1ra-186/2015 — art.186 alin.2 lit.b,c.d Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.186 alin.2 lit.b,c.d Cod penal
- Temei legal
- nici un temei de drept prevăzut la art.427 alin.1 CPP
1ra-186/2015 — art.186 alin.2 lit.b,c.d Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul 1ra-186/15
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
18 februarie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Petru Ursache,
judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare
declarate de inculpatul Ceban Ruslan, împotriva deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Bender din 09 iulie 2014, în cauza penală în privința lui
Ceban Ruslan Valeriu,
născut la 21 mai 1978, originar și domiciliat pînă
la reținere în r-nul Căușeni, s. Pervomaisc.
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
de la 25 mai 2011 - pînă la 04 martie 2013
(instanța de fond);
de la 22 aprilie 2014 - pînă la 09 iulie 2014,
de la 29 august 2014 – pînă la 31 octombrie
2014, (instanța de apel);
de la 16 ianuarie 2015 - pînă la 18 februarie
2015 (instanța de recurs ordinar).
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură
penală legal executată.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Căușeni din 04 martie 2013, Ceban
Ruslan a fost condamnat în baza art. 186 alin.(2) lit. b),c),d) Cod penal, la 3
ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.
S-a dispus încasarea în mod solidar de la Ceban R. și Cazac P. în
beneficiul lui Caraman M. a prejudiciului material în sumă de 619 lei, a
prejudiciului moral în mărime de 1500 lei, precum și în beneficiul lui
Inculeț M. a prejudiciului moral de 1000 lei.
Prin aceiași sentință a fost condamnat și Cazac P. în privința căruia
cauza penală nu se examinează.
1
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că Ceban
Ruslan împreună cu Cazac Pavel, la data de 11 spre 12 martie 2011, prin
înțelegere prealabilă, avînd scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei
persoane, au pătruns în gospodăria cet. Caraman M. din s. Pervomaisc, r-
nul Căușeni, de unde pe ascuns au sustras bunuri materiale în sumă totală
de 619 lei.
Tot ei, la 18 februarie 2012, aproximativ la ora 2100, prin înțelegere
prealabilă, avînd scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, au
pătruns în gospodăria cet. Inculeț E. din s. Pervomaisc, r-nul Căușeni, de
unde au sustras un butoi din oțel inoxidabil, cauzîndu-i astfel părții
vătămate o daună materială în sumă de 2000 lei.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul care a solicitat
casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare, invocînd că instanța de
fond a pronunțat o hotărîre ilegală, nemotivată, mai mult că instanța nu a
pronunțat sentința motivată la timpul stabilit de legislația procesual-
penală.
Colegiul penal al Curții de Apel Bender, prin decizia sa din 09
iulie 2014, a respins apelul inculpatului, ca fiind tardiv.
Instanța de apel a menționat că inculpatul a participat la
examinarea cauzei, unde la data de 04 martie 2013 a fost pronunțat atît
dispozitivul sentinței, cît și partea motivată a acesteia, iar la 14 martie 2013
copia sentinței redactate a fost expediată în adresa penitenciarului 13,
pentru înmînarea inculpatul Ceban R. atît în limba de stat, cît și limba rusă
pe care acesta o posedă.
Apelul inculpatului datează cu 10 aprilie 2014 (f.d.234, vol.III), acesta
fiind declarat după expirarea termenului legal de apelare a sentinței, iar
inculpatul nu a depus probe ce ar determina instanța să repună apelul în
termen.
Împotriva sentinței primei instanțe, la 11 iulie 2014, inculpatul
Ceban R. repetat a declarat apel, în care a solicitat casarea sentinței în latura
civilă privind încasarea prejudiciului material în beneficiul lui Caraman M.,
deoarece nu a fost efectuată o expertiză pentru determinarea cuantumului
prejudiciului cauzat, din care motiv este nejustificată acțiunea civilă.
2
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31
octombrie 2014, a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat de către
inculpatul Ceban R.
Instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că, Ceban Ruslan
anterior, și-a exercitat calea de atac, iar prin decizia Curții de Apel Bender
din 09 iulie 2014 apelul a fost respins, ca depus peste termen și menținută
sentința Judecătoriei Căușeni din 04 martie 2013, prin care Ceban R. a fost
condamnat în baza art. 186 alin.(2) lit.b),c),d) Cod penal, la 3 ani închisoare,
hotărîre care, fiind irevocabilă a fost pusă spre executare și nu mai poate fi
contestată repetat cu apel.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel din 09 iulie 2014,
inculpatul Ceban R. a declarat recursuri ordinare solicitînd casarea hotărîrii
contestate cu remiterea cauzei la rejudecare, deoarece instanțele
judecătorești superficial a examinat cauza încălcînd prevederile art. 7,9,94,
344-345, 352-353, 403-404, 413, 415, 417, 420-436 Cod de procedură penală,
procesul penal fiind neechitabil, iar inculpatului fiindu-i încălcat dreptul la
apărare.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11 ) Cod de
procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra
recursurilor ordinare declarate de inculpat, menționînd că instanțele de
judecată corect au stabilit pedeapsa inculpatului, prin urmare a solicitat
inadmisibilitatea recursului declarat, deoarece temeiurile invocate nu se
întemeiază în cele prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare
declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul
penal dispune inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.
Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor
prevăzute în art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu
trebuie să fie invocate de recurent.
Colegiul penal constată că recurentul în recursurile declarate nu
invocă nici un temei de drept prevăzut la art. 427 alin.(1) Cod de procedură
penală, însă a făcut trimitere că instanțele de judecată au încălcat
prevederile art. 7, 9, 94, 344-345, 403-404, 413, 417, 420-436 CPP, în legătură
3
cu ce solicită casarea hotărîrilor judecătorești și trimiterea cauzei la
rejudecare.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Cererea de recurs trebuie să conțină conținutul și motivele recursului
cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate și solicitările recurentului, cu
indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură
penală invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță
generală abordată în cauza dată, așa cum prevede art. 430 pct. 5) Cod de
procedură penală.
Din textul recursurilor declarate de inculpat reiese că prevederile
legii procesual penale nu au fost respectate de către recurent, care n-a
invocat nici unul din temeiurile obligatorii recursului ordinar prevăzute în
art.427 alin.(1) Cod de procedură penală.
Cerințele nominalizate, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate de
către autorul recursurilor.
Ceban R. nu este de acord cu aprecierea probelor de către instanțele
judecătorești inferioare, solicitînd trimiterea cauzei la rejudecare, și în acest
caz acesta era obligat prin lege să invoce vreunul din temeiurile pentru
recurs stipulate în art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă nu s-a
conformat legii. La etapa recursului ordinar instanța de recurs nu
efectuează un control asupra fondului cauzei, ci verifică aplicarea corectă a
normelor de drept material și de procedură față de faptele constatate de
instanța de fond ori, după caz, de instanța de apel. Această verificare se
efectuează numai în limita temeiurilor formulate în recurs.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat
împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, dispune
inadmisibilitatea lui în cazul în care recursul nu îndeplinește cerințele de
conținut, prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală.
Deoarece temeiurile pentru recurs ordinar sînt expres și limitativ
stipulate în lege, rezultă că motivarea recursului trebuie să se refere numai
4
la acestea, cu indicarea expresă a temeiurilor pe care se întemeiază, astfel
recurentul nu a respectat aceste cerințe obligatorii.
În speță, inculpatul la întocmirea recursurilor nu a îndeplinit toate
dispozițiile prevăzute la art. 430 Cod de procedură penală, și în situația
data se impune, inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, pe motiv,
că acestea nu îndeplinesc cerințele de conținut.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de
procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Ceban
Ruslan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 09
iulie 2014, în cauza penală în privința lui Ceban Ruslan Valeriu, deoarece
nu îndeplinesc cerințele de conținut prevăzute în art. 430 pct.5) Cod de
procedură penală.
Decizia este irevocabilă, publicată integral la 12 martie 2015.
Președinte Petru Ursache
Judecătorii Constantin Alerguș
Vladimir Timofti
5