ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 10.06.2015

1ra-519/15 — art. 332 alin. 1, art. 327 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
10.06.2015
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 332 alin. 1, art. 327 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-519/15 — art. 332 alin. 1, art. 327 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. lra-519/2015

Curtea Supremă de Justiție

10 iunie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători -Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul, Sârbu Valeriu,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul

din 26 noiembrie 2014, în cauza penală privindu-1 pe

Șumchin Evgheni Evgheni, născut la 16 iunie

1975, originar și domiciliat în or. Taraclia, str.

Cotovschi 5, ap. 76;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Evgheni a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunilor prevăzute

de art. 332 alin. (1), 327 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost comisă

de inculpat.

de faptul că, la data de 01 februarie 2011 de pe teritoriul ÎM „Gospodăria

comunală-locativă și construcții Taraclia” persoane nestabilite au furat un

distribuitor de apă în valoare de 3500 lei. În următoarele zile, dată exactă nu a

fost stabilită în cadrul urmăririi penale, directorul ÎM „Gospodăria comunală-

locativă și construcții Taraclia”, Garanja V., s-a adresat la colaboratorul poliției

criminale CPr Taraclia, Șumchin Evgeni, cu cererea privind furtul

distribuitorului de apă.

1

La rîndul său, Șumchin Evgheni, fiind în funcție de inspector al Secției

criminale a Comisariatului de Poliție raionului Taraclia și fiind persoana

publică, aflîndu-se în exercițiul funcției, urmărind interesele proprii cu scopul

neexecutării atribuțiilor de serviciu de descoperire a infracțiunii, precum și

eschivarea de la evidență și înregistrare a infracțiunii respective pentru

îmbunătățirea indicatorului său statistic și creării aparenței bunăstării în

combaterea criminalității, n-a înregistrat în mod corespunzător cererea ÎM

„Gospodăria comunală-locativă și construcții Taraclia”, și n-a efectuat

verificarea cererii respective. Totodată, cu scopul creării aparenței că cererea

ÎM „Gospodăria comunală-locativă și construcții Taraclia”, a fost

examinată și întru evitarea contestațiilor acțiunilor acestuia, Șumchin E. a

perfectat cu ajutorul xeroxului și a imprimantei laser - un document oficial

falsificat „înștiințare” din numele comisarului CPr Taraclia Șaptefrați D. și a

introdus conștient informația falsă, precum că comisariatul de poliție Taraclia

examinează faptul de furt al distribuitorului de apă și pe faptul acesta a fost

pornită urmărirea penală nr.2010460116 pe art. 186 alin. (2) Cod penal.

După perfectarea acestui document falsificat, Șumchin E., la data de 05

aprilie 2011 a înregistrat această înștiințare în Registru de evidență a

corespondenței de ieșire CPr Taraclia cu nr.3203 și a transmis acest document

falsificat solicitantului, prin ce pe ultimul l-a dus în eroare, precum că pe faptul

furtului de distribuitor de apă, care aparține ÎM „Gospodăria comunală-

locativă și construcții Taraclia”, se exercită urmărirea penală.

Însă, cauza penală nr.2010460116 a fost intentată de OUP, Dușcov P., la 02

iunie 2010 pe art.186 alin. (2) lit. c) Cod penal pe faptul furtului distribuitorului

de apă de pe teritoriul ÎM „Gospodăria comunală-locativă și construcții

Taraclia”.

Astfel acțiunile lui Șumchin E. au fost încadrate în baza art.332 alin. (l) Cod

penal, ca falsul în acte publice, adică falsificarea de către o persoană publică a

unor documente oficiale săvîrșită din interes personal, cu scopul neexecutării

atribuțiilor de funcție de descoperire a infracțiunii, precum și eschivarea de la

evidență și înregistrare a infracțiunii respective pentru îmbunătățirea

indicatorului său statistic și creării aparenței bunăstării în combaterea

criminalității.

