ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 27.05.2015

1ra-587/2015 — art. 145 alin.2 lit. i, j Cod penal

HOTĂRÂRE
27.05.2015
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 145 alin.2 lit. i, j Cod penal
Temei legal
art. 427 alin.1 pct.6,8,10,12 CPP
Citează această cauză
1ra-587/2015 — art. 145 alin.2 lit. i, j Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul 1ra-587/15

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

27 mai 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

de avocatul Stratan Corina în numele inculpatului Ceban Radu, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Căușeni din 24 decembrie 2013 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2014,

în cauza penală în privința lui

Ceban Radu Mihail,

născut la 02 iulie 1985, originar și domiciliat pînă

la reținere în r-nul Căușeni, s. Tocuz.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

2013 (instanța de fond);

2014 (instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală legal executată.

Radu a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, la 13 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și Condurachi V. în privința

căruia cauza nu se examinează.

Radu, împreună cu Condurachi V., Țaran D. în privința căruia procesul

penal a fost suspendat pînă la însănătoșire și Dărănuță A., în noaptea de 29

spre 30 septembrie 2009, aflîndu-se la domiciliul lui Ceban R., din s. Tocuz,

r-nul Căușeni, consumînd băuturi alcoolice, pe fondul stării de ebrietate, au

hotărît să meargă la domiciliul lui Țurcan F. pentru a-l maltrata, ca să se

răzbune astfel pentru comportamentul său ofensator de mai demult. Întru

1

realizarea acestui scop, aceștia s-au deplasat cu automobilul de model

„AUDI-80”, condus de Daranuța A., la casa lui Țurcan F. din aceiași

localitate. Ceban R., Condurachi V. și Țaran D. au pătruns în casa lui Țurcan

F., unde, i-au aplicat lovituri peste corp, după care l-au scos afară și,

urmărind scopul de a-l lipsi de viață pe Țurcan F., care nu mai manifesta

careva semne de apărare, l-au lovit, aplicîndu-i multiple lovituri cu pumnii,

picioarele și cu scînduri de la gard în care erau bătute cuie, cauzîndu-i

conform raportului de expertiză medico-legală nr.166 din 08.10.2009,

vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, în urma căruia victima a

decedat.

Budăi O. și avocatul acestora Cîrlig I., precum și avocatul inculpatului

Ceban R., Cevdari Vl. care au solicitat:

- avocatul și părțile vătămate, casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care inculpatul Ceban R. să fie condamnat în baza învinuirii

aduse la detențiune de viață. Apelanții au menționat că circumstanțele

cauzei, probele examinate, declarațiile reprezentanților părților vătămate, a

martorilor, cu certitudine demonstrează faptul că inculpații la momentul

săvîrșirii omorului, aflîndu-se în stare de ebrietate avansată, necontrolîndu-

și acțiunile sale, furia și ura față de victimă, cu cruzime și acțiuni de tortură,

i-au aplicat lovituri cu pumnii, picioarele, și scînduri care aveau cuie, pe

diferite părți ale corpului, inclusiv în regiunea capului, cauzîndu-i victimei

leziuni corporale grave în rezultatul căruia victima a decedat, iar instanța de

judecată le-a stabilit acestora o pedeapsă prea blîndă, pentru infracțiunea

comisă.

- avocatul inculpatului Cevdari Vl., casarea sentinței și pronunțarea

unei hotărîri de achitare. În argumentarea apelului a invocat că nici o probă

examinată în ședința de judecată nu indică că Ceban R. a avut intenția de a

omorî victima, iar instanța eronat a concluzionat că este imposibil de a

stabili cine din inculpați au aplicat loviturile ce au adus la decesul victimei,

totodată argumentîndu-și soluția că inculpatul a dorit să participe la

săvîrșirea faptei în mod direct, fără a menționa probele ce dovedesc această

concluzie și fără a analiza toate acțiunile întreprinse de el. La fel a menționat

că sentința nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute la art. 394 Cod de

procedură penală, iar instanța doar a enumerat probele administrate la

2

dosar, fără a le da vre-o careva apreciere.

decembrie 2014, au fost respinse, ca nefondate apelurile declarate de părțile

vătămate și avocatul acestora Cîrlig I. și cel al avocatului Cevdari V. în

numele inculpatului Ceban R.

examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu-le

sub aspectul pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și corect a conchis că

acțiunile lui Ceban R. confirmă săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 145

alin. (2) lit. i), j) Cod penal.

