4-1re-167-2015 — Art.188 alin.2 CP

Prima instanță: 17.05.2012- 30.12.2013,

Instanța de apel: 06.02.2014-09.06.2014,

Instanța de recurs: 28.08.2014 - 29.10.2014. CONSTATĂ: 1. Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 30 decembrie 2013 au fost recunoscuți vinovați și condamnați: -Telpizov Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit.b), c), d), f) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.79 Cod penal, la 5 ani închisoare. În temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani; - Pancina Vladimir în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.188 alin.(2) lit.b), c), d), f) cu aplicarea prevederilor art.79 Cod penal, la 5 ani închisoare; în baza art.290 alin.(1) Cod penal la amendă în mărime de 300 unități convenționale, ceea ce constituie echivalentul a 6000 lei. În baza art.90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani. Conform sentinței a fost condamnat și Furman Sorin în privința căruia hotărîrile judecătorești nu se contestă. 1 Procesul penal în privința lui Telpizov Ion și Pancina Vladimir în baza art.186 alin.(2) lit.b), c), d) Cod penal, pe episodul sustragerii bunurilor din gospodăria lui Bajurea Victor, a fost încetat pe motivul împăcării părților. 2. Potrivit sentinței s-a constatat că, la 07 octombrie 2011, inculpații Telpizov Ion, Pancina Vladimir și Furman Sorin, prin înțelegere prealabilă, avînd scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin deteriorarea geamului, au pătruns în casa cet.Bajurea Victor din str.Cristea nr.23, or.Ialoveni, de unde au sustras pe ascuns 3060 euro, o bicicletă de model „Giant” la prețul de 7500 lei, un pistol de model „CZ 100”, cu n/î C 5971 la prețul de 9000 lei, o pereche de cercei cu piatră roșie (rubin) la prețul de 5000 lei, un inel cu patru diamante și în mijloc cu o piatră sapfir în sumă de 11000 lei, o pereche de cercei confecționați din aur sub formă de floare în sumă de 1000 lei, o verighetă pentru bărbați în sumă de 3000 lei, un inel în sumă de 2500 lei, un inel cu pietricică în sumă de 2500 lei, o cruciuliță în sumă de 1200 lei, un pandativ în sumă de 1200 lei, un lănțișor în sumă de 1500 lei, un pandativ cu piatră roșie și una cu piatră albă în sumă de 800 lei, un set de bijuterii confecționat din argint și perle de culoare roz la prețul de 3000 lei, o pereche de cercei albi în sumă de 500 lei, o pereche de cercei cu perlă albă în sumă de 800 lei, cercei cu perlă verde în sumă de 200 lei, cercei cu piatră roșie în sumă de 200 lei, două lănțișoare de argint în sumă de 300 lei, un portmoneu confecționat din piele de culoare bej în sumă de 700 lei, un aparat foto de model ,,Sony” la preț de 300 euro, telefon mobil ,,Nokia 6300” în sumă de 3600 lei, 50 de cartușe de calibru 9 mm și un GPS de culoare neagră la prețul de 960 lei, un ceas bărbătesc de model „Orient” poleit cu aur în sumă de 5000 lei, un epilator de model „Braun” la preț de 3000 lei, astfel cauzîndu-i părții vătămate o daună materială considerabilă în sumă totală de 120 584 lei. Tot ei, continuîndu-și acțiunile intenționate, la 18 octombrie 2011, aproximativ pe la orele 0405, împreună și prin înțelegere prealabilă, avînd scopul săvîrșirii acțiunilor tîlhărești, fiind mascați, acoperindu-și fețele cu ciorapi din mătase, au pătruns în casa nr.34 din str.Brăila, or.Ialoveni, unde i-au atacat pe cet.Osipov Petru și Osipov Lidia în timp ce ultimii dormeau, amenințîndu-i cu un pistol și cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea acestora, au cerut să le transmită bani în sumă de 5000 euro. Ulterior, stabilind că părțile vătămate nu dispun de suma solicitată, inculpații au sustras un aparat de fotografiat de model „Olimpus” la prețul de 2500 lei, un telefon mobil de model „Motorola” în sumă de 800 lei, un telefon mobil ,,Nokia” la prețul de 100 lei, cheile, bani în numerar de 200 lei, ce-i aparțineau lui Osipov Angela, un telefon mobil ,,Nokia” în sumă de 1200 lei, ce-i aparținea lui Osipov