ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 09.06.2015

1ra-487/15 — art. 201 1 alin. 3 lit. a, c Cod penal

HOTĂRÂRE
09.06.2015
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 201 1 alin. 3 lit. a, c Cod penal
Temei legal
art. 427 alin.1 pct. 6, 10, 12 Cod de procedură penală
Citează această cauză
1ra-487/15 — art. 201 1 alin. 3 lit. a, c Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-487/15

Curtea Supremă de Justiție

09 iunie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ursache Petru,

judecători – Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Toma Nadejda, Moraru

Petru,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul Pascal

Veronica în numele inculpatului Sologub Serghei, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Căușeni din 07 august 2014 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2014 în cauza penală privindu - l pe

Sologub Serghei Iuri, născut la 30.05.1986, originar și

domiciliat în r-nul Căușeni, satul Sălcuța.

Date referitoare la termenul de examinare a cauzei:

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2011 alin. (3) lit. a), c) Cod penal

la 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Sologub Serghei la 17 noiembrie 2013, în jurul orei 2100, în curtea casei lui Ceban

Alexandru, situată în satul Sălcuța, raionul Căușeni, fiind în stare de ebrietate, sub

pretextul că tatăl său, Sologub Iuri face abuz de alcool și nu doarme acasă, i-a

aplicat lovituri cu palmele, cu pumnii, cu capul și cu genunchiul în regiunea

capului, în rezultatul cărora acesta a căzut lovindu-se cu capul de pavaj.

În urma maltratării, conform raportului de expertiză medicoo-legală nr. 219/D

din 10 decembrie 2013, lui Sologub Iuri i-au fost cauzate leziuni corporale sub

formă de traumă craneo-cerebrală închisă, cu echimoze periorbitale, hemoragii în

țesuturile moi pericraniene pe dreapta, hematom subdural occipital dreapta și

hemoragii subarahnodale occipital dreapta, dilacerarea și rămolirea lobului

occipital pe dreapta, care se califică ca vătămări corporale grave și care în

consecință au dus la decesul victimei, care s-a produs la 25 noiembrie 2013, ora

2140, în spitalul raional Căușeni.

1

Fapta respectivă a fost încadrată în baza art. 2011 alin. (3) lit. a), c) Cod

penal, ca violența în familie, adică acțiunea sau inacțiunea intenționată, manifestată

fizic sau verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al

familiei, care a cauzat vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății și a

provocat decesul victimei.

apel suplimentar de către avocatul Pascal Veronica în numele inculpatului Sologub

Serghei, în care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

inculpatul să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 149

Cod penal cu aplicarea concomitentă a prevederilor art. 90 Cod penal.

Avocatul Pascal Veronica în numele inculpatului Sologub Serghei a indicat

că prima instanță la emiterea sentinței nu a ținut cont de prevederile art. 76 Cod

penal, iar acțiunile inculpatului se încadrează în cerințele art. 18 Cod penal și că la

materialele cauzei lipsesc probe care ar constata cu certitudine faptul că inculpatul

Sologub Serghei a fost în stare de ebrietate la comiterea infracțiunii imputate, iar

instanța de judecată a calificat aceasta ca existența unei circumstanțe agravante.

2014, apelul a fost respins ca fiind nefondat.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că starea de fapt și

de drept concordă cu materialele cauzei și corect a fost statuată de către instanța de

fond, neconstatîndu-se temeiuri de casare a sentinței în această parte, de asemenea

instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale,

examinînd probele administrate din punctul de vedere a utilității și veridicității lor,

sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege, ajungînd la

concluzia că Sologub Serghei a comis violența în familie, adică acțiunea sau

inacțiunea intenționată, manifestată fizic sau verbal, comisă de un membru al

familiei asupra unui alt membru al familiei, care a cauzat vătămări grave a

integrității corporale sau a sănătății și a provocat decesul victimei.

Referitor la cerințele de recalificare a acțiunilor inculpatului Sologub Serghei

din art. 201 1 alin. (3) lit. a), c) Cod penal în art. 149 Cod penal, instanța de ape le-a

respins deoarece în speța dată este o infracțiune cu două forme de vinovăție (art.

19 Cod penal), care sub aspect subiectiv, această infracțiune se caracterizează prin

intenție, care stă la baza acțiunii inițiale, și imprudență față de urmarea mai gravă.

Urmarea mai gravă, provocată din imprudență, prin fapta săvîrșită cu intenție,

apare astfel drept circumstanță agravantă la infracțiunea săvîrșită cu intenție.