Instanța a concluzionat că, inculpații au violat dreptul pătimitului la

viață, fiind prezentă legătura de cauzalitate dintre acțiunea făptuitorului și

urmările prejudiciabile sub formă de moarte a victimei.

Sub aspectul laturii obiective, omorul lui Țurcan F. a fost săvîrșit de

către inculpații Ceban R., Condurachi V. și o altă persoană, prin acțiuni de

natură fizică, lovituri cu picioarele și cu bucăți de scîndură rupte de la gard,

peste corp, inclusiv și organe vitale. Ei au acționat cu vinovăție manifestată

prin intenție indirectă. Circumstanțele în care a acționat inculpații, aplicarea

loviturilor în regiunea organelor vitale cu picioarele și cu ștachete de la

gard, timp de 30-40 minute, denotă faptul că, acțiunile lor au fost cuprinse

de intenția de a cauza moartea părții vătămate.

Instanța de fond corect a constatat faptul că, inculpații, au prevăzut

posibilitatea cauzării morții acestuia și admiteau în mod conștient aceasta,

or, ei nu și-au curmat acțiunile nici cînd Țurcan F. se afla la pământ, în

ogradă, fiind încă în viață, fară a da careva semne de apărare. Inculpații cu

bestialitate, barbar, cu ștachete de la gard cu cuie, au continuat să-l lovească

cu putere și intensitate, cauzîndu-i vătămări corporale incompatibile cu

viața.

Prin urmare, instanța just a concluzionat, că omorul părții vătămate a

fost săvîrșit cu intenție și prin metoda sadică cu deosebită cruzime, care cu

buna știință a inculpaților, a fost îmbinată cu cauzarea unor suferințe

deosebite victimei prin aplicarea multiplelor leziuni corporale timp de 40

minute.

Astfel, s-a stabilit că inițial, inculpații s-au înțeles „să se clarifice” cu

3

pătimitul, adică „să-i aplice o corecție” avînd ură pe el, deoarece ultimul

cîndva s-a manifestat violent față de ei. De la început inculpații l-au bătut pe

pătimit în casă, după care l-au scos afară, unde, ultimul aflîndu-se la pămînt

și fără a da semne de apărare. Afară, în ogradă, ei avînd intenția de a omorî

victima, l-au supus, în continuare pe Țurcan F. bătăii cu pumnii, picioarele

și cu ștachete de la gard cu cuie, aplicîndu-i lovituri peste tot corpul,

inclusiv și în organele vitale.

De asemenea, instanța a conchis că cu certitudine s-a constatat că

făptuitorii aveau intenție indirectă de a curma viața victimei, or, aceștia au

admis în mod conștient moartea pătimitului, acționînd direct și personal

asupra ultimului, acțiuni care au produs rezultatul mortal.

Cît privește argumentul avocatului Cevdari Vl., precum că prin

acțiunile lui Ceban R. au fost provocate doar leziuni ușoare victimei,

instanța a menționat, că în cazul în care Condurachi V. și Ceban R., au

aplicat lovituri victimei și, au admis survenirea morții, chiar dacă numai

unele din aceste lovituri s-au dovedit a fi mortale, ambii întrunesc calitatea

de coautori la infracțiunea de omor, dar nu pentru că este imposibil a stabili

cine din ei au aplicat loviturile mortale, dar pentru că, Ceban R. ca coautor a

dorit să participe la săvîrșirea faptei în mod direct, material, fapt dovedit în

baza probelor administrate.

Referitor la pedeapsa aplicată, instanța de apel a menționat că aceasta

a fost stabilită în conformitate cu prevederile art. 61 și 75 Cod penal.

avocatul Stratan Corina în numele inculpatului Ceban R., care, invocînd ca

temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de

procedură penală, solicită, casarea hotărîrilor contestate și pronunțarea unei

noi hotărîri de achitare.

Recurenta a invocat că hotărîrile contestate le consideră ilegale,

deoarece instanțele judecătorești inferioare nu au individualizat acțiunile

fiecăruia dintre făptași, contribuția fiecăruia dintre ei la consecințele faptei,

intenția fiecăruia dintre ei și nu s-a stabilit și elucidat pe deplin

circumstanțele cauzei penale.

