1ra-587/2015 — Art. 145 alin.2 lit. i, j Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Căușeni din 24 decembrie 2013, Ceban Radu a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, la 13 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Prin aceiași sentință a fost condamnat și Condurachi V. în privința căruia cauza nu se examinează.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Ceban Radu, împreună cu Condurachi V., Țaran D. în privința căruia procesul penal a fost suspendat pînă la însănătoșire și Dărănuță A., în noaptea de 29 spre 30 septembrie 2009, aflîndu-se la domiciliul lui Ceban R., din s. Tocuz, r-nul Căușeni, consumînd băuturi alcoolice, pe fondul stării de ebrietate, au hotărît să meargă la domiciliul lui Țurcan F. pentru a-l maltrata, ca să se răzbune astfel pentru comportamentul său ofensator de mai demult. Întru 1 realizarea acestui scop, aceștia s-au deplasat cu automobilul de model „AUDI-80”, condus de Daranuța A., la casa lui Țurcan F. din aceiași localitate. Ceban R., Condurachi V. și Țaran D. au pătruns în casa lui Țurcan F., unde, i-au aplicat lovituri peste corp, după care l-au scos afară și, urmărind scopul de a-l lipsi de viață pe Țurcan F., care nu mai manifesta careva semne de apărare, l-au lovit, aplicîndu-i multiple lovituri cu pumnii, picioarele și cu scînduri de la gard în care erau bătute cuie, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală nr.166 din 08.10.2009, vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, în urma căruia victima a decedat.

Împotriva sentinței a declarat apel părțile vătămate Țurcanu S., Budăi O. și avocatul acestora Cîrlig I., precum și avocatul inculpatului Ceban R., Cevdari Vl. care au solicitat: - avocatul și părțile vătămate, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul Ceban R. să fie condamnat în baza învinuirii aduse la detențiune de viață. Apelanții au menționat că circumstanțele cauzei, probele examinate, declarațiile reprezentanților părților vătămate, a martorilor, cu certitudine demonstrează faptul că inculpații la momentul săvîrșirii omorului, aflîndu-se în stare de ebrietate avansată, necontrolîndu- și acțiunile sale, furia și ura față de victimă, cu cruzime și acțiuni de tortură, i-au aplicat lovituri cu pumnii, picioarele, și scînduri care aveau cuie, pe diferite părți ale corpului, inclusiv în regiunea capului, cauzîndu-i victimei leziuni corporale grave în rezultatul căruia victima a decedat, iar instanța de judecată le-a stabilit acestora o pedeapsă prea blîndă, pentru infracțiunea comisă. - avocatul inculpatului Cevdari Vl., casarea sentinței și pronunțarea unei hotărîri de achitare. În argumentarea apelului a invocat că nici o probă examinată în ședința de judecată nu indică că Ceban R. a avut intenția de a omorî victima, iar instanța eronat a concluzionat că este imposibil de a stabili cine din inculpați au aplicat loviturile ce au adus la decesul victimei, totodată argumentîndu-și soluția că inculpatul a dorit să participe la săvîrșirea faptei în mod direct, fără a menționa probele ce dovedesc această concluzie și fără a analiza toate acțiunile întreprinse de el. La fel a menționat că sentința nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute la art. 394 Cod de procedură penală, iar instanța doar a enumerat probele administrate la 2 dosar, fără a le da vre-o careva apreciere.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2014, au fost respinse, ca nefondate apelurile declarate de părțile vătămate și avocatul acestora Cîrlig I. și cel al avocatului Cevdari V. în numele inculpatului Ceban R.

Instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că, prima instanță a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și corect a conchis că acțiunile lui Ceban R. confirmă săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal. Instanța a concluzionat că, inculpații au violat dreptul pătimitului la viață, fiind prezentă legătura de cauzalitate dintre acțiunea făptuitorului și urmările prejudiciabile sub formă de moarte a victimei. Sub aspectul laturii obiective, omorul lui Țurcan F. a fost săvîrșit de către inculpații Ceban R., Condurachi V. și o altă persoană, prin acțiuni de natură fizică, lovituri cu picioarele și cu bucăți de scîndură rupte de la gard, peste corp, inclusiv și organe vitale. Ei au acționat cu vinovăție manifestată prin intenție indirectă. Circumstanțele în care a acționat inculpații, aplicarea loviturilor în regiunea organelor vitale cu picioarele și cu ștachete de la gard, timp de 30-40 minute, denotă faptul că, acțiunile lor au fost cuprinse de intenția de a cauza moartea părții vătămate. Instanța de fond corect a constatat faptul că, inculpații, au prevăzut posibilitatea cauzării morții acestuia și admiteau în mod conștient aceasta, or, ei nu și-au curmat acțiunile nici cînd Țurcan F. se afla la pământ, în ogradă, fiind încă în viață, fară a da careva semne de apărare. Inculpații cu bestialitate, barbar, cu ștachete de la gard cu cuie, au continuat să-l lovească cu putere și intensitate, cauzîndu-i vătămări corporale incompatibile cu viața. Prin urmare, instanța just a concluzionat, că omorul părții vătămate a fost săvîrșit cu intenție și prin metoda sadică cu deosebită cruzime, care cu buna știință a inculpaților, a fost îmbinată cu cauzarea unor suferințe deosebite victimei prin aplicarea multiplelor leziuni corporale timp de 40 minute. Astfel, s-a stabilit că inițial, inculpații s-au înțeles „să se clarifice” cu 3 pătimitul, adică „să-i aplice o corecție” avînd ură pe el, deoarece ultimul cîndva s-a manifestat violent față de ei. De la început inculpații l-au bătut pe pătimit în casă, după care l-au scos afară, unde, ultimul aflîndu-se la pămînt și fără a da semne de apărare. Afară, în ogradă, ei avînd intenția de a omorî victima, l-au supus, în continuare pe Țurcan F. bătăii cu pumnii, picioarele și cu ștachete de la gard cu cuie, aplicîndu-i lovituri peste tot corpul, inclusiv și în organele vitale. De asemenea, instanța a conchis că cu certitudine s-a constatat că făptuitorii aveau intenție indirectă de a curma viața victimei, or, aceștia au admis în mod conștient moartea pătimitului, acționînd direct și personal asupra ultimului, acțiuni care au produs rezultatul mortal. Cît privește argumentul avocatului Cevdari Vl., precum că prin acțiunile lui Ceban R. au fost provocate doar leziuni ușoare victimei, instanța a menționat, că în cazul în care Condurachi V. și Ceban R., au aplicat lovituri victimei și, au admis survenirea morții, chiar dacă numai unele din aceste lovituri s-au dovedit a fi mortale, ambii întrunesc calitatea de coautori la infracțiunea de omor, dar nu pentru că este imposibil a stabili cine din ei au aplicat loviturile mortale, dar pentru că, Ceban R. ca coautor a dorit să participe la săvîrșirea faptei în mod direct, material, fapt dovedit în baza probelor administrate. Referitor la pedeapsa aplicată, instanța de apel a menționat că aceasta a fost stabilită în conformitate cu prevederile art. 61 și 75 Cod penal.