Tatiana, bani în numerar 400 lei și 120 euro, un telefon mobil ,,Nokia” în sumă de 400 lei, ce-i aparținea lui Lungu Larisa, bani în numerar 200 euro și 200 lei, cauzîndu-le părților vătămate o pagubă materială în proporții considerabile în sumă totală de 12187,60 lei. Tot el, Pancina Vladimir, la 18 octombrie 2011, în timpul comiterii atacului tîlhăresc împreună cu Telpizov Ion și Furman Sorin din gospodăria lui Osipov Petru, amplasată pe str.Brăila nr.34, or.Ialoveni, deținea asupra sa un pistol de model „CZ 100” cu n/î C 5971 care, conform raportului de expertiză nr.37312 din 15.11.2011, face parte din categoria armelor de foc cu țeava ghintuită. 3. Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: 2 - Telpizov Ion să fie recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal la 8 ani închisoare; art.188 alin.(2) lit.b), c), d), f) Cod penal la 9 ani închisoare, iar în temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 10 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis; - Pancina Vladimir să fie recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.186 alin (5) Cod penal la 8 ani închisoare; art.188 alin.(2) lit.b), c), d), f) Cod penal la 9 ani închisoare, art.290 alin.(1) Cod penal la 2 ani închisoare. În baza art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 10 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis. În argumentarea acestei poziții, procurorul a învocat că prima instanță a numit inculpaților o pedeapsă prea blîndă în raport cu fapta comisă de aceștia, iar reîncadrarea juridică a faptei pe episodul sustragerii bunurilor de la cet.V.Bajurea este greșită, deoarece valoarea totală a bunurilor sustrase constituie 120.584 lei, ceea ce echivalează cu proporții deosebit de mari și nicidecum cu proporții considerabile.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2014, a fost admis apelul procurorului, casată sentința în partea încetării procesului penal în privința lui I.Telpizov și V.Pancina cu pronunțarea unei noi hotărîri în această parte potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: - Telpizov Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal la 8 ani închisoare, în baza art.188 alin.(2) lit.b), c), d), f) Cod penal la 9 ani închisoare. În temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 10 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis; - Pancina Vladimir a fost recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal la 8 ani închisoare, în baza art.188 alin.(2) lit.b), c), d), f) Cod penal la 9 ani închisoare, art.290 alin.(1) Cod penal la 2 ani închisoare. În temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 10 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, conform prevederilor art.126 alin.(1) Cod penal se consideră proporții deosebit de mari, bunurile sustrase a căror valoare depășește 5000 de unități convenționale, adică echivalentul a 100.000 lei. În speța în cauză însă, au fost sustrase bunuri materiale de la partea vătămată V.Bajurea în sumă de 120.584 lei, ceea ce evident depășește minimum de 100.000 lei stabilit de legiuitor. În partea ce ține de încetarea procesului penal pe episodul sustragerii bunurilor din gospodăria lui V.Bajurea, în baza art.186 alin.(2) lit.b), c), d) Cod penal, pe motivul împăcării părților, instanța de apel a relatat că, potrivit art.16 alin.(4) Cod penal infracțiunea prevăzută la art.186 alin.(5) Cod penal constituie o infracțiune gravă, iar dispozițiile art.109 Cod penal prevăd în mod expres că împăcarea părților este valabilă doar în cazul comiterii unor infracțiuni ușoare sau mai puțin grave. Prin urmare, prima instanță ilegal a aplicat prevederile art.109 Cod penal în privința inculpaților. 3 Referitor la măsura de pedeapsă și mărimea ei, instanța de apel a reiterat că aceasta este una echitabilă, în strictă corespundere cu faptele comise de inculpați, efectul căreia se va răsfrînge direct asupra conduitei inculpaților pe viitor.

