1ra-437/2015 — art.309/1 alin.1 CP

Dosarul nr. 1 ra-437/2015

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

O P I N I E S E P A R A T Ă

a judecătorului Constantin Alerguș

(Expusă în temeiul art. 340 alin. (3) Cod de procedură penală pe cauza

penală în privința lui Cociorbă Eduard Petru)

19 mai 2015 mun. Chișinău

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 19

mai 2014, a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Grosu Aurel în

numele inculpatului Cociorbă Eduard, casată parțial decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2014, în privința lui Cociorbă

Eduard Petru, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, prin care:

Cociorbă Eduard Petru se consideră condamnat în baza art. 309/1,

alin.(1) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

exercita orice funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RM, pe un

termen de 2 (doi) ani.

În baza art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei, stabilită lui Cociorbă Eduard Petru, pe un termen de

probă de 3 (trei) ani. În rest, dispozițiile deciziei atacate au fost menținute.

Consider că nu a fost nici un temei de a interveni în decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2014.

În primul rînd, recursul ordinar nu îndeplinește cerințele de conținut

prevăzute în art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală. În recursul ordinar se

invocă doar temeiul de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.6), 10) CPP, fără

a fi menționate conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității

hotărîrii atacate. Astfel că recursul ordinar este absolut nemotivat.

Partea motivată a recursului ordinar constă din:

„Decizia nominalizată urmează a fi casată în partea aplicării pedepsei

cu emiterea a unei decizii inculpatului Cociorbă E., în temeiul art. 427 alin. (1)

pct.6), 10) CPP din următoarele considerente:

1

Onorat colegiu, consider că decizia urmează a fi casată în partea

aplicării pedepsei în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal, deoarece conform

deciziei Curții Supreme de Justiție din 18.03.2014 s-a constatat că ambele

instanțe au comis erori de drept la aplicarea pedepsei lui Cociorbă E. Prima

instanță Judecătoria Ștefan Vodă în partea descriptivă a sentinței a constatat

fapta incriminată inculpatului ca fiind dovedită, iar în partea dispozitivă a

hotărîrii a încetat procesul penal. Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție a enumerat încălcările normelor procesuale comise de către instanțele

de fond și de apel care nu puteau fi corectate de către instanța de recurs și au

dispus examinarea cauzei de către Curtea de Apel Chișinău.

Instanța de apel Chișinău, reieșind din recomandările Curții Supreme

de Justiție urma să examineze cauza nominalizată conform regulilor generale

pentru examinarea cauzelor în prima instanță, fapt care nu s-a respectat de

către instanța de apel”.

Recurentul nu specifică și nu nominalizează care sunt pretinsele

încălcări la stabilirea pedepsei comise de către Curtea de Apel Chișinău

prevăzute la art. 427 alin. (1) pct.6), 10) CPP, invocînd cu totul alte pretinse

încălcări procesuale, din conținutul cărora ar servi temei de rejudecare a

cauzei și nicidecum de a interveni în pedeapsă.

Dispoziția pct. 6) alin. (1) art. 427 CPP la care se face referire, conține

mai multe subpuncte:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel;

- hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau aceasta este

expus neclar;

- instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

și pct. 10) este aplicabil atunci cînd s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Făcînd trimitere la aceste motive pentru recurs, recurentul era obligat să

desfășoare și să motiveze pretinsele încălcări comise la judecarea cauzei în

instanța de apel.

În motivarea recursului ordinar se face trimitere la unele chestiuni

stipulate în decizia de rejudecarea a cauzei din 18.03.2014 dispusă de către

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în care se menționează

2

despre necesitatea încadrării corecte a faptei comise de către inculpat, pe cînd

în final se solicită o pedeapsă mai blîndă.

Cele menționate mai sus atestă faptul că recursul ordinar este absolut

nemotivat și urma să fie declarat inadmisibil la etapa admisibilității în

principiu a recursului, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut.

În al doilea rînd, instanța de recurs a constatat că în speță persistă

temeiul de drept prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 CPP – s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Consider că acest temei este greșit invocat, or, sancțiunea art. 3091 alin.

(1) Cod penal prevedea pedeapsa închisorii de la 2 la 5 ani, iar prin decizia

recurată inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa de 3 ani închisoare, adică

aproape de minimul sancțiunii.

În cazul în care instanța de recurs a considerat greșită individualizarea

pedepsei stabilite inculpatului de către instanța de apel, urma să intervină în

pedeapsă și să-i reducă din pedeapsa închisorii, dar nu să aplice prevederile

art. 90 Cod penal, care ține nu de individualizarea pedepsei, ci de executarea

ei.

Curtea de Apel Chișinău la stabilirea pedepsei inculpatului a respectat

principiile de individualizare a pedepsei, a ținut cont de jurisprudența CEDO

la stabilirea pedepsei persoanelor condamnate pentru infracțiunile de tortură.

În Hotărîrile CEDO: cauza Valeriu și Nicolae Roșca vs R. Moldova din

20.10.2009 și Pădureț vs R. Moldova din 05.01.2010, Curtea a accentuat că deși

inculpaților le-a fost aplicată pedeapsa minimă, aceasta a fost suspendată

condiționat și nici un colaborator de poliție nu a stat la închisoare. Mai mult

nici unul nu a fost suspendat din funcție pe parcursul urmăriri penale (contrar

recomandărilor Protocolului de la Istambul).

Cele menționate atestă că instanța de apel a adoptat o hotărîre corectă,

legală și întemeiată.

Casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 12.11.2014 și suspendarea

executării pedepsei poate duce la dezorientarea instanțelor judecătorești

inferioare la stabilirea pedepsei pentru asemenea categorii de infracțiuni.

În temeiul art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală, expun și semnez

prezenta opinie separată, care se anexează la dosar.

Judecătorul Colegiului penal Constantin Alerguș

3