Împotriva hotărîrilor pronunțate în cauză a declarat recurs ordinar avocatul Stratan Corina în numele inculpatului Ceban R., care, invocînd ca temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală, solicită, casarea hotărîrilor contestate și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare. Recurenta a invocat că hotărîrile contestate le consideră ilegale, deoarece instanțele judecătorești inferioare nu au individualizat acțiunile fiecăruia dintre făptași, contribuția fiecăruia dintre ei la consecințele faptei, intenția fiecăruia dintre ei și nu s-a stabilit și elucidat pe deplin circumstanțele cauzei penale. Nimeni din inculpați nu s-au dus la pătimit cu intenția de a-l omorî. Precum și nu există nici o probă la materialele cauzei care ar demonstra această intenție directă. Consideră că prin acțiunile lui Ceban R. și anume aplicarea a două 4 lovituri ușoare la umărul părții vătămate, nu poate fi nicidecum invocat ca intenție indirectă cum a fost menționat de către instanța de apel la comiterea infracțiunii de omor, și anume că Ceban R. ar fi admis în mod conștient că poate surveni moartea părții vătămate. Cu atît mai mult, instanța indiferent de acțiunile fiecăruia dintre inculpați le-a atribuit la toți aceiași categorie de intenție indirectă. La fel, a invocat că fapta a fost descrisă sub forma de vătămare intenționată gravă a integrității corporale care a dus la decesul victimei și în astfel de caz urma să fie calificate acțiunile inculpatului în baza art. 151 alin.(4) Cod penal. Contrar acestor prevederi legale instanța de fond și apel a încadrat eronat acțiunile lui Ceban R. în baza art. 145 alin.(2) lit. i), j) Cod penal depășind limitele învinuirii înaintate. Astfel, intenția nu este probată deoarece aceasta nu a existat de la început, precum nici pe parcursul derulării faptelor, iar pentru probarea naturii intenției și individualizarea caracterului ei, era necesar a se ține cont de acțiunile fiecăruia dintre făptași, de relații dintre fiecare în parte cu partea vătămată, de scopul fiecăruia în coraborare cu alte probe. Prin urmare, învinurea adusă lui Ceban R. nu este confirmată prin nici o probă, astfel faptele lui nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de omor, din care considerente inculpatul urmează a fi achitat.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat, menționînd că la examinarea cauzei s-a dat eficiență prevederilor art. 93-101 CPP și în baza probelor acumulate just s-a reținut starea de fapt și de drept, fiind corect încadrate acțiunile inculpatului în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, prin urmare a solicitat inadmisibilitatea recursului declarat.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este 5 vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427 CPP, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Or, art. 427 alin. (1) CPP, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit textului recursului declarat de avocatul Stratan C. în numele inculpatului Ceban R. aceasta invocă temei de casare a deciziei instanței de apel pct. 6), 8), 10) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel conține o eroare de drept atunci cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal conchide că temeiurile invocate nu persistă în cauză, iar argumentele recursului contravine materialelor de fapt ale cauzei. Instanțele de fond și apel au cercetat toate probele prezentate de părți, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere obiectivă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității probelor adunate în cauză și care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului Ceban R. Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată în textele sentinței și deciziei instanței de apel. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit. Totodată, temeiurile invocate de recurent referitor la nevinovăția lui Ceban R. în săvîrșirea infracțiunii de omor, sînt neîntemeiate și se resping, deoarece atît instanța de fond, cît și instanța de apel au motivat condamnarea lui R. Ceban prin faptul, că învinuirea a prezentat suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția acestuia de comiterea infracțiunii imputate și anume: - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 30 septembrie 2009 cu fototabelul, unde a fost cercetat str-la S. Lazo, din s. Tocuz, r-nul