cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor.

Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului

penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire,

instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va

fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie

să se bazeze pe prevederile legale. Convingerea intimă se întemeiază pe examinarea

tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele complet și obiectiv.

16

Termenul „convingere intimă” exprimă atitudinea imparțială, independentă,

fără prejudecăți față de o probă sau alta. Judecătorul este independent la aprecierea

probelor, nefiind legat de opiniile altor persoane sau instanțe. La aprecierea probelor

nu pot fi date anumite indicații referitor la valoarea probantă a unei sau altei probe.

Aceasta determină una din regulile esențiale ale aprecierii probelor - nici o probă nu

are o valoare dinainte stabilită.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, conclu-

denta și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și după

veridicitatea acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o corespundere

a datei de fapt examinată de către instanță cu realitatea pe care o probează această

dată. Toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punctul de vedere al

coroborării lor.

Alt aspect, pe care Colegiul îl consideră necesar de elucidat având în vedere

dispozițiile art. 6 al CEDO, așa cum acestea au fost interpretate și aplicate, după o

hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, instanța de apel nu poate dispune

condamnarea persoanei, fără o analiză mai aprofundată și atentă a tuturor probelor

administrate la judecarea cauzei în ordine de apel. La acest capitol, instanța

consideră necesar a remarca și prevederile pct. 2) alin. (1) art. 394 Cod de procedură

penală ce stipulează că, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă

probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța

a respins alte probe.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de

apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise

de către această instanță, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta

procedură, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza

pe fond, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor

procesual penale.

La rejudecarea cauzei Curtea de Apel Chișinău urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare

și limitele acesteia: să înlăture eroare comisă în ce privește formarea unui complet de

judecată imparțial; să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în cererile de

apel și recurs; să verifice și să aprecieze profund probele prezentate instanței în

susținerea învinuirii inculpaților, precum și în susținerea nevinovăției acestora, în

strictă conformitate cu cerințele legii; să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate în ce

privește vinovăția sau nevinovăția inculpaților; să elucideze faptele importante

pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile

sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, probatoriul

și de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO și să pronunțe

17

o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admit recursurile ordinare declarate de către avocatul Grosu Aurel în

numele inculpatului Podubnîi Eduard, avocatul Mărgineanu Iurie în numele

inculpatului Cucerescu Simion și avocatul Culeac-Reul Natalia în numele

inculpatului Artenii Dorin, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 20 martie 2015 în cauza penală privindu-i pe Artenii Dorin Vasilii,

Cucerescu Simion Andrei, Podubnîi Eduard Vasile și se dispune rejudecarea cauzei

de către aceiași instanță, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la data de 10 iulie 2015.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Alerguș Constantin

18