1ra-487/15 — art. 201 1 alin. 3 lit. a, c Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 201 1 alin. 3 lit. a, c Cod penal
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct. 6, 10, 12 Cod de procedură penală
1ra-487/15 — art. 201 1 alin. 3 lit. a, c Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-487/15
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
09 iunie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Ursache Petru,
judecători – Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Toma Nadejda, Moraru
Petru,
a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul Pascal
Veronica în numele inculpatului Sologub Serghei, prin care se solicită casarea
sentinței Judecătoriei Căușeni din 07 august 2014 și deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2014 în cauza penală privindu - l pe
Sologub Serghei Iuri, născut la 30.05.1986, originar și
domiciliat în r-nul Căușeni, satul Sălcuța.
Date referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 02.06.2014-07.08.2014.
Instanța de apel: 01.09.2014-18.12.2014.
Instanța de recurs ordinar: 18.03.2015-09.06.2015.
A CONSTATAT:
Prin sentința Judecătoriei Căușeni din 07 august 2014, Sologub Serghei a
fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2011 alin. (3) lit. a), c) Cod penal
la 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat, că inculpatul
Sologub Serghei la 17 noiembrie 2013, în jurul orei 2100, în curtea casei lui Ceban
Alexandru, situată în satul Sălcuța, raionul Căușeni, fiind în stare de ebrietate, sub
pretextul că tatăl său, Sologub Iuri face abuz de alcool și nu doarme acasă, i-a
aplicat lovituri cu palmele, cu pumnii, cu capul și cu genunchiul în regiunea
capului, în rezultatul cărora acesta a căzut lovindu-se cu capul de pavaj.
În urma maltratării, conform raportului de expertiză medicoo-legală nr. 219/D
din 10 decembrie 2013, lui Sologub Iuri i-au fost cauzate leziuni corporale sub
formă de traumă craneo-cerebrală închisă, cu echimoze periorbitale, hemoragii în
țesuturile moi pericraniene pe dreapta, hematom subdural occipital dreapta și
hemoragii subarahnodale occipital dreapta, dilacerarea și rămolirea lobului
occipital pe dreapta, care se califică ca vătămări corporale grave și care în
consecință au dus la decesul victimei, care s-a produs la 25 noiembrie 2013, ora
2140, în spitalul raional Căușeni.
1
Fapta respectivă a fost încadrată în baza art. 2011 alin. (3) lit. a), c) Cod
penal, ca violența în familie, adică acțiunea sau inacțiunea intenționată, manifestată
fizic sau verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al
familiei, care a cauzat vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății și a
provocat decesul victimei.
Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Sologub Serghei și cu
apel suplimentar de către avocatul Pascal Veronica în numele inculpatului Sologub
Serghei, în care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea
unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care
inculpatul să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 149
Cod penal cu aplicarea concomitentă a prevederilor art. 90 Cod penal.
Avocatul Pascal Veronica în numele inculpatului Sologub Serghei a indicat
că prima instanță la emiterea sentinței nu a ținut cont de prevederile art. 76 Cod
penal, iar acțiunile inculpatului se încadrează în cerințele art. 18 Cod penal și că la
materialele cauzei lipsesc probe care ar constata cu certitudine faptul că inculpatul
Sologub Serghei a fost în stare de ebrietate la comiterea infracțiunii imputate, iar
instanța de judecată a calificat aceasta ca existența unei circumstanțe agravante.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie
2014, apelul a fost respins ca fiind nefondat.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că starea de fapt și
de drept concordă cu materialele cauzei și corect a fost statuată de către instanța de
fond, neconstatîndu-se temeiuri de casare a sentinței în această parte, de asemenea
instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale,
examinînd probele administrate din punctul de vedere a utilității și veridicității lor,
sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege, ajungînd la
concluzia că Sologub Serghei a comis violența în familie, adică acțiunea sau
inacțiunea intenționată, manifestată fizic sau verbal, comisă de un membru al
familiei asupra unui alt membru al familiei, care a cauzat vătămări grave a
integrității corporale sau a sănătății și a provocat decesul victimei.
Referitor la cerințele de recalificare a acțiunilor inculpatului Sologub Serghei
din art. 201 1 alin. (3) lit. a), c) Cod penal în art. 149 Cod penal, instanța de ape le-a
respins deoarece în speța dată este o infracțiune cu două forme de vinovăție (art.