2.1. Tot el, Șumchin E. a fost învinuit de către organul de urmărire penală

de faptul că, fiind în funcție de inspector al Secției criminalistice a

Comisariatului de Poliție raionului Taraclia și persoana publică, aflîndu-se în

2

exercițiul de funcție, în perioada de timp de la 01 februarie 2011 pînă la 05

aprilie 2011 ( data exactă nu a fost stabilită în cadrul urmăririi penale) a primit

de la director al ÎM „Gospodăria comunală-locativă și construcții

Taraclia”o cerere scrisă privind faptul, că la data de 01 februarie 2011 de pe

teritoriul ÎM „Gospodăria comunală-locativă și construcții Taraclia”

persoane nestabilite au furat distribuitorul de apă.

Dar, Șumchin E., urmărind interesele proprii cu scopul neexecutării

atribuțiilor de funcție pe descoperirea infracțiunii, precum și eschivarea de la

evidență și înregistrare a infracțiunii respective pentru îmbunătățirea

indicatorului său statistic și creării aparenței bunăstării în combaterea

criminalității, încălcînd prevederile art.28, 57, 265, 273, 274 CPP RM, art.1-4,

pct.3) și pct.6) art.12 Legii RM nr.416-XII din 18.12.1990 „Cu privire la poliție”,

pct.5-7 Instrucțiunii „privind modul de înregistrare și examinare a sesizărilor

și a altor informații despre infracțiuni” care este - anexă nr. l la Ordinul comun

nr. 121/254/286-0/95 din 18.07.2008 adoptat de Procurorul General RM,

Ministrul afacerilor interne RM, Directorul general al Serviciului Vamal RM,

Directorul Centrului Național Anticorupție, care le obligă în mod expres pe

persoanele oficiale ale organelor de poliție a înregistra și constata sesizările

despre infracțiuni, a efectua toate acțiunile necesare pentru stabilirea faptelor

penale și persoanelor vinovate, pentru transmiterea ulterioară a materialelor

corespunzătoare în timp de 24 ore în organul de urmărire penală, n-a

înregistrat în mod corespunzător cererea ÎM „Gospodăria comunală-

locativă și construcții Taraclia”, n-a raportat conducerii CPR Taraclia

despre aceasta și n-a început examinarea faptului declarat, prin ce de fapt a

eschivat infracțiunea de la evidență. Ca rezultat a fost pierdută posibilitatea

colectării operative a probelor și atragerii la răspundere penală a persoanelor

vinovate. În asemenea circumstanțe, Șumchin E. a cauzat dauna considerabilă

intereselor publice exprimată prin discreditarea organelor de poliție ca părții

constitutive a sistemului de ocrotire a normelor de drept și a aparatului de stat

ca un întreg, precum și un prejudiciu material în mărimea considerabilă ÎM

„Gospodăria comunală-locativă și construcții Taraclia”.

Totodată, Șumchin E., cu scopul de a crea aparență, că la cererea ÎM

„Gospodăria comunală-locativă și construcții Taraclia” pe faptul

furtului distribuitorului de apă este intentată cauza penală, a perfectat cu

ajutorul xeroxului și imprimantei laser un document oficial falsificat

„înștiințare” din numele comisarului CPR Taraclia, Șaptefrați D. și a introdus

3

conștient informația falsă, precum că comisariatul de poliție Taraclia

examinează faptul de furt al distribuitorului de apă și pe faptul acesta a fost

intentată urmărirea penală nr.2010460116 pe art.186 alin. (2) CP, după care a

transmis documentul falsificat solicitantului.

Acțiunile lui Șumchin E. au fost încadrate în baza art.327 alin. (l) Cod

penal, abuzul de putere sau abuzul de serviciu, adică fiind persoană publică

intenționat a folosit situația sa de serviciu în interes personal a cauzat daune în

proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale ÎM „Gospodăria comunală-locativă și construcții Taraclia”.

casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care

Șumchin Evgheni în baza art. 332 alin. (1) Cod penal să fie eliberat de

răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de tragere la

răspundere penală, iar în baza 327 alin. (1) Cod penal să fie condamnat la 2 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în instituțiile de

stat, pe un termen de 3 ani; în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei

să fie suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani. În motivarea

cerințelor sale, acuzarea a invocat că instanța de judecată ilegal l-a achitat pe

inculpat, totodată eronat apreciind probele prezentate în ședința de judecată,

acordînd neîntemeiat un gard sporit de credibilitate depozițiilor inculpatului.