Împotriva deciziei nominalizate au declarat recursuri ordinare avocatul I.Topală în numele inculpaților I.Telpizov și V.Pancina, avocatul I.Stratan în interesele părții vătămate V.Bajurea care au solicitat: - avocatul I.Topală, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.12) Cod de procedură penală, casarea deciziei cu menținerea sentinței, pe motiv că la examinarea cauzei în ordine de apel părțile vătămate au înaintat cereri că nu au careva pretenții de ordin material față de inculpați, fiind de acord cu soluția dată de prima instanță; inculpații se caracterizează pozitiv la locul de trai, iar numirea unei pedepse privative de libertate în privința lor ar constitui o gravă eroare a instanțelor de judecată în diriguirea comportamentului inculpaților spre respectarea ordinii publice și a legislației în vigoare; - avocatul Ig.Stratan în interesele părții vătămate V.Bajurea care, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, casarea deciziei cu menținerea sentinței, pe motiv că constatarea faptelor de către instanța de apel nu racordează cu materialele și probele anexate la dosar, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că partea vătămată benevol a încheiat un acord de împăcare cu inculpații, în prezența organelor legii, ceea ce a atribuit tranzacției un caracter legal în strictă conformitate cu prevederile art.109 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 29 octombrie 2014, s-a dispus inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Ig.Topală în numele inculpaților I.Telpizov și V.Pancina, și de avocatul Ig.Stratan în interesele părții vătămate V.Bajurea, ca fiind vădit neîntemeiate. Colegiul penal a constatat că instanța de apel just a ajuns la concluzia de a condamna inculpații pe episodul sustragerii bunurilor părții vătămate V.Bajurea în baza art.186 alin.(5) Cod penal, întrucît valoarea totală a bunurilor constituie 120.584 lei, ceea ce reprezintă indicii cantitativi ai proporțiilor deosebit de mari, adică daună care depășește 5000 unități convenționale, conform dispoziției art.126 alin.(1) Cod penal. Colegiul penal a menționat că nu poate fi reținut nici argumentul recurenților Ig.Stratan și Ig.Topală privind împăcarea inculpaților cu partea vătămată V.Bajurea, care a fost acceptată de către prima instanță, întrucît împăcarea părților este funcțională în cazul comiterii unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave, iar infracțiunea prevăzută la art.186 alin.(5) Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor grave, prin urmare, tranzacția de împăcare a părților în baza art.109 Cod penal nu este admisă. Ce ține de categoria și mărimea pedepsei numite inculpaților, instanța de recurs a ajuns la concluzia că instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art.61, 75 Cod penal, numind în acest sens o pedeapsă echitabilă, în limitele prevăzute de infracțiunile în comiterea cărora au fost recunoscuți vinovați inculpații, prin intermediul căreia se urmărește încetarea activității infracționale de către aceștia, precum și schimbarea modului de gîndire și reintegrarea socială a celor din urmă.