Căușeni, între gospodăriile lui Țurcan N. și pătimitul Țurcan F., precum și casa de locuit a lui Țurcan F. din aceiași localitate (f.d.7-16, vol.I); 6 - procesul-verbal de audiere a lui Ceban Radu în calitate de bănuit din 30 septembrie 2009, care a declarat că la 29.09.2009 de dimineața împreună cu Condurachi V., Țaran D. și alte cîteva persoane au fost la cet. Daranuța A. la curățat porumb pe deal. După finisarea lucrărilor au venit acasă la ultimul, unde au mîncat și servit vin. Ulterior, au plecat în ograda sa unde au servit bere. În timpul discuției cineva a început vorba de Țurcan F. și toți și-au adus aminte că Țurcan F., anterior le-a făcut ceva rău. Cu toții s-au urcat în automobil și s-au deplasat la domiciliul lui Țurcan F. Daranuța A. a rămas în automobil, Condurachi cu Țaran au intrat în casă, iar el a rămas în ogradă lîngă ușă. În timp ce se afla în ogradă a auzit lovituri, însă nimeni nu striga. Apoi, a intrat în casă și a văzut victimă jos lîngă pat, iar Condurachi împreună cu Țaran îl loveau cu pumnii peste tot corpul. Aceștia doreau să-l scoată afară și el le-a ajutat, avînd scopul să-l bată. El (Ceban R.) i-a aplicat lui Filip Țurcan două lovituri cu pumnul în regiunea umărului stîng și l-a spate și, trei lovituri cu piciorul în burtă. În acel timp, Condurachi V. cu Țaran D. au rupt scînduri de la gard și au început să-l lovească peste tot corpul, inclusiv și în cap. Confirmă că Țaran D. i-a aplicat mai multe lovituri decît Condurachi V. Cînd aceștia au început să lovească victima mai tare a intervenit și Daranuța A., care împreună cu el au încercat să-i oprească și să- i scoată în drum. El personal careva lovituri în drum victimei nu i-a aplicat. După ce Condurachi și Țaran s-au liniștit, el împreună cu ei l-au apucat de mîni și picioare pe Țurcan F. și l-au dus în casă așezîndu-l pe pat. Cînd l-au așezat pe pat acesta era viu și răsufla (f.d.42-44, vol.I); - proces-verbal de audiere a lui Condurachi V. în calitate de bănuit, care a depus declarații asemănătoare lui Ceban R. și suplimentar a explicat că, întorcîndu-se toți patru, adică el, Daranuța A., Țaran D. și Ceban R. de la ultimul de acasă, s-au oprit pe o stradă lîngă casa lui Țurcan F., care se afla în drum. Din automobil a ieșit el, Țaran D. și Ceban R. Victima s-a adresat la ei cu cuvinte necenzurate, Țaran D. i-a aplicat cîteva palme peste față și el la fel. Ulterior, toți trei au început să-l maltrateze și victima a căzut jos. La un moment a văzut la Ceban R. în mîna o ștachetă cu care îi aplica lovituri victimei peste tot corpul. Bătaia a durat în jur de 10 min., după care au trecut în ogradă și l-au dus în casă. Careva alte persoane la fața locului nu erau, înafară de Daranuța A. care încerca să-i despartă. Victima cînd a fost așezată pe pat răsufla și ofta (f.d.69-72, vol.I); 7 - raportul de expertiză medico-legală nr. 166 din 08 octombrie 2009, potrivit căruia s-a stabilit că decesul lui Țurcan F. a survenit în termen de mai mult de 24 ore, mai puțin însă de 48 ore, din momentul începerii expertizei cadavrului, fapt confirmat de dinamica modificărilor cadaverice. Decesul acestuia este datorat traumei cranio-cerebrale închise cu dezvoltarea hemoragiilor sub membrana cerebrală acută și moale, contuzia substanței cerebrale, complicate cu edemul proeminal al creierului. Această leziune, ca și plăgile și echimozele pe cap, i-au fost cauzate prin acțiunea unui obiect dur - contodent cu suprafața de lovitură limitată, cu lățimea de 5-7 cm, cu muchie și trei muchii se unesc între ele sub un unghi de 90°, posibil cu scândura cu calitățile menționate, fapt confirmat de forma, dimensiunile și particularitățile plăgilor. Leziunile corporale respective fac parte din categoria leziunilor corporale, cu vătămarea gravă a sănătății, periculoasă pentru