2014 a fost respins apelul declarat, ca fiind nefondat, cu menținerea hotărîrii

atacate.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, la

pronunțarea sentinței, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt

și de drept și just a ajuns la concluzia că Șumchin E. trebuia să fie achitat de sub

învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art.332 alin.(l) și art.327

alin.(l) Cod penal, din motiv că nu a comis faptele invocate, aceste împrejurări

fiind constatate prin totalitatea de probe acumulate și care au fost corect

apreciate, respectindu-se prevederile art.101 Cod procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele

în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

La fel, a enunțat că toate probele examinate de prima instanță au fost

verificate de către instanța de apel prin darea citirii lor în ședința de judecată,

fiind administrate de către organul de urmărire penală și susținute de

acuzatorul de stat, în ședința instanței de fond și apel, n-au dat temei la o

4

stabilire sigură a vinovăției lui Șumchin E. în săvîrșirea infracțiunilor

incriminate.

Referitor la declarațiile inculpatului, instanța de apel le-a considerat ca

fiind corespunzătoare adevărului, deoarece atât la urmărirea penală cât și în

ședința instanței de fond el a dat declarații consecvente, concludente, iar pe

parcursul judecării cauzei nu au fost aduse alte probe care ar colabora între ele

și ar demonstra vinovăția lui că ar fi comis falsul în acte publice și abuzul de

putere sau de serviciu, dimpotrivă s-a constatat cu certitudine că nu el a

săvârșit înscrierea în documentul oficial, acțiune ce urma, a fi săvârșită din

interes personal sau material, fapt confirmat prin declarațiile martorilor

Dimitrieva M., Boguș D., Șaptefrați D., conform cărora a fost dovedit faptul că

inculpatul aflându-se în exercițiul funcției sale, nu a comis acțiunile

incriminate, unii din aceștia nici nefiind cunoscuți cu inculpatul.

Cît privește declarațiile martorului Boguș N., instanța de apel le-a apreciat

critic în partea în care aceasta a relatat că dacă ea a indicat în registrul că

documentul a fost adus de Șumchin E., înseamnă că anume Șumchin E. i-a adus

„înștiințarea” din numele comisarului CPR Taraclia, Șaptefrați D., or aceasta

fiind persoana de răspundere - șefa cancelariei, a dat aceste declarații cu scopul

de a nu fi pedepsită pentru încălcarea procedurii înregistrării materialelor

parvenite în cancelaria comisariatului.

Astfel, conform datelor din Registrul de evidență a actelor de ieșire (Vol.I,

f.d.21) lipsește semnătura executantului documentului („înștiințării” din

numele comisarului CPR Taraclia Șaptefrați D.).

De asemenea, instanța de apel a conchis că învinuirea adusă în baza art.332

alin.(l) Cod penal, este nefondată, or conform raportului de expertiză tehnico-

științific nr.14 din 20.01.2012 (Vol.I, f.d. 101-104) nu a fost constatat că

inculpatul în cauză ar fi aplicat semnătura din numele altei persoane.

La fel, instanța de apel a indicat că ce ține de materialele dosarului penal

prezentate de partea acuzării, acestea relevă că martorii nu au relatat anumite

date ce ar dovedi vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate,

explicând doar circumstanțe care de fapt nu sînt negate de inculpat, precum că

acesta ar fi putut transmite înștiințarea în cancelarie la rugămintea cuiva, și

respectiv familia acestuia urma să fie indicată în registru, însă executor nu a

fost, astfel încât nu intra în competența lui întocmirea unor astfel de acte, încât

el activa la secția antidrog.

5

procuror, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării

cauzei, din următoarele considerente:

- instanțele de judecată eronat au apreciat probele prezentate de către

acuzatorul de stat și neîntemeiat le-a respins, deși ele incontestabil stabilesc

vinovăția inculpatului Șumchin E. de comiterea infracțiunilor incriminate;

- vinovăția inculpatului Șumchin E. de comiterea infracțiunilor

incriminate cît și expunerea circumstanțelor faptelor infracționale comise este

dovedită prin probele acumulate în procesul urmăririi penale fiind pertinente,

suficiente și concludente, ce dovedesc și stabilesc culpa, cît ulterior și fiind

examinate în instanța de fond și de apel;

- deși în procesul audierii inculpatul Șumchin E. nu și-a recunoscut vina

de comiterea infracțiunilor incriminate, instanța de apel nu a dat o apreciere

critică declarațiilor acestuia, care vin în contradicție cu circumstanțele de fapt

constatate în cadrul ședințelor de judecată, apreciindu-le veridice și întemeiate,

fără a le aprecia conform utilității și veridicității în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării cu toate probele.