19 Cod penal), care sub aspect subiectiv, această infracțiune se caracterizează prin
intenție, care stă la baza acțiunii inițiale, și imprudență față de urmarea mai gravă.
Urmarea mai gravă, provocată din imprudență, prin fapta săvîrșită cu intenție,
apare astfel drept circumstanță agravantă la infracțiunea săvîrșită cu intenție.
Infracțiunile cu două forme de vinovăție, conform art. 19 Cod penal, se
consideră în general ca infracțiuni intenționate și asupra lor se răsfrîng toate
consecințele ce decurg din acest statut al lor, legate de clasificarea lor (art. 16 Cod
penal) și categoriilor penitenciarelor în care se execută pedeapsa cu închisoarea
(art.72 Cod penal, etc).
2
Instanța de apel a reținut că motive de casare a sentinței în partea stabilirii
pedepsei nu au fost constatate, aceasta fiind motivată în corespundere cu
prevederile art. 7, 61, 75-76 Cod penal, reieșind din gravitatea faptei, motivul
comiterii acesteia, personalitatea inculpatului, prezența circumstanțelor ce
atenuează sau agravează pedeapsa penală, din influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului.
Hotărîrile nominalizate au fost atacate cu recurs ordinar de către avocatul
Pascal Veronica în numele inculpatului Sologub Serghei, invocînd temeiurile
pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de procedură
penală, prin care se solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei
noi hotărîri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă non privativă de
libertate.
Recurentul în susținerea recursului a declarat că:
- Instanța de judecată a încadrat greșit acțiunile inculpatului în baza art. 2011
alin. (3) lit. a), c) Cod penal, considerînd că acțiunile lui se încadrează în
prevederile art. 149 Cod penal;
- instanțele de judecată nu au ținut cont de prevederile art. 117 alin. (2), 76
Cod penal;
- la materialele cauzei lipsesc probe care ar constata cu certitudine că
inculpatul a fost în stare de ebrietate, iar instanța de judecată a calificat
aceasta ca existența circumstanței agravante;
- nu a fost demonstrată intenția la decesul victimei;
- instanța de judecată trebuia să țină cont de faptul că victima era
diagnosticată cu alcoolism cronic.
5.1. În referința depusă de către procuror la recurs, s-a solicitat respingerea
recursului ordinar declarat de avocatul Pascal Veronica în numlele inculpatului
Sologub Serghei, ca fiind vădit neîntemeiat, pe motiv că pedeapsa stabilită
inculpatului este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante prevăzute
de art. 76-77 Cod penal, precum și de efectele acestora prescrise în art. 78 Cod
penal.
Judecînd recursul ordinar în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit
consideră, că acesta urmează a fi admis reieșind din următoarele considerente.
Potrivit art. 414 Cod de procedură penală (red. 14.03.2003), instanța de apel,
judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi
prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de
instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.
Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate
în apel.
Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe
prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta
3
reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat
și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma
cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură
penală.
La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește
elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a
fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau
administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate
motivele invocate.
Recurentul critică încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Sologub
Serghei, invocînd temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod
de procedură penală și anume acest temei pentru recurs și-a găsit confirmarea în
speța dată, din care motive urmează a fi admis recursul, cu casarea parțială a
sentinței și deciziei instanței de apel, rejudecînd cauza se va pronunța o hotărîre
nouă.
Colegiul penal lărgit reține, că art. 133/1 Cod penal (red. 09.07.2010)
stipulează, că prin membru de familie se înțelege:
a) în condiția conlocuirii: persoanele aflate în relații de căsătorie, de
concubinaj, persoanele divorțate, persoanele aflate în relații de tutelă și curatelă,
rudele lor pe linie dreaptă sau colaterală, soții rudelor;
Art. 134 Cod penal prevede, că prin rudenie se înțelege legătura bazată pe
descendența unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe
persoane au un ascendent comun. În primul caz, rudenia este în linie dreaptă, iar în
al doilea caz – în linie colaterală.
Astfel, se constată, că conflictul descris în învinuire, care a avut loc la
17.11.2013, în jurul orei 21:00, în curtea casei lui Ceban Alexandru, a avut loc
între membri de familie, Sologub Serghei- fiu și Sologub Iuri- tată.
Prin Legea nr. 167 din 09.07.2010, publicată în Monitoul Oficial nr. 155 din
03.09.2010 a fost introdus în Codul penal (red. 18.04.02) un articol nou – 201/1
„Violența în familie”.