În recursul în anulare declarat de către avocatul Ig.Topală în numele condamnaților I.Telpizov și V.Pancina, fără a se invoca vreun temei prevăzut la art.453 Cod de procedură penală, cu referire la circumstanțele de fapt ale cauzei, se solicită casarea deciziilor instanței de apel și recurs, cu remiterea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată, pe motiv că instanțele eronat au apreciat 4 probele administrate în cauză, care au fost puse la baza învinuirii privind comiterea de către inculpați a infracțiunilor incriminate; instanțele nu au luat în considerație cererea părții vătămate V.Bajurea depusă la urmărirea penală, prin care a concretizat prejudiciul material cauzat, explicînd că a depistat acasă o parte din bunuri pe care inițial le-a inclus în cererea adresată organului de poliție, solicitînd încetarea procesului penal în legătură cu împăcarea părților, deoarece nu are careva pretenții de ordin material față de inculpați, invocînd repetat aceleași motive ca și în apel și recursul ordinar.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide, inadmisibilitatea recursului din următoarele considerente. Hotărîrile irevocabile de condamnare pot fi atacate cu recurs în anulare, în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, numai în cazurile stipulate în art.453 Cod de procedură penală. Conform art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul R.Moldova despre depunerea cererii. Coroborînd argumentele invocate în recursul în anulare în raport cu prevederile legale ale actelor internaționale și naționale, Colegiul constată că recursul este vădit neîntemeiat. Din materialele cauzei penale rezultă că, probele prezentate de părți au fost administrate și apreciate în ordinea prevăzută de lege. Instanța de apel, fiind instanță de fond, a constatat situația de fapt în baza probelor cercetate, analizate și apreciate prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, fiind apreciate conform propriei convingeri, corect concluzionînd asupra vinovăției lui I.Telpizov și V.Pancina în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal. Această concluzie fiind bazată pe declarațiile inculpaților, a părții vătămate V.Bajurea, a martorilor și actele cauzei, în baza cărora instanța de apel a conchis că este confirmat faptul cauzării părții vătămate a prejudiciului material în proporții deosebit de mari. Instanța de recurs verificînd situația de drept, a constatat că instanța de apel a dat o încadrare juridică corectă acțiunilor lui I.Telpizov și V.Pancina. Prin urmare, starea de fapt reținută și de drept apreciată de instanța de apel, ulterior susținută și de instanța de recurs, concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate în cauză. Punerea la îndoială a modului de administrare a probelor ori reaprecierea acestora la etapa recursului în anulare, după cum solicită recurentul, nu se încadrează în prevederile art.453 Cod de procedură penală. Referitor la argumentele recurentului, precum că instanțele de apel și recurs neîntemeiat nu au acceptat cererea părții vătămate V.Bajurea de împăcare și de încetare a procesului penal în temeiul art.109 Cod penal, Colegiul penal le consideră neîntemeiate, deoarece instanțele au conchis că micșorarea cuantumului prejudiciului cauzat de către partea vătămată după trimiterea cauzei penale în judecată, este o modalitate de a ușura situația condamnaților. Mai mult, s-a constatat că valoarea totală a bunurilor sustrase de către condamnați constituie 120.584 lei, ceea ce reprezintă indicii 5 cantitativi a proporțiilor deosebit de mari, adică daună ce depășește 5000 unități convenționale, echivalentul a 100.000 lei, stabilit de legiuitor conform dispoziției art.126 alin.(1) Cod penal. Prin urmare, concluziile instanțelor de apel și recurs în acest sens sînt corecte, dat fiind că condamnații au comis infracțiunea prevăzută de art.186 alin.(5) Cod penal, infracțiune ce face parte din categoria celor grave și, în acest caz, legea penală nu permite încetarea procesului penal în legătură cu împăcarea părților. Colegiul penal atestă că, ordonanța privind scoaterea lui V.Bajurea de sub urmărirea penală în legătură cu faptul că în acțiunile lui lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.312 Cod penal, nu cade sub incidența presupusului viciu fundamental și nu poate fi considerată ca temei de redeschidere a procedurii precedente și anulare a hotărîrilor judecătorești irevocabile, pe motiv că aceasta se referă la situația de fapt, recurentul în cazul dat fiind în drept de a iniția procedura de revizuire, conform prevederilor art.458-460 Cod de procedură penală. Prin urmare, la etapa judecării apelului și recursului ordinar nu au fost comise careva erori de drept și nu se constată existența unui viciu fundamental care în cadrul procedurii precedente ar fi afectat hotărîrile atacate. Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. În atare circumstanțe, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Ig.Topală în numele condamnaților I.Telpizov și V.Pancina pe motiv că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1)-(2) pct.4), 453, 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Topală Igor în numele condamnaților Telpizov Ion și Pancina Vladimir, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 29 octombrie 2014, în cauza penală în privința lui Telpizov Ion și Pancina Vladimir, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 02 iulie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu Ion Guzun Petru Moraru 6