Infracțiunile cu două forme de vinovăție, conform art. 19 Cod penal, se

consideră în general ca infracțiuni intenționate și asupra lor se răsfrîng toate

consecințele ce decurg din acest statut al lor, legate de clasificarea lor (art. 16 Cod

penal) și categoriilor penitenciarelor în care se execută pedeapsa cu închisoarea

(art.72 Cod penal, etc).

2

Instanța de apel a reținut că motive de casare a sentinței în partea stabilirii

pedepsei nu au fost constatate, aceasta fiind motivată în corespundere cu

prevederile art. 7, 61, 75-76 Cod penal, reieșind din gravitatea faptei, motivul

comiterii acesteia, personalitatea inculpatului, prezența circumstanțelor ce

atenuează sau agravează pedeapsa penală, din influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului.

Pascal Veronica în numele inculpatului Sologub Serghei, invocînd temeiurile

pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de procedură

penală, prin care se solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă non privativă de

libertate.

Recurentul în susținerea recursului a declarat că:

- Instanța de judecată a încadrat greșit acțiunile inculpatului în baza art. 2011

alin. (3) lit. a), c) Cod penal, considerînd că acțiunile lui se încadrează în

prevederile art. 149 Cod penal;

- instanțele de judecată nu au ținut cont de prevederile art. 117 alin. (2), 76

Cod penal;

- la materialele cauzei lipsesc probe care ar constata cu certitudine că

inculpatul a fost în stare de ebrietate, iar instanța de judecată a calificat

aceasta ca existența circumstanței agravante;

- nu a fost demonstrată intenția la decesul victimei;

- instanța de judecată trebuia să țină cont de faptul că victima era

diagnosticată cu alcoolism cronic.

5.1. În referința depusă de către procuror la recurs, s-a solicitat respingerea

recursului ordinar declarat de avocatul Pascal Veronica în numlele inculpatului

Sologub Serghei, ca fiind vădit neîntemeiat, pe motiv că pedeapsa stabilită

inculpatului este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante prevăzute

de art. 76-77 Cod penal, precum și de efectele acestora prescrise în art. 78 Cod

penal.

consideră, că acesta urmează a fi admis reieșind din următoarele considerente.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală (red. 14.03.2003), instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

3

reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

Recurentul critică încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Sologub

Serghei, invocînd temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod

de procedură penală și anume acest temei pentru recurs și-a găsit confirmarea în

speța dată, din care motive urmează a fi admis recursul, cu casarea parțială a

sentinței și deciziei instanței de apel, rejudecînd cauza se va pronunța o hotărîre

nouă.

Colegiul penal lărgit reține, că art. 133/1 Cod penal (red. 09.07.2010)

stipulează, că prin membru de familie se înțelege:

a) în condiția conlocuirii: persoanele aflate în relații de căsătorie, de

concubinaj, persoanele divorțate, persoanele aflate în relații de tutelă și curatelă,

rudele lor pe linie dreaptă sau colaterală, soții rudelor;

Art. 134 Cod penal prevede, că prin rudenie se înțelege legătura bazată pe

descendența unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe

persoane au un ascendent comun. În primul caz, rudenia este în linie dreaptă, iar în

al doilea caz – în linie colaterală.

Astfel, se constată, că conflictul descris în învinuire, care a avut loc la

17.11.2013, în jurul orei 21:00, în curtea casei lui Ceban Alexandru, a avut loc

între membri de familie, Sologub Serghei- fiu și Sologub Iuri- tată.

Prin Legea nr. 167 din 09.07.2010, publicată în Monitoul Oficial nr. 155 din

03.09.2010 a fost introdus în Codul penal (red. 18.04.02) un articol nou – 201/1

„Violența în familie”.

La încadrarea juridică a faptei imputate inculpatului Sologub Serghei, prima

instanță și instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 133/1 lit. a), art. 134 Cod

penal, conform cărora inculpatul Sologub Serghei și victima Sologub Iuri sunt

membri de familie - fiul cu tata, iar art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal prevede

„Violența în familie, adică acțiunea sau inacțiunea intenționată, manifestată fizic

sau verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei,

care a provocat suferință fizică, soldată cu decesul victimei”, care se pedepsește cu

închisoare de la 5 la 15 ani.