Nimeni din inculpați nu s-au dus la pătimit cu intenția de a-l omorî.

Precum și nu există nici o probă la materialele cauzei care ar demonstra

această intenție directă.

Consideră că prin acțiunile lui Ceban R. și anume aplicarea a două

4

lovituri ușoare la umărul părții vătămate, nu poate fi nicidecum invocat ca

intenție indirectă cum a fost menționat de către instanța de apel la comiterea

infracțiunii de omor, și anume că Ceban R. ar fi admis în mod conștient că

poate surveni moartea părții vătămate. Cu atît mai mult, instanța indiferent

de acțiunile fiecăruia dintre inculpați le-a atribuit la toți aceiași categorie de

intenție indirectă.

La fel, a invocat că fapta a fost descrisă sub forma de vătămare

intenționată gravă a integrității corporale care a dus la decesul victimei și în

astfel de caz urma să fie calificate acțiunile inculpatului în baza art. 151

alin.(4) Cod penal.

Contrar acestor prevederi legale instanța de fond și apel a încadrat

eronat acțiunile lui Ceban R. în baza art. 145 alin.(2) lit. i), j) Cod penal

depășind limitele învinuirii înaintate.

Astfel, intenția nu este probată deoarece aceasta nu a existat de la

început, precum nici pe parcursul derulării faptelor, iar pentru probarea

naturii intenției și individualizarea caracterului ei, era necesar a se ține cont

de acțiunile fiecăruia dintre făptași, de relații dintre fiecare în parte cu

partea vătămată, de scopul fiecăruia în coraborare cu alte probe.

Prin urmare, învinurea adusă lui Ceban R. nu este confirmată prin nici

o probă, astfel faptele lui nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii de omor, din care considerente inculpatul urmează a fi achitat.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului ordinar declarat, menționînd că la examinarea cauzei s-a dat

eficiență prevederilor art. 93-101 CPP și în baza probelor acumulate just s-a

reținut starea de fapt și de drept, fiind corect încadrate acțiunile inculpatului

în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, prin urmare a solicitat

inadmisibilitatea recursului declarat.

declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal

dispune inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură

penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a

recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este

5

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres în art. 427 CPP, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a

agrava situația condamnatului. Or, art. 427 alin. (1) CPP, prevede că

hotărîrile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit textului recursului declarat de avocatul Stratan C. în numele

inculpatului Ceban R. aceasta invocă temei de casare a deciziei instanței de

apel pct. 6), 8), 10) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care

stipulează că hotărîrea instanței de apel conține o eroare de drept atunci

cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

nu au fost întrunite elementele infracțiunii, s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul penal conchide că temeiurile invocate nu persistă în cauză,

iar argumentele recursului contravine materialelor de fapt ale cauzei.

Instanțele de fond și apel au cercetat toate probele prezentate de părți,

în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, le-a dat o

apreciere obiectivă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității probelor adunate în cauză și care în ansamblul lor au

confirmat vinovăția inculpatului Ceban R.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată în textele

sentinței și deciziei instanței de apel. Temeiuri de a pune la îndoială

legalitatea și veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit.

Totodată, temeiurile invocate de recurent referitor la nevinovăția lui

Ceban R. în săvîrșirea infracțiunii de omor, sînt neîntemeiate și se resping,

deoarece atît instanța de fond, cît și instanța de apel au motivat

condamnarea lui R. Ceban prin faptul, că învinuirea a prezentat suficiente

probe care cu certitudine dovedesc vinovăția acestuia de comiterea

infracțiunii imputate și anume:

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 30 septembrie 2009 cu

fototabelul, unde a fost cercetat str-la S. Lazo, din s. Tocuz, r-nul Căușeni,

între gospodăriile lui Țurcan N. și pătimitul Țurcan F., precum și casa de

locuit a lui Țurcan F. din aceiași localitate (f.d.7-16, vol.I);