viață. Trauma bontă a gîtului, cu fractura cartilagiului glandei tiroide a laringelui, i-a fost cauzată prin acțiunea unui obiect dur contodent, cu parametrii, indicate în pct.2 a concluziilor și care are un obiect ascuțit, cu vârf, ieșit din acest obiect, care poate fi cuiul, confirmat de particularitățile leziunii de pe gât și face parte din categoria leziunilor corporale, cu vătămarea gravă a sănătății, periculoasă pentru viață. Trauma bontă a toracelui cu fractura coastelor 4, 5, 6, 7, 8 pe stânga, cu contuzia plămânului stîng i-au fost cauzate cu obiectul mai sus descris și face parte din categoria leziunilor corporale grave. Fractura deschisă a degetului al II - lea a mâinii drepte a fost cauzată prin acțiunea unui obiect dur contodent, analogic celui mai sus descris și face parte din categoria leziunilor corporale cu vătămarea medie a sănătății. Echimozele și escoriațiile pe spate, regiunea lombară, brațe și picioare și plaga din zona călcâiului drept i-au fost cauzate prin acțiunea unui obiect dur, contondent, analogic celui, descris în pct.1-3 ale concluziilor și fac parte din leziunile corporale, cu vătămarea medie a sănătății, rectific, ușoara a sănătății. Toate leziunile corporale i-au fost cauzate pe cînd el era în viață, fapt, confirmat de prezența hemoragiilor în locurile lezate. Poziția pătimitului și a atacatorilor putea fi oarecare, care nu exclude posibilitatea cauzării leziunilor corporale și la dinamic se schimbă, fapt confirmat de localizarea leziunilor corporale pe diferite suprafețe ale corpului, ( f.d.89-97, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 363 din 02 octombrie 2009, prin care s-a stabilit că lui Ceban R. i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă 8 de echimoză și escoriații în regiunea lombară, care a fost produsă prin acțiunea locală traumată a unui obiect dur (f.d.100, vol.I); - proces-verbal de audiere suplimentară a lui Ceban R. în calitate de bănuit din 01.10.2009, care a declarat că în ziua incidentului, ajungînd pe strada unde locuiește victima l-au întîlnit în drum, care a început să se exprime în adresa la toți cu cuvinte necenzurate. Apropiindu-se de el, victima l-a apucat de piept ca să-l lovească, la ce el s-a dat la o parte. În același timp s-a apropiat Condurachi V. și Țaran D. și cu toții au început să lovească cu picioarele și pumnii la picioarele victimei pentru a-l doborî la pămînt. El a rupt de la gard o scîndură (ștachetă) și i-a aplicat 2-3 lovituri la picioare, de la care ultimul a căzut jos. În ce mod a aplicat loviturile nu poate spune, fiindcă era beat. Lăsîndu-l la pămînt, acesta s-a liniștit și a observat cum Țurcan F. s-a sculat de jos și a fugit în ogradă. Toți s-au pornit după el, ajungîndu-l din urmă. El neajungînd pînă la victimă a rupt din gard o scîndură și ieșind în fața lui i-a aplicat 3-4 lovituri unde a nimerit, locul aplicării loviturilor nu le ține minte. În rezultatul loviturilor victima a căzut jos la pămînt (f.d.116-118, vol.I); - proces-verbal de audiere a martorului Daranuța A. , care a explicat că în ziua incidentului mai multe persoane împreună cu inculpații au fost la el la cota de teren unde au recoltat porumbul. Seara au venit acasă unde au mîncat și servit vin. Ulterior, au plecat în centrul satului unde au procurat bere și țigări, iar la propunerea lui Ceban R. au plecat la el acasă unde au servit berea. Condurachi V. a început să povestească că anterior Țurcan F. a avut un conflict cu tatăl său și a dat propunerea să meargă la acesta acasă să se clarifice. Țaran D. și Ceban R. au fost de acord, ultimul spunînd că și el a avut un conflict cu Țurcan F. Daranuța A. nefiind de acord cu propunerea lor, spunînd că la victimă în ogradă nu o să intre, dar îi va transporta cu automobilul. Ajungînd în apropierea casei lui Țurcan