- instanța de apel nu a apreciat și nu s-a expus integral asupra declarațiilor

martorilor acuzării Șaptefrați D. și Boguș N., ultima declarînd că ,,actul –

înștiințare”, semnat din numele comisarului CPr Taraclia, Șaptefrați D.F. precum că

CPr Taraclia a examinat faptul furtului distribuitorului de apă ce aparținea ÎM „GLCC

Taraclia" i-a fost prezentat ei de către inculpat. Certificatul respectiv prezentat de către

Șumchin E. la data de 05 aprilie 2011 l-a înregistrat în Registrul de evidență a

corespondenței de ieșire a CPr Taraclia, sub nr.3203, pe care tot atunci inculpatul l-a

luat, deoarece personal trebuia să-l transmită solicitantului, și anume directorului ÎM

,, GLCC Taraclia ";

- apreciind declarativ netemeinicia parțială a declarațiilor martorului

Boguș N., instanța de apel însă nu a luat în considerație că acest martor a dat

aceleași depoziții repetat, argumentîndu-le și motivindu-le cît la etapa

urmăririi penale, cît și în instanța de fond, fiind preîntâmpinată de răspunderea

penală pe care o purta în conformitate cu prevederile art. 312 Cod penal, astfel

martorul prezentînd declarații veridice în acest sens;

- cu atît mai mult instanța de apel nu s-a expus asupra depozițiilor

martorului Boguș N., care fiind audiat de instanța de apel a dat declarații

6

analogice celor de la etapa urmăririi penale asupra circumstanțelor comiterii

faptei infracționale de către inculpat;

- instanța de apel nu a luat în considerație faptul că Șumchin Evgheni, la

momentul comiterii infracțiunii în perioada anului 2011, activa în funcția de

inspector al politiei criminale a CPr Taraclia, și anume fiind persoană publică

care deținea cunoștințe speciale în domeniul tehnicii, tacticii preluării și

înregistrării sesizărilor despre infracțiuni, notificării persoanelor păgubite, în

domeniul descoperirii și examinării faptelor penale și în vederea identificării

persoanelor vinovate de comiterea infracțiunilor, personal a confecționat și

deținut documentul oficial cu aplicarea semnăturii comisarului CPr Taraclia,

iar în continuarea acțiunilor sale infracționale, inducînd în eroare pe șefa

cancelariei- martorul Boguș N., despre pretinsele sale acțiuni legale, la data de

05.04.2011 a înregistrat în Registrul de evidență a corespondenței de ieșire a

CPr Taraclia, sub nr.3203, notificarea directorului ÎM "GLCC Taraclia”.

Astfel probele acumulate în procesul urmăriri penale demonstrează

incontestabil că anume Șumchin E., a acționat ilegal cu intenție directă și din

interese persoanele, contrar obligațiilor de serviciu a tăinuit de la evidență și

înregistrare faptul furtului distribuitorului de apă de la ÎM GLCC Taraclia, în

scopul îmbunătățirii indicatorilor săi statistici și creării aparenței bunăstării în

combaterea criminalității.

penal consideră că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Instanța de recurs ordinar verifică legalitatea hotărîrilor atacate în limitele

motivelor invocate de recurent în baza temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod

de procedură penală.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, iar dezacordul cu modalitatea de apreciere a

probelor nu constituie o eroare de drept și nu poate servi drept temei pentru

casarea hotărîrii legal adoptate de către instanțele judecătorești.

Din conținutul recursului rezultă, că recurentul indică temeiurile

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează

că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului în cazul în care instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

7

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar,

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Însă, Colegiul penal lecturînd textul deciziei instanței de apel, constată că

decizia adoptată cuprinde răspunsuri la toate motivele relevante invocate în

cererea de apel. În drept, decizia instanței de apel corespunde tuturor

prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, în legătură

cu ce nu se constată prezența temeiurilor prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală.