6

- procesul-verbal de audiere a lui Ceban Radu în calitate de bănuit din 30

septembrie 2009, care a declarat că la 29.09.2009 de dimineața împreună cu

Condurachi V., Țaran D. și alte cîteva persoane au fost la cet. Daranuța A. la

curățat porumb pe deal. După finisarea lucrărilor au venit acasă la ultimul,

unde au mîncat și servit vin. Ulterior, au plecat în ograda sa unde au servit

bere. În timpul discuției cineva a început vorba de Țurcan F. și toți și-au

adus aminte că Țurcan F., anterior le-a făcut ceva rău. Cu toții s-au urcat în

automobil și s-au deplasat la domiciliul lui Țurcan F. Daranuța A. a rămas

în automobil, Condurachi cu Țaran au intrat în casă, iar el a rămas în ogradă

lîngă ușă. În timp ce se afla în ogradă a auzit lovituri, însă nimeni nu striga.

Apoi, a intrat în casă și a văzut victimă jos lîngă pat, iar Condurachi

împreună cu Țaran îl loveau cu pumnii peste tot corpul. Aceștia doreau să-l

scoată afară și el le-a ajutat, avînd scopul să-l bată. El (Ceban R.) i-a aplicat lui

Filip Țurcan două lovituri cu pumnul în regiunea umărului stîng și l-a spate și,

trei lovituri cu piciorul în burtă. În acel timp, Condurachi V. cu Țaran D. au

rupt scînduri de la gard și au început să-l lovească peste tot corpul, inclusiv

și în cap. Confirmă că Țaran D. i-a aplicat mai multe lovituri decît

Condurachi V. Cînd aceștia au început să lovească victima mai tare a

intervenit și Daranuța A., care împreună cu el au încercat să-i oprească și să-

i scoată în drum. El personal careva lovituri în drum victimei nu i-a aplicat.

După ce Condurachi și Țaran s-au liniștit, el împreună cu ei l-au apucat de

mîni și picioare pe Țurcan F. și l-au dus în casă așezîndu-l pe pat. Cînd l-au

așezat pe pat acesta era viu și răsufla (f.d.42-44, vol.I);

- proces-verbal de audiere a lui Condurachi V. în calitate de bănuit, care a

depus declarații asemănătoare lui Ceban R. și suplimentar a explicat că,

întorcîndu-se toți patru, adică el, Daranuța A., Țaran D. și Ceban R. de la

ultimul de acasă, s-au oprit pe o stradă lîngă casa lui Țurcan F., care se afla

în drum. Din automobil a ieșit el, Țaran D. și Ceban R. Victima s-a adresat la

ei cu cuvinte necenzurate, Țaran D. i-a aplicat cîteva palme peste față și el la

fel. Ulterior, toți trei au început să-l maltrateze și victima a căzut jos. La un

moment a văzut la Ceban R. în mîna o ștachetă cu care îi aplica lovituri

victimei peste tot corpul. Bătaia a durat în jur de 10 min., după care au

trecut în ogradă și l-au dus în casă. Careva alte persoane la fața locului nu

erau, înafară de Daranuța A. care încerca să-i despartă. Victima cînd a fost

așezată pe pat răsufla și ofta (f.d.69-72, vol.I);

7

- raportul de expertiză medico-legală nr. 166 din 08 octombrie 2009,

potrivit căruia s-a stabilit că decesul lui Țurcan F. a survenit în termen de

mai mult de 24 ore, mai puțin însă de 48 ore, din momentul începerii

expertizei cadavrului, fapt confirmat de dinamica modificărilor cadaverice.

Decesul acestuia este datorat traumei cranio-cerebrale închise cu

dezvoltarea hemoragiilor sub membrana cerebrală acută și moale, contuzia

substanței cerebrale, complicate cu edemul proeminal al creierului. Această

leziune, ca și plăgile și echimozele pe cap, i-au fost cauzate prin acțiunea unui

obiect dur - contodent cu suprafața de lovitură limitată, cu lățimea de 5-7 cm, cu

muchie și trei muchii se unesc între ele sub un unghi de 90°, posibil cu scândura cu

calitățile menționate, fapt confirmat de forma, dimensiunile și particularitățile

plăgilor. Leziunile corporale respective fac parte din categoria leziunilor

corporale, cu vătămarea gravă a sănătății, periculoasă pentru viață. Trauma

bontă a gîtului, cu fractura cartilagiului glandei tiroide a laringelui, i-a fost

cauzată prin acțiunea unui obiect dur contodent, cu parametrii, indicate în

pct.2 a concluziilor și care are un obiect ascuțit, cu vârf, ieșit din acest obiect,

care poate fi cuiul, confirmat de particularitățile leziunii de pe gât și face parte

din categoria leziunilor corporale, cu vătămarea gravă a sănătății,

periculoasă pentru viață. Trauma bontă a toracelui cu fractura coastelor 4, 5,

6, 7, 8 pe stânga, cu contuzia plămânului stîng i-au fost cauzate cu obiectul

mai sus descris și face parte din categoria leziunilor corporale grave.