F. a oprit mașina și inculpații au ieșit. Peste un timp din direcția în care plecaseră ultimii se auzea gălăgie și zgomot asemănător celui precum că sunt rupte scînduri din alt lemn, precum și lovituri. Dîndu-și seama că aceștia îl bat pe Țurcan F. s-a dat jos din automobil, pornindu-se spre intrarea de lîngă fîntînă și lîngă gardul din lemn, i-a văzut pe Țaran D., Ceban R. și Condurachi V. care îl loveau pe victimă cu pumnii, picioarele și cu ștachetă, de dimensiunea 40-50 cm. A încercat să-i despartă pe inculpați însă nu a putut și de către 9 Condurachi V. a fost împins din spate, în urma căruia el a căzut jos. Înțelegînd că nu poate să-i despartă, s-a ridicat, plecînd spre automobil, văzînd cum inculpații au scos victima în drum. Ulterior, a văzut cum l-au dus pe ultimul în ogradă. Conflictul a durat aproximativ 20-25 min. și la maltratarea victimei au participat toți trei inculpați. (f.d.146-147, vol.I); - raportul de examinare medico-legală nr. 578-580 din 23 octombrie 2009 a corpurilor delicte, potrivit căruia pătimitul Țurcan F. a avut grupa de sînge O alfa, beta. Ceban R. are grupa de sînge ABo cu antigena O(H) suplimentară și este din categoria secretorilor factorilor de grupă. Pe corpurile delicte și anume: maioul și slipii pătimitului, pe trei bucăți de scîndură din gard, solul de la fața locului au fost depistate pete de sînge de om, în care la determinarea apartenenței din grupă a fost stabilită antigena O(H), în unele pete și aglutininele alfa și beta. Aceasta presupune proveniența sîngelui de la orice persoană, care are grupa de sînge O alfa, beta, nu este exclus și de la pătimitul Țurcan F., (f.d.163-168, vol.I); - raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 187 din 31.05.2011 potrivit căruia, reieșind din datele investigației histopatologice, leziunile corporale depistate la Țurcan F. au fost cauzate într-un interval scurt de timp (30-40 min). Decesul lui Țurcan F. a survenit în rezultatul unui traumatism asociat: cranio-cerebral și pulmonar, al gîtului manifestate prin contuzie cerebrală, hemoragii subdurale (100 ml) și în pahimeninge; fracturi costale cu focare de contuzie și hemoragie în pulmonul stîng, fractură a cartilajului tiroid, complicat cu edem cerebral și pulmonar. Vătămările corporale, ce au dus la decesul lui Țurcan F. au putut fi produse atît în rezultatul loviturilor cu picioarele în șlapi de cauciuc, cît și în combinație cu alte obiecte (f.d.6-9, vol.III). Prin urmare, argumentele recurentei, precum că Ceban R. nu a comis infracțiunea de omor, deoarece acesta i-a aplicat victimei Țurcan F. două lovituri la umărul părții vătămate, de la care ultimul nu putea deceda, precum și victima a fost maltratată de ceilalți coinculpați (Condurachi V. și Țaran D.), iar instanța urma să determină acțiunile fiecăruia și în urma căror lovituri primite acesta a putut deceda, contravin materialelor cauzei, deoarece, atît instanța de fond, cît și cea de apel corect a menționat că vinovăția lui Ceban R. se dovedește prin probele enumerate mai sus, precum și prin declarațiile suplimentare depuse de Ceban R. în calitate de 10 bănuit, care a explicat că, „El a rupt de la gard o scîndură (ștachetă) și i-a aplicat 2-3 lovituri la picioare, de la care ultimul a căzut jos < Ulterior, neajungînd pînă la victimă a rupt din gard o scîndură și ieșind în fața lui i-a aplicat 3-4 lovituri unde a nimerit, locul aplicării loviturilor nu le ține minte”, declarațiile lui Condurachi V. depuse în calitate de bănuit care a declarat că, „a văzut la Ceban R. în mîna o ștachetă cu care i-a aplicat lovituri victimei peste tot corpul”, declarații, care sunt în contradicție cu cele depuse de Ceban R. în apărarea sa. Instanța de recurs menționează că infracțiunea prevăzută la art. 145 Cod penal este o infracțiune materială, și