Colegiul penal lărgit statuează, că prima instanță și instanța de apel erau

obligate să excludă lit. a) din art. 201 1 alin. (3) lit. c) Cod penal, deoarece conform

prevederilor art. 118 alin. (2) Cod penal, ,,calificarea infracțiunilor în cazul

concurenței dintre o parte și un întreg, după cum e indicat în lege se înfăptuiește în

baza normei care cuprinde în întregime toate semnele faptei prejudiciabile

4

săvîrșite.

Conform faptei incriminate inculpatului Sologub Serghei ca consecință a fost

provocat decesul victimei, ce se califică în art. 201 1 alin. (3) lit. c) Cod penal, de

unde rezultă, că calificarea în baza art. 201 1 alin. (3) lit. a) Cod penal care cuprinde

,,cauzarea vătămărilor grave a integrității corporale sau a sănătății “ este de prisos

în speța data, fiind că ea cuprinde numai o parte din fapta incriminată.

Colegiul penal lărgit mai menționează, că vinovăția inculpatului Sologub

Serghei atît în cadrul ședinței de judecată în prima instanță cît și în instanța de apel

s-a confirmat prin:

- declarațiile succesorului părții vătămate Sologub Valentina (f. d. 135-136);

- declarațiile martorilor Ceban Alexandru (f. d. 138-139), Țușcă Oleg (f. d.

137);

- raportul de expertiză medico – legală nr. 219/D din 10 decembrie 2013,

conform căruia s-a stabilit că decesul lui Sologub Iuri a survenit la 25 noiembrie

2013, ora 21, în rezultatul dilacerării cerebrale, ca urmare a traumei craneo-

cerebrale închise. La Sologub Iuri s-a depistat traumă craneo-cerebrală închisă, cu

echimoze periorbitale, hemoragii în țesuturile moi pericraniene pe dreapta,

hematom subdural occipital dreapta și hemoragii subarahnodiene occipital-dreapta,

dilacerarea și rămolirea lobului occipital pe dreapta, care au fost produse prin

acțiune traumatică cu corp (uri) contondent (e) sau la lovire de acesta (acestea),

care sunt în legătură cauzală directă cu survenirea morții și în baza acestui criteriu

se califică ca vătămări corporale grave. Leziunile corporale care au provocat

decesul victimei au fost cauzate cu minimum trei lovituri. Cel mai probabil

Sologub Iuri a fost orientat cu partea anterioară a corpului față de obiectul (ele)

vulnerant (e) în momentul provocării leziunilor corporale (f.d. 27-28);

- extrasul din raportul de cercetare histopatologică nr. 229, la examinarea

medico-legală histopatalogică, au fost depistate revărsări sanguine în spațiile

subarahnoidian și intracerebral, care au fost produse intravital, care conform

modificărilor de reactivitare au vechimea de circa 8-9 zile pînă la deces (f.d. 78);

- procesul-verbal de cercetare a locului infracțiunii (f.d. 9-11);

- procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii, cu

participarea martorului Ceban Alexandru (f.d. 84).

Colegiul penal lărgit consideră neîntemeiat și declarativ argumentul

recurentei, precum că infracțiunea nu a fost comisă intenționat, deoarece s-a

dovedit cu certitudine că inculpatul fiind în stare de ebrietate, intenționat l-a

maltratat pe tatăl său din motiv că făcea abuz de alcool și nu dormea acasă și ca

rezultat aceasta a dus la decesul tatălui.

Se menționează că, instanța de apel corect a respins recalificarea acțiunilor

inculpatului Sologub Serghei de la art. 2011 alin. (3) lit. c) la art. 149 Cod penal, ca

lipsire de viață din imprudență, deoarece s-a constatat cu certitudine, că inculpatul

intenționat i-a aplicat lovituri tatălui său. Mai mult ca atît, știind că acesta era în

5

stare de ebrietate avansată și cu greu își menținea echilibrul, inculpatul, deși n-a

dorit survenirea decesului tatălui său, aplicînd lovituri cu pumnii, cu capul și cu

genunchiul în regiunea capului, era conștient de faptul că poate să-i provoace

vătămări grave a integrității corporale, trebuia să prevadă că în urma loviturilor

aplicate, acesta poate să cadă și să se lovească cu capul de pavaj, ce putea duce la

deces.

Structural, infracțiunea de violență în familie, adică acțiunea intenționată,

manifestată fizic, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al

familiei, care a provocat decesul victimei, prevăzută de art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod

penal, cuprinde vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății (urmările

prejudiciabile primare), care, la rîndul său, a implicat producerea unor urmări

prejudiciabile și mai grave - decesul victimei (urmările prejudiciabile secundare)

sau conform art. 19 Cod penal este o infracțiune cu două forme de vinovăție.