De asemenea, Colegiul reține că în recursul declarat este criticată

aprecierea de către instanța de apel a probelor administrate pe caz, însă

argumentul invocat nu este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în

ordine de recurs.

Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către

instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu

excepția cazurilor cînd instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis

încălcarea anumitor prevederi ale legii procesuale penale, ce a condiționat

comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul unei părți cu aprecierea

probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a

unei hotărâri de achitare.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel a examinat cauza sub toate

aspectele, complet și obiectiv, și a apreciat corect probele administrate,

constatînd că învinuirea n-a prezentat probe incontestabile de acuzare a lui

Șumchin E. în cele incriminate și astfel, corect a concluzionat, că fapta nu a fost

săvîrșită de inculpat.

Probele administrate de către organul de urmărire penală și susținute de

acuzatorul de stat, puse la dispoziție instanțelor judecătorești ierarhic

inferioare, nu stabilesc sigur că anume inculpatul Șumchin E. a comis

infracțiunea incriminată.

În acest sens, instanța de apel corect a menționat, că „vinovăția inculpatului

nu este demonstrată, or partea acuzării nu a prezentat careva probe certe, concludente

ce ar demonstra intenția acestuia în săvîrșirea infracțiunilor imputate, astfel încît

activa în altă sferă, or conform art.389 alin.(1), (2) Cod procedură penală, sentința de

condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești,

vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de

probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare nu poate fi bazată pe

presupuneri.

8

În astfel de circumstanțe, Colegiul judiciar ce ține de materialele dosarului penal

prezentate de partea acuzării, relevă că martorii nu au relatat anumite date ce ar dovedi

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate, explicând doar

circumstanțe care de fapt nu sînt negate de inculpat, precum că acesta ar fi putut

transmite înștiințarea în cancelarie la rugămintea cuiva, și respectiv familia acestuia

urma să fie indicată în registru, însă executor nu a fost, astfel încât nu intra în

competența lui întocmirea unor astfel de acte întrucît el activa în secția antidrog.

În astfel de circumstanțe, nici o proba prezentată de acuzatorul de stat în ședința

de judecată nu a indicat nici direct, nici indirect asupra comiterii de către Șumchin E.

a infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (1) și art.327 alin.(1) Cod penal”.

Mai mult, instanța de apel just a statuat, că declarațiile martorului Boguș

Nina, prezentate pe întreg procesul penal, trezesc dubii în raport cu declarațiile

inculpatului, care constant, pe tot parcursul procesului penal, a pledat

nevinovat, susținînd că nu a comis falsul în acte publice și abuzul de putere sau

de serviciu, și anume, nu a înregistrat la 05 aprilie 2011 înștiințarea în Registru

de evidență a corespondenței de ieșire a CPR Taraclia cu nr. 3203 și nu a

transmis acest document fals solicitantului, cît și faptul că cu ajutorul xeroxului

și imprimantei laser a falsificat „înștiințarea” din numele comisarului CPR

Taraclia, Șaptefrați D.

Astfel, declarațiile martorului Boguș N. precum că „dacă ea a indicat în

registru că documentul a fost adus de Șumchin E., înseamnă că anume Șumchin E. i-a

adus „înștiințare” din numele comisarului CPR Taraclia, Șaptefrați D.” poartă un

caracter criticabil, or aceasta fiind persoana de răspundere - șefa cancelariei, a

dat aceste declarații cu scopul de a nu fi pedepsită ea pentru încălcarea

procedurii înregistrării materialelor parvenite în cancelaria comisariatului, mai

mult, conform datelor din Registrul de evidență a actelor de ieșire (Vol. I, f.d.21)

lipsește semnătura executantului documentului în dreptul rubricii „înștiințare”

din numele comisarului CPR Taraclia, Șaptefrați D.

Totodată, Colegiul penal mai menționează că, corect instanțele inferioare

au ținut cont de faptul că infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal

este una formală și se consideră consumată din momentul înscrierii în

documentele oficiale a unor date vădit false ori al falsificării unor astfel de

documente, iar conform raportului de expertiză tehnico-științific nr.14 din

20.01.2012 (Vol.I, f.d. 101-104) nu a fost constatat că inculpatul ar fi aplicat

semnătura din numele altei persoane.