se consideră consumată din momentul producerii morții cerebrale a victimei. Nu are importanță dacă moartea cerebrală s-a produs imediat sau după expirarea unui interval de timp mai îndelungat. Legea penală nu stabilește nici un termen critic de producere a morții cerebrale. Astfel, în speță victimei Țurcan F. i-au fost provocate leziuni grave, iar decesul acestuia potrivit raportului de expertiză medico-legală a survenit în termen de mai mult de 24 ore, însă mai puțin de 48 ore. Pentru calificarea faptei în baza art. 145 Cod penal nu are importanță dacă fapta a fost suficientă prin ea însăși să producă moartea, sau a condus la această urmare comasată cu alte cauze preexistente, important este să existe o legătură cauzală, adică să se constate că celelalte cauze, fără această faptă prejudiciabilă nu ar fi provocat moartea. Prin urmare, a fost dovedit faptul că Ceban R. împreună cu Condurachi V. și Țaran D. au acționat cu intenție atît față de aplicarea loviturilor, cît și de decesul victimei. Aceștia au participat nemijlocit la aplicarea concomitentă a loviturilor părții vătămate. Indiferent de faptul, cine dintre inculpați și de cîte ori i-au aplicat lovituri părții vătămate și în ce regiuni ale corpului, inculpații au acționat în comun. Loviturile au fost comise victimei cu pumnii, picioarele și scînduri rupte cu cuie, care au avut loc pe rînd, cu intensitate pe întreg corpul victimei, chiar și dacă aceștia nu au dorit să intervină un asemenea rezultat (decesul victimei), au acceptat posibilitatea producerea lui. Argumentul avocatului Stratan C. că inculpatul Ceban Radu nu a avut intenția omorului victimei este neîntemeiat, deoarece aplicîndu-i acestuia lovituri cu pumnii, picioarele și scînduri peste corp și în cap, timp de 30-40 11 minute, dînsul își dădea seama că pune în pericol viața acestuia, prevăzînd posibilitatea cauzării morții și admițînd în mod conștient survenirea acesteia, astfel că acțiunile lui Ceban R. cuprind semnele componenței de infracțiune în baza căreia a fost recunoscut vinovat. Astfel, lovirea victimei pe întreg corp de nenumărate ori, cu corpuri dure presupune posibilitatea rezultatului mortal, deoarece modul și mijloacele folosite pentru aplicarea loviturilor și regiunea în care s-au produs, fiind de natură de a provoca decesul. Toți inculpații au aplicat multiple lovituri cu obiecte dure, pe întreaga suprafață a corpului victimei, inclusiv zonele vitale, prin urmare denotă faptul că acțiunile inculpaților întrunesc intenția de a cauza moartea părții vătămate. În cazul în care două sau mai multe persoane, acționînd cu intenția de a lipsi de viață victima, aplică fiecare numeroase lovituri victimei și chiar dacă numai una din aceste lovituri s-a dovedit a fi mortală, toate aceste persoane trebuie considerate – coautori la infracțiunea de omor. Nu pentru că este imposibil a stabili cine din ele a aplicat lovitura mortală, dar pentru că coautorul voiește să participe la săvîrșirea faptei în mod direct, material, pe cînd complicele participă indirect, secundar, voiește să participe ajutînd pe altul. Prin fiecare lovitură pe care coautorii o aplică ei doresc, implicit, ca una dintre ele să devină lovitura mortală. Mai mult ca atît, vătămările corporale, ce au adus la decesul victimei, au fost produse atît în rezultatul loviturilor cu picioarele în șlapi de cauciuc, cît și în combinație cu alte obiecte. Referitor la argumentul avocatului inculpatului precum că instanțele judecătorești au încadrat eronat acțiunile inculpatului în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, depășind limitele învinuirii formulate, pe cînd art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, stipulează că judecarea cauzei se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire, numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, Colegiul penal menționează că, conform art. 326 alin. (1) Cod de procedură penală, procurorul care participă la judecarea cauzei penale în primă instanță este în drept să modifice, prin ordonanță, învinuirea adusă inculpatului în cadrul urmăririi penale în sensul agravării ei dacă probele cercetate în ședința de judecată, în opinia lui, dovedesc incontestabil că inculpatul a săvîrșit o infracțiune mai gravă decît cea incriminată anterior. 