În cazul dat, decesul victimei trebuie să se găsească într-o legătură de

cauzalitate directă cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății. Mai

mult, această legătură de cauzalitate trebuie să fie cuprinsă de vinovăția

făptuitorului.

În planul laturii subiective, fapta prevăzută la art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod

penal se caracterizează prin intenție față de urmările prejudiciabile primare și prin

imprudență față de urmările prejudiciabile secundare.

Astfel este explicată componența de infracțiune prevăzută de art. 2011 alin.

(3) lit. c) Cod penal, adică infracțiunea de violență în familie, care a provocat

decesul victimei și în pct. 10-11 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.

11 din 24.12.2012 ,,Cu privire la practica judiciară în cauzele penale referitoare la

infracțiunile săvîrșite prin omor”.

Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că în prezenta cauză nu este posibilă

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, adică liberarea de pedeapsa aplicată,

deoarece art. 90 alin. (4) Cod penal interzice aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal persoanelor care au comis infracțiuni deosebit de grave. Restabilirea echității

sociale, corectarea și reeducarea lui Sologub Serghei este posibilă în speța dată

numai în condiții de izolare a lui de societate, ținînd cont de gravitatea infracțiunii

comise, persoana inculpatului și scopul pedepsei penale de a preveni săvîrșirea de

noi infracțiuni, atît din partea inculpatului, cît și a altor persoane. Pedeapsa se va

aplica în limita minima prevăzută de Lege, ținîndu-se cont de prevederile art. 61,

75-78 Cod penal și de motivele invocate în decizia instanței de apel cu privire la

pedeapsă.

Referindu-se la motivul din recurs, că inculpatul Sologub Serghei nu era în

stare de ebrietate, Colegiul penal lărgit invocă, că martorul Țușca Oleg în prima

instanță a declarat că inculpatul Sologub Serghei era în stare de ebrietate (f.d. 137),

apoi însuși inculpatul Sologub Serghei fiind interogat ca bănuit (f.d. 50) în

prezența avocatului Pălărie Dumitru a declarat că a servit în acea zi vre-o 3-4

6

pahare de vin, ce evident duce la concluzia că inculpatul Sologub Serghei era în

stare de ebrietate.

Ținînd cont de cele enunțate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul ordinar declarat, de a casa parțial

sentința primei instanțe și decizia instanței de apel în privința lui Sologub Serghei,

de a rejudeca cauza și pronunța o hotărîre nouă de condamnare în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 201 1 alin. (3) lit. (c) Cod penal, excluzînd ca de prisos

calificarea în baza art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal.

c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Pascal Veronica în numele

inculpatului Sologub Serghei, casează parțial sentința Judecătoriei Căușeni din 07

august 2014 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18

decembrie 2014 în cauza penală privindu-l pe Sologub Serghei Iuri, rejudecă

cauza pronunțînd următoarea hotărîre.

Sologub Serghei Iuri se consideră condamnat pentru săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 201 1 alin. (3) lit. c) Cod penal stabilindu-i pedeapsa - 5 (cinci) ani

închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Termenul executării pedepsei se va calcula din 09 iunie 2015 cu includerea în

acest termen a arestului preventiv din 07 august 2014 pînă la 09 iunie 2015.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 iulie 2015.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Toma Nadejda

Moraru Petru

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2014-03-05
0,93
1ra-476/2014 — 151 al 4, CP
Dosarul nr 1ra-476/2014 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE DECIZIE 05 martie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de justiție în următoarea componență: Președinte – Petru Ursache, Judecători – Vladimir Timofti, Nicolae Gordilă, exami
CSJ 2015-09-16
0,93
1ra-1115/2015 — art. 188 alin. 2 lit. d,e ; 152 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1115/2015 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 16 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie examinând ad
CSJ 2015-01-14
0,93
1ra-1787/2014 — art. 188 al. 2 lit. b, e, f, 84 CP
Dosarul nr. 1ra-1787/2014 Curtea Supremă de Justiție 1ra-42/2015 D E C I Z I E 14 ianuarie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: președinte – Nicolae Gordilă, judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,
CSJ 2016-09-20
0,93
1ra-960/2016 — art. 324 al. 2 lit. c CP
Dosarul nr.1ra-960/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 20 septembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, Judecători - Timofti Vladimi
CSJ 2018-12-20
0,93
1ra-1816/2018 — art.164-1 CP
Dosarul nr.1ra-1816/2018 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 21 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de justiție în componență: Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac examinând admi
Sursă