La încadrarea juridică a faptei imputate inculpatului Sologub Serghei, prima
instanță și instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 133/1 lit. a), art. 134 Cod
penal, conform cărora inculpatul Sologub Serghei și victima Sologub Iuri sunt
membri de familie - fiul cu tata, iar art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal prevede
„Violența în familie, adică acțiunea sau inacțiunea intenționată, manifestată fizic
sau verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei,
care a provocat suferință fizică, soldată cu decesul victimei”, care se pedepsește cu
închisoare de la 5 la 15 ani.
Colegiul penal lărgit statuează, că prima instanță și instanța de apel erau
obligate să excludă lit. a) din art. 201 1 alin. (3) lit. c) Cod penal, deoarece conform
prevederilor art. 118 alin. (2) Cod penal, ,,calificarea infracțiunilor în cazul
concurenței dintre o parte și un întreg, după cum e indicat în lege se înfăptuiește în
baza normei care cuprinde în întregime toate semnele faptei prejudiciabile
4
săvîrșite.
Conform faptei incriminate inculpatului Sologub Serghei ca consecință a fost
provocat decesul victimei, ce se califică în art. 201 1 alin. (3) lit. c) Cod penal, de
unde rezultă, că calificarea în baza art. 201 1 alin. (3) lit. a) Cod penal care cuprinde
,,cauzarea vătămărilor grave a integrității corporale sau a sănătății “ este de prisos
în speța data, fiind că ea cuprinde numai o parte din fapta incriminată.
Colegiul penal lărgit mai menționează, că vinovăția inculpatului Sologub
Serghei atît în cadrul ședinței de judecată în prima instanță cît și în instanța de apel
s-a confirmat prin:
- declarațiile succesorului părții vătămate Sologub Valentina (f. d. 135-136);
- declarațiile martorilor Ceban Alexandru (f. d. 138-139), Țușcă Oleg (f. d.
137);
- raportul de expertiză medico – legală nr. 219/D din 10 decembrie 2013,
conform căruia s-a stabilit că decesul lui Sologub Iuri a survenit la 25 noiembrie
2013, ora 21, în rezultatul dilacerării cerebrale, ca urmare a traumei craneo-
cerebrale închise. La Sologub Iuri s-a depistat traumă craneo-cerebrală închisă, cu
echimoze periorbitale, hemoragii în țesuturile moi pericraniene pe dreapta,
hematom subdural occipital dreapta și hemoragii subarahnodiene occipital-dreapta,
dilacerarea și rămolirea lobului occipital pe dreapta, care au fost produse prin
acțiune traumatică cu corp (uri) contondent (e) sau la lovire de acesta (acestea),
care sunt în legătură cauzală directă cu survenirea morții și în baza acestui criteriu
se califică ca vătămări corporale grave. Leziunile corporale care au provocat
decesul victimei au fost cauzate cu minimum trei lovituri. Cel mai probabil
Sologub Iuri a fost orientat cu partea anterioară a corpului față de obiectul (ele)
vulnerant (e) în momentul provocării leziunilor corporale (f.d. 27-28);
- extrasul din raportul de cercetare histopatologică nr. 229, la examinarea
medico-legală histopatalogică, au fost depistate revărsări sanguine în spațiile
subarahnoidian și intracerebral, care au fost produse intravital, care conform
modificărilor de reactivitare au vechimea de circa 8-9 zile pînă la deces (f.d. 78);
- procesul-verbal de cercetare a locului infracțiunii (f.d. 9-11);
- procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii, cu
participarea martorului Ceban Alexandru (f.d. 84).
Colegiul penal lărgit consideră neîntemeiat și declarativ argumentul
recurentei, precum că infracțiunea nu a fost comisă intenționat, deoarece s-a
dovedit cu certitudine că inculpatul fiind în stare de ebrietate, intenționat l-a
maltratat pe tatăl său din motiv că făcea abuz de alcool și nu dormea acasă și ca
rezultat aceasta a dus la decesul tatălui.
Se menționează că, instanța de apel corect a respins recalificarea acțiunilor
inculpatului Sologub Serghei de la art. 2011 alin. (3) lit. c) la art. 149 Cod penal, ca
lipsire de viață din imprudență, deoarece s-a constatat cu certitudine, că inculpatul
intenționat i-a aplicat lovituri tatălui său. Mai mult ca atît, știind că acesta era în
5
stare de ebrietate avansată și cu greu își menținea echilibrul, inculpatul, deși n-a
dorit survenirea decesului tatălui său, aplicînd lovituri cu pumnii, cu capul și cu
genunchiul în regiunea capului, era conștient de faptul că poate să-i provoace
vătămări grave a integrității corporale, trebuia să prevadă că în urma loviturilor
aplicate, acesta poate să cadă și să se lovească cu capul de pavaj, ce putea duce la
deces.
