1ra-295/15 — art. 155, 290 alin. 1 CP

1ra-295/15 — art. 155, 290 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-295/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 mai 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Petru Moraru, Ghenadie Nicolaev, Constantin Alerguș și

Vladimir Timofti,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 11 iulie 2014 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2014, declarat de avocatul

Vascauțan Mihaela în numele părții vătămate Cocîrța Ruslan, în cauza penală

privindu-l pe

Smolevschi Nicolae Nicolae, născut la 01

ianuarie 1985, originar și domiciliat s. Horodca,

r-nul Ialoveni,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 26.06.2013 - 11.07.2014;

Instanța de apel: 20.08.2014 - 21.11.2014;

Instanța de recurs: 11.02.2015 - 26.05.2015.

A C O N S T A T A T :

probelor administrate în faza de urmărire penală, Smolevschi Nicolae a fost

condamnat:

- în baza art. 155 Cod penal, la amendă în mărime de 150 unități

convenționale, ce constituie 3.000 lei;

- în baza art. 290 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 225 unități

convenționale, ce constituie 4.500 lei.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

absorbirea pedepsei ușoare de pedeapsa mai aspră, i-a fost stabilită pedeapsă

definitivă amendă în mărime de 225 unități convenționale, ce constituie 4.500 lei.

2012, aproximativ la ora 08.30, Smolevschi Nicolae, avînd în mînă un pistol cu

glonț, model CZ-50, pe care îl deținea ilegal, în timp ce se afla în fața domiciliului

său amplasat pe str. Grenoble 128/2, mun. Chișinău, a intrat în conflict cu Cocîrța

Ruslan, amenințîndu-1 cu strigăte și cuvinte necenzurate, inclusiv cu răfuială fizică

și omor, a efectuat în direcția picioarelor acestuia, 5 împușcături, cauzîndu-i lui

Cocîrța Ruslan, plagă prin armă de foc, 1/3 medie a gambei stîngi și plantei drepte,

și care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2654/D din 01 octombrie

2012, se califică ca vătămare corporală ușoară.

1

Tot Smolevschi Nicolae, la 19 septembrie 2012, aflîndu-se în apropierea gării

de sud amplasată pe adresa șos. Hîncești 143, mun. Chișinău, a găsit un pistol, care

conform raportului de expertiză nr. 3658 din 25.09.2012, se atribuie la categoria

armelor de foc cu țeavă ghintuită de calibrul 7.65*17 mm Browning, cu lovitură

centrală, model CZ-50, confecționat industrial în Republica Cehă, pe care contrar

faptului, că nu deținea autorizarea corespunzătoare, l-a purtat și păstrat pînă la

20.09.2012.

Ulterior, la 21.09.2012 arma de foc a fost ridicată.

contestat cu apel sentința, solicitînd casarea acesteia cu trimiterea cauzei la

rejudecare în prima instanță.

În motivare a invocat că, în cadrul ședințelor de judecată, avocatul

inculpatului a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, iar instanța a

admis cererea, fapt cu care partea vătămată nu a fost de acord, deoarece la faza

urmăririi penale nu au fost acumulate toate probele pe marginea faptelor

cet. Smolevschi Nicolae, și anume:

- necesitatea audierii martorilor, deoarece declarațiile martorilor au fost

insuficiente pentru justa apreciere a cauzei;

- raporturile de expertiză medico-legale efectuate nu corespund realității,

fiind necesară numirea unor noi expertize;

- necesitatea audierii expertului în instanța de judecată întru stabilirea

gradului de vinovăție a inculpatului.

Instanța a examinat cauza în lipsa părții vătămate precum și a

reprezentantului acestuia, însă în sentință este stipulat faptul că aceștia au fost

prezenți, respectiv cauza a fost examinată cu încălcarea procedurii stipulate în

legislația R. Moldova și anume îngrădirea dreptului accesului liber la justiție,

deoarece părții vătămate nu i-a fost acordată posibilitatea reală de a înainta acțiunea

civilă, fiind-că în citațiile cu aviz de recepționare, partea vătămată nu a semnat că va

fi prezent în ședința de judecată, cu atît mai mult că, în perioada de 11.07.2014,

acesta nu era în tară.

2014, a fost respins ca inadmisibil apelul declarat, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției sale instanța de apel, a menționat că, cauza a fost

examinată de către prima instanță în ordinea procedurii simplificate, în conformitate

cu art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală.

Potrivit art. 387 Cod de procedură penală, odată cu sentința de condamnare,

instanța este în drept să soluționeze și acțiunea civilă, dacă o asemenea acțiune a fost

înaintată și concretizate sumele prejudiciului cauzat, însă partea vătămată nu a

prezentat în prima instanță acțiune civilă și temeiurile ei, deși i-au fost explicate

drepturile în acest sens, în ședința din 13.05.2014.