Fractura deschisă a degetului al II - lea a mâinii drepte a fost cauzată prin

acțiunea unui obiect dur contodent, analogic celui mai sus descris și face

parte din categoria leziunilor corporale cu vătămarea medie a sănătății.

Echimozele și escoriațiile pe spate, regiunea lombară, brațe și picioare și

plaga din zona călcâiului drept i-au fost cauzate prin acțiunea unui obiect

dur, contondent, analogic celui, descris în pct.1-3 ale concluziilor și fac parte

din leziunile corporale, cu vătămarea medie a sănătății, rectific, ușoara a

sănătății. Toate leziunile corporale i-au fost cauzate pe cînd el era în viață, fapt,

confirmat de prezența hemoragiilor în locurile lezate. Poziția pătimitului și

a atacatorilor putea fi oarecare, care nu exclude posibilitatea cauzării

leziunilor corporale și la dinamic se schimbă, fapt confirmat de localizarea

leziunilor corporale pe diferite suprafețe ale corpului, ( f.d.89-97, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 363 din 02 octombrie 2009, prin

care s-a stabilit că lui Ceban R. i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă

8

de echimoză și escoriații în regiunea lombară, care a fost produsă prin

acțiunea locală traumată a unui obiect dur (f.d.100, vol.I);

- proces-verbal de audiere suplimentară a lui Ceban R. în calitate de bănuit

din 01.10.2009, care a declarat că în ziua incidentului, ajungînd pe strada

unde locuiește victima l-au întîlnit în drum, care a început să se exprime în

adresa la toți cu cuvinte necenzurate. Apropiindu-se de el, victima l-a

apucat de piept ca să-l lovească, la ce el s-a dat la o parte. În același timp s-a

apropiat Condurachi V. și Țaran D. și cu toții au început să lovească cu

picioarele și pumnii la picioarele victimei pentru a-l doborî la pămînt. El a

rupt de la gard o scîndură (ștachetă) și i-a aplicat 2-3 lovituri la picioare, de

la care ultimul a căzut jos. În ce mod a aplicat loviturile nu poate spune,

fiindcă era beat. Lăsîndu-l la pămînt, acesta s-a liniștit și a observat cum

Țurcan F. s-a sculat de jos și a fugit în ogradă. Toți s-au pornit după el,

ajungîndu-l din urmă. El neajungînd pînă la victimă a rupt din gard o

scîndură și ieșind în fața lui i-a aplicat 3-4 lovituri unde a nimerit, locul aplicării

loviturilor nu le ține minte. În rezultatul loviturilor victima a căzut jos la

pămînt (f.d.116-118, vol.I);

- proces-verbal de audiere a martorului Daranuța A. , care a explicat că în

ziua incidentului mai multe persoane împreună cu inculpații au fost la el la

cota de teren unde au recoltat porumbul. Seara au venit acasă unde au

mîncat și servit vin. Ulterior, au plecat în centrul satului unde au procurat

bere și țigări, iar la propunerea lui Ceban R. au plecat la el acasă unde au

servit berea. Condurachi V. a început să povestească că anterior Țurcan F. a

avut un conflict cu tatăl său și a dat propunerea să meargă la acesta acasă să

se clarifice. Țaran D. și Ceban R. au fost de acord, ultimul spunînd că și el a

avut un conflict cu Țurcan F. Daranuța A. nefiind de acord cu propunerea

lor, spunînd că la victimă în ogradă nu o să intre, dar îi va transporta cu

automobilul. Ajungînd în apropierea casei lui Țurcan F. a oprit mașina și

inculpații au ieșit. Peste un timp din direcția în care plecaseră ultimii se

auzea gălăgie și zgomot asemănător celui precum că sunt rupte scînduri din

alt lemn, precum și lovituri. Dîndu-și seama că aceștia îl bat pe Țurcan F. s-a

dat jos din automobil, pornindu-se spre intrarea de lîngă fîntînă și lîngă

gardul din lemn, i-a văzut pe Țaran D., Ceban R. și Condurachi V. care îl

loveau pe victimă cu pumnii, picioarele și cu ștachetă, de dimensiunea 40-50

cm. A încercat să-i despartă pe inculpați însă nu a putut și de către

9

Condurachi V. a fost împins din spate, în urma căruia el a căzut jos.