9

Reieșind din cele expuse supra, instanța de apel corect a conchis că

învinuirea adusă lui Șumchin E. nu este bazată pe probe directe ce ar confirma

comiterea faptei infracțiunii, iar potrivit art. 8 alin. (3) în coroborare cu art. 389

Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția

în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvîrșirea

infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe exacte, cercetate de

instanța de judecată, cînd toate versiunile au fost verificate, iar divergențele au

fost lichidate și apreciate corespunzător. Toate dubiile în probarea învinuirii

care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului. În acest

aspect, instanța de apel corect a concluzionat, că fapta nu a fost comisă de

Șumchin E., deoarece în speță nu au fost prezentate probe incontestabile ce ar

confirma faptul că ultimul a comis falsul în acte publice și abuzul de putere sau

de serviciu.

Referitor la criticele invocate de recurent precum că instanțele ierarhic

inferioare la adoptarea hotărîrilor s-au bazat doar pe declarațiile părții apărării,

dînd prioritate probelor prezentate de apărare și respingîndu-le pe cele

invocate de partea acuzării, Colegiul penal mai reține următoarele.

În ceea ce privește faptul dacă o asemenea situație reprezintă o eroare de

drept, în conformitate cu art. 93 alin. (2) Cod de procedură penală, declarațiile

părții vătămate, a martorilor și ale inculpatului se consideră probe egale, legea

nu stipulează că depozițiile părții vătămate au prioritate față de cele ale

inculpatului, iar instanța de judecată, avînd în vedere egalitatea părților în

proces, este obligată să asigure cercetarea tuturor circumstanțelor cauzei și

probele prezentate de părți, în egală măsură, ca, ulterior, să le dea acestora o

apreciere obiectivă și sub toate aspectele.

De asemenea, reieșind din analiza textuală a deciziei instanței de apel,

Colegiul penal conchide că instanța de apel a respectat obligația de a aprecia în

mod obiectiv atît declarațiile martorilor Dimitrieva Maria, Boguș Nina,

Șaptefrați Dumitru, cît și ale inculpatului Șumchin E. După cum rezultă din

textul deciziei, instanța de apel a descris conținutul acestor probe în modul în

care dînșii au relatat informațiile cunoscute lor, referitor la săvîrșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal și art. 327 alin. (1) Cod

penal, dîndu-le o apreciere obiectivă și corectă.

Reieșind din cele enunțate, Colegiul penal conchide că, instanța de apel a

adoptat o hotărîre legală și întemeiată, astfel se impune soluția inadmisibilității

recursului ordinar declarat de către procuror, ca fiind vădit neîntemeiat.

10

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul, Sârbu Valeriu, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 26 noiembrie 2014, în cauza penală

privindu-1 pe Șumchin Evgheni Evgheni, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 iulie 2015.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

11

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2015-08-19
0,92
1ra-1111/2015 — art. 187 al. 2 lit. e, f CP
Dosarul nr. 1ra-1111/2015 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 19 august 2015 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Petru Ursache, Judecătorii – Vladimir Timofti și Constantin Alerguș, ex
CSJ 2015-08-20
0,92
1ra-771/15 — art. 187 alin. 2 lit. d, 287 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-771/2015 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 22 iulie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte – Petru Ursache, Judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev, examinînd admisibilitatea în
CSJ 2014-12-17
0,92
1ra-1785/2014 — art.187 alin.2 lit.c,e,f CP
Dosarul nr. 1ra- 1785/2014 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE D E C I Z I E 17 decembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal în componența: Președinte – Petru Ursache, Judecători – Nadejda Toma, Ghenadie Nicolaev, examinînd admisibilitatea în princip
CSJ 2014-02-19
0,92
1ra-267/14 — art. 190 alin. 5 CP
Dosarul nr. 1ra-267/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 05 februarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal în componența: președinte –Ursache Petru, judecători – Timofti Vladimir și Gordilă Nicolae, examinînd admisibilitatea în princi
CSJ 2014-03-19
0,92
1ra-339/14 — art. 179 al.2, 287 al. 1CP
Dosarul nr. 1ra-339/14 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 19 februarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Constantin Gurschi, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, examinînd
Sursă