Structural, infracțiunea de violență în familie, adică acțiunea intenționată,
manifestată fizic, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al
familiei, care a provocat decesul victimei, prevăzută de art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod
penal, cuprinde vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății (urmările
prejudiciabile primare), care, la rîndul său, a implicat producerea unor urmări
prejudiciabile și mai grave - decesul victimei (urmările prejudiciabile secundare)
sau conform art. 19 Cod penal este o infracțiune cu două forme de vinovăție.
În cazul dat, decesul victimei trebuie să se găsească într-o legătură de
cauzalitate directă cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății. Mai
mult, această legătură de cauzalitate trebuie să fie cuprinsă de vinovăția
făptuitorului.
În planul laturii subiective, fapta prevăzută la art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod
penal se caracterizează prin intenție față de urmările prejudiciabile primare și prin
imprudență față de urmările prejudiciabile secundare.
Astfel este explicată componența de infracțiune prevăzută de art. 2011 alin.
(3) lit. c) Cod penal, adică infracțiunea de violență în familie, care a provocat
decesul victimei și în pct. 10-11 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.
11 din 24.12.2012 ,,Cu privire la practica judiciară în cauzele penale referitoare la
infracțiunile săvîrșite prin omor”.
Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că în prezenta cauză nu este posibilă
aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, adică liberarea de pedeapsa aplicată,
deoarece art. 90 alin. (4) Cod penal interzice aplicarea prevederilor art. 90 Cod
penal persoanelor care au comis infracțiuni deosebit de grave. Restabilirea echității
sociale, corectarea și reeducarea lui Sologub Serghei este posibilă în speța dată
numai în condiții de izolare a lui de societate, ținînd cont de gravitatea infracțiunii
comise, persoana inculpatului și scopul pedepsei penale de a preveni săvîrșirea de
noi infracțiuni, atît din partea inculpatului, cît și a altor persoane. Pedeapsa se va
aplica în limita minima prevăzută de Lege, ținîndu-se cont de prevederile art. 61,
75-78 Cod penal și de motivele invocate în decizia instanței de apel cu privire la
pedeapsă.
Referindu-se la motivul din recurs, că inculpatul Sologub Serghei nu era în
stare de ebrietate, Colegiul penal lărgit invocă, că martorul Țușca Oleg în prima
instanță a declarat că inculpatul Sologub Serghei era în stare de ebrietate (f.d. 137),
apoi însuși inculpatul Sologub Serghei fiind interogat ca bănuit (f.d. 50) în
prezența avocatului Pălărie Dumitru a declarat că a servit în acea zi vre-o 3-4
6
pahare de vin, ce evident duce la concluzia că inculpatul Sologub Serghei era în
stare de ebrietate.
Ținînd cont de cele enunțate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de
Justiție consideră necesar de a admite recursul ordinar declarat, de a casa parțial
sentința primei instanțe și decizia instanței de apel în privința lui Sologub Serghei,
de a rejudeca cauza și pronunța o hotărîre nouă de condamnare în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 201 1 alin. (3) lit. (c) Cod penal, excluzînd ca de prisos
calificarea în baza art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal.
Pentru aceste motive, în conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit.
c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Admite recursul ordinar declarat de avocatul Pascal Veronica în numele
inculpatului Sologub Serghei, casează parțial sentința Judecătoriei Căușeni din 07
august 2014 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18
decembrie 2014 în cauza penală privindu-l pe Sologub Serghei Iuri, rejudecă
cauza pronunțînd următoarea hotărîre.
Sologub Serghei Iuri se consideră condamnat pentru săvîrșirea infracțiunii
prevăzute de art. 201 1 alin. (3) lit. c) Cod penal stabilindu-i pedeapsa - 5 (cinci) ani
închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Termenul executării pedepsei se va calcula din 09 iunie 2015 cu includerea în
acest termen a arestului preventiv din 07 august 2014 pînă la 09 iunie 2015.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 iulie 2015.
Președinte Ursache Petru
Judecători Timofti Vladimir
Alerguș Constantin
Toma Nadejda
Moraru Petru
7