Înțelegînd că nu poate să-i despartă, s-a ridicat, plecînd spre automobil,

văzînd cum inculpații au scos victima în drum. Ulterior, a văzut cum l-au

dus pe ultimul în ogradă. Conflictul a durat aproximativ 20-25 min. și la

maltratarea victimei au participat toți trei inculpați. (f.d.146-147, vol.I);

- raportul de examinare medico-legală nr. 578-580 din 23 octombrie 2009 a

corpurilor delicte, potrivit căruia pătimitul Țurcan F. a avut grupa de sînge O

alfa, beta. Ceban R. are grupa de sînge ABo cu antigena O(H) suplimentară

și este din categoria secretorilor factorilor de grupă. Pe corpurile delicte și

anume: maioul și slipii pătimitului, pe trei bucăți de scîndură din gard, solul

de la fața locului au fost depistate pete de sînge de om, în care la

determinarea apartenenței din grupă a fost stabilită antigena O(H), în unele

pete și aglutininele alfa și beta. Aceasta presupune proveniența sîngelui de

la orice persoană, care are grupa de sînge O alfa, beta, nu este exclus și de la

pătimitul Țurcan F., (f.d.163-168, vol.I);

- raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 187 din 31.05.2011

potrivit căruia, reieșind din datele investigației histopatologice, leziunile

corporale depistate la Țurcan F. au fost cauzate într-un interval scurt de

timp (30-40 min). Decesul lui Țurcan F. a survenit în rezultatul unui

traumatism asociat: cranio-cerebral și pulmonar, al gîtului manifestate prin

contuzie cerebrală, hemoragii subdurale (100 ml) și în pahimeninge; fracturi

costale cu focare de contuzie și hemoragie în pulmonul stîng, fractură a

cartilajului tiroid, complicat cu edem cerebral și pulmonar. Vătămările

corporale, ce au dus la decesul lui Țurcan F. au putut fi produse atît în

rezultatul loviturilor cu picioarele în șlapi de cauciuc, cît și în combinație cu

alte obiecte (f.d.6-9, vol.III).

Prin urmare, argumentele recurentei, precum că Ceban R. nu a comis

infracțiunea de omor, deoarece acesta i-a aplicat victimei Țurcan F. două

lovituri la umărul părții vătămate, de la care ultimul nu putea deceda,

precum și victima a fost maltratată de ceilalți coinculpați (Condurachi V. și

Țaran D.), iar instanța urma să determină acțiunile fiecăruia și în urma căror

lovituri primite acesta a putut deceda, contravin materialelor cauzei,

deoarece, atît instanța de fond, cît și cea de apel corect a menționat că

vinovăția lui Ceban R. se dovedește prin probele enumerate mai sus,

precum și prin declarațiile suplimentare depuse de Ceban R. în calitate de

10

bănuit, care a explicat că, „El a rupt de la gard o scîndură (ștachetă) și i-a aplicat

2-3 lovituri la picioare, de la care ultimul a căzut jos < Ulterior, neajungînd pînă

la victimă a rupt din gard o scîndură și ieșind în fața lui i-a aplicat 3-4 lovituri

unde a nimerit, locul aplicării loviturilor nu le ține minte”, declarațiile lui

Condurachi V. depuse în calitate de bănuit care a declarat că, „a văzut la

Ceban R. în mîna o ștachetă cu care i-a aplicat lovituri victimei peste tot corpul”,

declarații, care sunt în contradicție cu cele depuse de Ceban R. în apărarea

sa.

Instanța de recurs menționează că infracțiunea prevăzută la art. 145

Cod penal este o infracțiune materială, și se consideră consumată din

momentul producerii morții cerebrale a victimei. Nu are importanță dacă

moartea cerebrală s-a produs imediat sau după expirarea unui interval de

timp mai îndelungat.