12 Astfel, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată a instanței de fond din 25 mai 2010, acuzatorul de stat a adus la cunoștința inculpatului Ceban R. și apărătorului acestuia ordonanța de modificare a acuzării în sensul agravării, iar instanța de judecată în legătură cu acest fapt a anunțat întrerupere și a acordat termen inculpatului de a face cunoștință cu noua învinuire (f.d.75-77). Nerecunoașterea vinei de către inculpatul Ceban Radu în comiterea infracțiunii de omor, nu poate servi ca temei pentru achitarea acestuia, dat fiind faptul că, în cursul judecării cauzei au fost administrate probe care confirmă cu certitudine vinovăția lui în comiterea infracțiunii de omor, iar cele invocate de recurent sub acest aspect sunt apreciate de către instanța de recurs, ca o modalitate de exercitare a dreptului de apărare, urmîndu-se scopul evitării răspunderii penale. Afirmația avocatului, precum că instanțele de judecată incorect au apreciat probele punîndu-le la baza sentinței de condamnare, nu poate fi reținută ca temei de admitere a recursului declarat, deoarece, ca probe acestea au fost adunate cu respectarea procedurii penale, verificate și apreciate de instanțe în modul corespunzător conform procedurii penale. Temei de a pune la îndoială legalitatea acestor concluzii nu este. Critica adusă de avocatul Stratan C. în numele lui Ceban R. referitor la procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt care deja a fost efectuată de două instanțe de judecată, și careva îndoieli privind corectitudinea aprecierii lor nu sînt. Totodată, recursul înaintat repetă întocmai textul apelului declarat de avocatul Cevdari V. în numele inculpatului și argumentele expuse de recurent au fost anterior invocate în apel, iar instanța de apel, pe deplin le-a examinat, apreciind toate probele din dosar în ansamblu, și, conform art.414 alin.(3), 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat detaliat asupra tuturor motivelor invocate în apel. O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate fi efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă numai temeiurile de drept. Colegiul menționează că, la etapa recursului ordinar instanța de recurs nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de 13 fond și, după caz, de instanța de apel. Colegiul constată că erori de drept în speța nominalizată nu s-au stabilit. Astfel, Colegiul conchide că faptei săvîrșite de către Ceban R. i s-a dat o apreciere și încadrare juridică corectă, iar măsura de pedeapsă condamnatului i s-a stabilit cu respectarea prevederilor art.75 Cod penal, ținîndu-se seama de gradul prejudiciabil a faptelor comise, de persoana celui vinovat și de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuiază răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limitele sancțiunii normei penale în baza căruia a fost declarat vinovat, astfel temeiuri de a interveni în hotărîrea judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit. Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Stratan Corina în numele inculpatului Ceban Radu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2014, în cauza penală în privința lui Ceban Radu Mihail, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 25 iunie 2015. Președinte Petru Ursache Judecătorii Constantin Alerguș Vladimir Timofti 14