Instanța de apel a menționat că, în cadrul examinării cauzei în ordinea

procedurii simplificate, partea vătămată devine parte civilă, iar potrivit art. 401 alin.

(1) pct. 4) Cod de procedură penală, partea civilă poate declara apel doar în ce

privește latura civilă.

temeiul pct. 5, 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs

2

hotărîrile pronunțare, solicitînd casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărîri,

prin care inculpatului Smolevschi Nicolae să-i fie stabilită o pedeapsă mai aspră.

În motivare, recurentul a invocat că, prin faptul examinării cauzei penale în

lipsa părții vătămate Cocîrță Ruslan, a avut loc încălcarea art. 6 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

deoarece partea vătămată a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința

instanța despre aceasta.

Prima instanță în cadrul unei singure ședințe de judecată, fără participarea

martorilor, a dat citirii declarațiilor din materialele cauzei și în baza acestor probe a

adoptat sentința de condamnare în privința lui Smolevschi Nicolae.

Totodată, motivarea sentinței în baza declarațiilor martorilor contravine

prevederilor art. 371 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, deoarece aceste

depoziții au fost date citirii, în instanța de judecată, fără a fi oferit dreptul părții

vătămate Cocîrță Ruslan, de a avea acces la aceste probe, nefiind efectuate nici

confruntări pe parcursul urmăririi penale între martor și inculpat.

Instanța de apel, la fel, nu a citat martorii și nu i-a oferit astfel posibilitate

părții vătămate de a avea acces la declarațiile martorilor, mai mult, instanța de apel

nu s-a expus asupra ilegalității examinării cauzei penale în lipsa părții vătămate

Cocîrță Ruslan.

Subsidiar a menționat că, instanțele de fond au aplicat pedeapsă sub formă de

amendă, pedeapsă care nu este echitabilă în raport cu acțiunile săvîrșite de

Smolevschi Nicolae în privința cet. Cocîrță Ruslan, și anume că, ultimului i-au fost

aplicate două împușcături cu armă de foc.

nivelul Curții Supreme de Justiție, Suvac Nicolae, care a solicitat respingerea

recursului ca inadmisibil, deoarece temeiuri legale pentru casarea hotărîrilor

contestate, nu sunt.

6.1. Pe marginea recursului a prezentat referință și avocatul Cobzac Gheorghe

în numele inculpatului, care a solicitat respingerea recursului, menționînd că

instanța de apel s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, drepturile părții

vătămate prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, au fost respectate pe

deplin, partea vătămată a fost citată și a fost prezentă la examinarea cauzei, prima

instanță i-a explicat părții vătămate dreptul de a înainta acțiune civilă pînă la

următoarea ședință, fapt care a fost indicat în procesul-verbal al ședinței de judecată,

iar ședința de judecată a fost amînată doar pe motivul prezentării ulterioare a acțiunii

civile, în cadrul și la finisarea urmăririi penale, atît avocatul cît și partea vătămată nu

au solicitat administrarea de noi probe, iar la stabilirea pedepsei, prima instanță a

ținut cont și de prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, fiind aplicată

pedeapsă în limitele normei incriminate.

motivele invocate, Colegiul lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi respins

ca inadmisibil, pentru următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu

respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal

3

(este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului, pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate în acest articol.

Din textul recursului, se constată că recurentul invocă drept temei de declarare

a acestuia prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5) și 6) Cod de procedură penală, și

anume: că cauza a fost judecată în primă instanță fără citarea legală a unei părți sau

care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța

despre această imposibilitate și instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Însă, în raport cu textul deciziei atacate, Colegiul lărgit constată că instanța de

apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus,

în caz, la respingerea apelului declarat de avocatul Vascauțan Mihaela în numele

părții vătămate Cocîrța Ruslan, ca fiind inadmisibil.

Potrivit art. 401 pct. 4) Cod de procedură penală, poate declara apel partea

civilă și partea civilmente responsabilă, în ce privește latura civilă, iar potrivit art.

415 alin. (1) pct. 1) lit. b) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul

în ordine de apel, respinge apelul, menținînd hotărîrea atactă, dacă apelul este

inadmisibil.

Colegiul penal ține să menționeze că, apelul este inadmisibil atunci cînd legea

exceptează anumite hotărîri de la atacarea lor cu apel (art. 400 alin. (1) pct.1) - 4)

Cod de procedură penală), precum și cînd este depus de către o persoană fără

calitate (art. 401 Cod de procedură penală).

Astfel, se reține că la caz acțiune civilă, de către Cocîrța Ruslan, nu a fost

înaintată, cu toate că prima instanță a explicat acestuia dreptul de a înainta acțiune

civilă și i-a oferit termen pentru prezentarea acesteia (f.d. 234-236, vol.I).