Legea penală nu stabilește nici un termen critic de producere a morții

cerebrale.

Astfel, în speță victimei Țurcan F. i-au fost provocate leziuni grave, iar

decesul acestuia potrivit raportului de expertiză medico-legală a survenit în

termen de mai mult de 24 ore, însă mai puțin de 48 ore.

Pentru calificarea faptei în baza art. 145 Cod penal nu are importanță

dacă fapta a fost suficientă prin ea însăși să producă moartea, sau a condus

la această urmare comasată cu alte cauze preexistente, important este să

existe o legătură cauzală, adică să se constate că celelalte cauze, fără această

faptă prejudiciabilă nu ar fi provocat moartea.

Prin urmare, a fost dovedit faptul că Ceban R. împreună cu

Condurachi V. și Țaran D. au acționat cu intenție atît față de aplicarea

loviturilor, cît și de decesul victimei. Aceștia au participat nemijlocit la

aplicarea concomitentă a loviturilor părții vătămate. Indiferent de faptul,

cine dintre inculpați și de cîte ori i-au aplicat lovituri părții vătămate și în ce

regiuni ale corpului, inculpații au acționat în comun.

Loviturile au fost comise victimei cu pumnii, picioarele și scînduri

rupte cu cuie, care au avut loc pe rînd, cu intensitate pe întreg corpul

victimei, chiar și dacă aceștia nu au dorit să intervină un asemenea rezultat

(decesul victimei), au acceptat posibilitatea producerea lui.

Argumentul avocatului Stratan C. că inculpatul Ceban Radu nu a avut

intenția omorului victimei este neîntemeiat, deoarece aplicîndu-i acestuia

lovituri cu pumnii, picioarele și scînduri peste corp și în cap, timp de 30-40

11

minute, dînsul își dădea seama că pune în pericol viața acestuia, prevăzînd

posibilitatea cauzării morții și admițînd în mod conștient survenirea

acesteia, astfel că acțiunile lui Ceban R. cuprind semnele componenței de

infracțiune în baza căreia a fost recunoscut vinovat.

Astfel, lovirea victimei pe întreg corp de nenumărate ori, cu corpuri

dure presupune posibilitatea rezultatului mortal, deoarece modul și

mijloacele folosite pentru aplicarea loviturilor și regiunea în care s-au

produs, fiind de natură de a provoca decesul. Toți inculpații au aplicat

multiple lovituri cu obiecte dure, pe întreaga suprafață a corpului victimei,

inclusiv zonele vitale, prin urmare denotă faptul că acțiunile inculpaților

întrunesc intenția de a cauza moartea părții vătămate.

În cazul în care două sau mai multe persoane, acționînd cu intenția de

a lipsi de viață victima, aplică fiecare numeroase lovituri victimei și chiar

dacă numai una din aceste lovituri s-a dovedit a fi mortală, toate aceste

persoane trebuie considerate – coautori la infracțiunea de omor. Nu pentru

că este imposibil a stabili cine din ele a aplicat lovitura mortală, dar pentru

că coautorul voiește să participe la săvîrșirea faptei în mod direct, material,

pe cînd complicele participă indirect, secundar, voiește să participe ajutînd

pe altul. Prin fiecare lovitură pe care coautorii o aplică ei doresc, implicit, ca

una dintre ele să devină lovitura mortală.

Mai mult ca atît, vătămările corporale, ce au adus la decesul victimei,

au fost produse atît în rezultatul loviturilor cu picioarele în șlapi de cauciuc,

cît și în combinație cu alte obiecte.

Referitor la argumentul avocatului inculpatului precum că instanțele

judecătorești au încadrat eronat acțiunile inculpatului în baza art. 145 alin.

(2) lit. i), j) Cod penal, depășind limitele învinuirii formulate, pe cînd art. 325

alin. (1) Cod de procedură penală, stipulează că judecarea cauzei se

efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire, numai în limitele

învinuirii formulate în rechizitoriu, Colegiul penal menționează că, conform

art. 326 alin. (1) Cod de procedură penală, procurorul care participă la

judecarea cauzei penale în primă instanță este în drept să modifice, prin

ordonanță, învinuirea adusă inculpatului în cadrul urmăririi penale în

sensul agravării ei dacă probele cercetate în ședința de judecată, în opinia

lui, dovedesc incontestabil că inculpatul a săvîrșit o infracțiune mai gravă

decît cea incriminată anterior.