Potrivit art. 3641 alin. (5) Cod de procedură penală, în caz de admitere a

cererii, președintele explică persoanei vătămate dreptul de a deveni parte civilă și

întreabă partea civilă, partea civilmente responsabilă dacă propun administrarea de

probe, după care instanța procedează la dezbateri judiciare.

Dezbaterile judiciare se compun din discursurile procurorului, apărătorului și

inculpatului, care pot lua încă o dată cuvîntul în formă de replică.

Din pct. 5 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 13 din

16.12.2013 Cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală

de către instanțele judecătorești, rezultă că, prevederile art. 3641 Cod de procedură

penală, impun, cît se poate de clar, că declarația de recunoaștere a faptei/faptelor

reținută în rechizitoriul să fie însoțită de o solicitare de judecare a cauzei în baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește.

Formulînd solicitarea de a judeca cauza în baza probelor administrate în fază

de urmărire penală, inculpatul renunță neechivoc la dreptul de a interoga martori în

fața instanței. Renunțarea nu este contrară art. 6 §3 lit. d) din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, dreptul

consacrat de aceste dispoziții neavînd caracter absolut.

4

Totodată, Colegiul penal ține să menționeze că, judecarea cauzei pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală este un drept al inculpatului

prevăzut de art. 60 alin. (2) pct. 11) Cod de procedură penală, în care este menționat

că, inculpatul are dreptul să accepte o procedură specială de urmărire penală și de

judecare a cauzei, în condițiile prevăzute de prezentul cod, în cazul recunoașterii

vinovăției.

Colegiul lărgit, precizează că, instanța de apel casează sentința în situația în

care constată că opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii

simplificate a fost viciată din motivul că în cadrul urmăririi penale au fost încălcate

grav normele imperative din Codul de procedură penală care în cadrul procedurii

precedente au afectat hotărîrea atacată, conducîndu-se de prevederile art. 409 alin.

(2) Cod de procedură penală și judecă cauza după regulile generale prevăzute pentru

prima instanță, însă la caz, astfel de încălcări nu au fost constatate, decizia instanței

de apel fiind legală și întemeiată.

7.2. Referitor la argumentul recurentului, privind judecarea cauzei în primă

instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în

imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate,

Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, este neîntemeiat, deoarece la judecarea

cauzei au participat toate părțile, precum și partea vătămată Cocîrța Ruslan, care era

asistată de un avocat.

La ședința de judecată din 13 mai 2014, după cercetarea judecătorească,

avocatul părții vătămate a solicitat amînarea ședinței pentru a prezenta în formă

scrisă pretențiile de ordin material și moral, demers admis de instanță, iar ședința de

judecată a fost amînată pentru 23 mai 2014, ora 11.00.

La 23 mai 2014, ședința de judecată nu a avut loc în legătură cu faptul că

judecătorul s-a aflat la evaluarea activității profesionale a judecătorilor, și a fost

amînată pentru 12 iunie 2014, ora 10.30.

La ședința din 12 iunie 2014, atît partea vătămată, cît și avocatul acesteia,

Vascauțan Mihaela, nu s-au prezentat, și nici nu au comunicat instanței motivele

neprezentării lor, iar la materialele cauzei lipsesc careva probe care ar confirma

imposibilitatea părții vătămate și a reprezentantului acesteia, de a se prezenta în

ședința de judecată precum și de a înștiința instanța despre această imposibilitate.

Potrivit art. 319 alin. (2) Cod de procedură penală, partea prezentă la un

termen de judecată nu mai este citată pentru termenele ulterioare, chiar dacă va lipsi

la vreunul dintre aceste termene.

Astfel, argumentul invocat de recurent, privind încălcarea pct. 5 alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, de către prima instanță, este neîntemeiat.

7.3. Totodată, Colegiul penal lărgit reține că la aplicarea pedepsei lui

Smolevschi Nicolae pentru infracțiunea săvîrșită, prima instanță a acordat deplină

eficiență prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal și ținînd cont de prevederile art. 3641

alin. (8) Cod de procedură penală, i-a stabilit o pedeapsă echitabilă în raport cu

acțiunile săvîrșite.

În consecință, Colegiul lărgit menționează că, la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414 - 419 Cod

de procedură penală, și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, astfel că nu există

temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de avocatul Vascauțan

5

Mihaela în numele părții vătămate Cocîrța Ruslan și, potrivit legii, se impune

respingerea lui ca fiind inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Vascauțan

Mihaela în numele părții vătămate, Cocîrța Ruslan, cu menținerea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2014, în cauza penală

privindu-l pe Smolevschi Nicolae Nicolae.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 iunie 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecători Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

6