12

Astfel, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată a instanței

de fond din 25 mai 2010, acuzatorul de stat a adus la cunoștința inculpatului

Ceban R. și apărătorului acestuia ordonanța de modificare a acuzării în

sensul agravării, iar instanța de judecată în legătură cu acest fapt a anunțat

întrerupere și a acordat termen inculpatului de a face cunoștință cu noua

învinuire (f.d.75-77).

Nerecunoașterea vinei de către inculpatul Ceban Radu în comiterea

infracțiunii de omor, nu poate servi ca temei pentru achitarea acestuia, dat

fiind faptul că, în cursul judecării cauzei au fost administrate probe care

confirmă cu certitudine vinovăția lui în comiterea infracțiunii de omor, iar

cele invocate de recurent sub acest aspect sunt apreciate de către instanța de

recurs, ca o modalitate de exercitare a dreptului de apărare, urmîndu-se

scopul evitării răspunderii penale.

Afirmația avocatului, precum că instanțele de judecată incorect au

apreciat probele punîndu-le la baza sentinței de condamnare, nu poate fi

reținută ca temei de admitere a recursului declarat, deoarece, ca probe

acestea au fost adunate cu respectarea procedurii penale, verificate și

apreciate de instanțe în modul corespunzător conform procedurii penale.

Temei de a pune la îndoială legalitatea acestor concluzii nu este.

Critica adusă de avocatul Stratan C. în numele lui Ceban R. referitor la

procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt care deja a fost

efectuată de două instanțe de judecată, și careva îndoieli privind

corectitudinea aprecierii lor nu sînt.

Totodată, recursul înaintat repetă întocmai textul apelului declarat de

avocatul Cevdari V. în numele inculpatului și argumentele expuse de

recurent au fost anterior invocate în apel, iar instanța de apel, pe deplin le-a

examinat, apreciind toate probele din dosar în ansamblu, și, conform art.414

alin.(3), 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat detaliat

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului

nu poate fi efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă

numai temeiurile de drept.

Colegiul menționează că, la etapa recursului ordinar instanța de

recurs nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar

dacă s-au aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de

13

fond și, după caz, de instanța de apel. Colegiul constată că erori de drept în

speța nominalizată nu s-au stabilit.

Astfel, Colegiul conchide că faptei săvîrșite de către Ceban R. i s-a dat

o apreciere și încadrare juridică corectă, iar măsura de pedeapsă

condamnatului i s-a stabilit cu respectarea prevederilor art.75 Cod penal,

ținîndu-se seama de gradul prejudiciabil a faptelor comise, de persoana

celui vinovat și de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuiază

răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limitele sancțiunii normei

penale în baza căruia a fost declarat vinovat, astfel temeiuri de a interveni în

hotărîrea judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că acesta

este vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Stratan

Corina în numele inculpatului Ceban Radu, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2014, în cauza penală în

privința lui Ceban Radu Mihail, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 25 iunie 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

14

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-10-18
0,95
1ra-1270/2017 — art. 145 al. 2 lit. i, j CP
Dosarul nr.1ra-1270/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 20 septembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Catan Liliana Judecători – Guzun Ion şi Cobăneanu Ala examinând admisibilitatea în prin
CSJ 2017-04-12
0,95
1ra-801/17 — art.145 alin.2 lit.i, j CP
Dosarul nr.1ra-801/17 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 12 aprilie 2017 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu examinând admisibilitatea în principi
CSJ 2015-02-18
0,95
1ra-186/2015 — art.186 alin.2 lit.b,c.d Cod penal
Dosarul 1ra-186/15 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 18 februarie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte – Petru Ursache, judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, a examin
CSJ 2014-02-18
0,94
1ra-15/14 — art.324 alin.3 CP
Dosarul 1ra-15/14 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 28 ianuarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Ursache Petru, Judecători – Timofti Vladimir, Coval
CSJ 2014-05-21
0,94
1ra-692/2014 — art. 328 al. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-692/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 09 aprilie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: președinte – Petru Ursache, judecători – Ion Guzun și Iurie Diaconu, în camera de co
Sursă