1ra-801/17 — art.145 alin.2 lit.i, j CP

Dosarul nr.1ra-801/17

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 aprilie 2017 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco,

Iurie Diaconu

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Căușeni din 24 decembrie 2013 și a deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 23 decembrie 2014, declarat de avocatul Culeac-Reul Natalia în numele

inculpatului

Condurachi Veaceslav xxxxxxxxxxx

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă :

a fost condamnat în baza art.145 alin.(2) lit.i), j) Cod penal, la 13 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Prin aceeași sentință a fost condamnat și Ceban Radu, în privința căruia hotărârea

judecătorească nu se contestă.

cu o altă persoană în privința căruia procesul penal a fost suspendat pînă la însănătoșire și cu

încă o altă persoană, în noaptea de 29 spre 30 septembrie 2009, aflându-se la domiciliul lui

Ceban Radu din xxxxxxxxxxxxxxx, fiind în stare de ebrietate, au hotărât să meargă la

domiciliul lui Țurcan Filip pentru a-l maltrata, în scop de răzbunare. Întru realizarea acestui

scop, aceștia s-au deplasat cu automobilul de model „AUDI-80”, condus de altă persoană, la

casa lui Țurcan Filip din aceiași localitate, unde Condurachi Veaceslav, Ceban Radu și

persoană în privința căruia procesul penal a fost suspendat pînă la însănătoșire au pătruns în

casă, unde i-au aplicat lovituri lui Țurcan Filip în diferite părți ale corpului, după care l-au

scos afară și, urmărind scopul de a-l lipsi de viață pe acesta, care nu mai manifesta careva

semne de apărare, i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii, picioarele și cu scânduri de la gard

în care erau bătute cuie cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr.166 din

08.10.2009, vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, în urma căruia victima a

decedat.

V.Condurachi, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.151 alin.(4) Cod penal, cu

aplicarea art.79 Cod penal, la 8 ani închisoare, pe motiv că din probele administrate la caz nu

și-a găsit confirmare învinuirea adusă inculpatului în baza art.145 alin.(2) lit.i), j) Cod penal,

1

dar cea de vătămare intenționat gravă a integrității corporale care este periculoasă pentru

viață, soldată cu decesul victimei; - instanța nu a dat apreciere faptului că în cazurile

referitoare la infracțiunile săvârșite prin omor, decesul victimei trebuie să se găsească într-o

legătură de cauzalitate directă cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății și

această legătură de cauzalitate trebuie să fie cuprinsă de vinovăția făptuitorului, adică de

intenția acestuia de a cauza moartea, ce la caz, reieșind din raportul de expertiză, coroborat cu

alte probe, inclusiv cu declarațiile inculpatului, nu s-a confirmat, și anume nu s-a dovedit

intenția inculpatului de a-l omorâ pe F.Țurcan, iar la stabilirea pedepsei instanța nu a ținut

cont de prevederile art.10 Cod penal, și anume de faptul că sancțiunea prevăzută de art.151

alin.(4) Cod penal (red.2002) prevedea o pedeapsă mai blândă.

fost respins, ca nefondat, apelul avocatului N.Culeac-Reul în numele inculpatului

V.Condurachi.

În motivarea soluției date instanța de apel a indicat că, probele cercetate de prima

instanță, cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității, veridicității și coroborării reciproce, confirmă vinovăția

inculpatului V.Condurachi în comiterea infracțiunii imputate și acțiunile lui just au fost

încadrate în baza art.145 alin.(2) lit.i), j) Cod penal, totodată prima instanță corect a apreciat

măsura de pedeapsă aplicată inculpatului, ținând seama de circumstanțele cauzei.

Instanța de apel a concluzionat că, inculpatul V.Condurachi, împreună cu ceilalți

inculpați au violat dreptul pătimitului la viață, fiind prezentă legătura de cauzalitate dintre

acțiunea făptuitorului și urmările prejudiciabile sub formă de moarte a victimei.

Sub aspectul laturii obiective, instanța a conchis că omorul lui F.Țurcan a fost săvârșit

de către V.Condurachi, R.Ceban, și o altă persoană, prin acțiuni de natură fizică, lovituri cu

picioarele și cu bucăți de scândură rupte de la gard cu cuie, în diferite părți ale corpului,

inclusiv și în organe vitale. Aceștia au acționat cu vinovăție, deoarece acțiunile lor au fost

cuprinse de intenția de a cauza moartea părții vătămate, care se deduce din aplicarea

loviturilor în regiunea organelor vitale cu picioarele și cu ștachete de la gard, timp de 30-40

de minute.

La fel, instanța a conchis că prima instanță corect a constatat faptul că, V.Condurachi

și ceilalți inculpați, au prevăzut posibilitatea cauzării morții părții vătămate și admiteau în

mod conștient aceasta, or, ei nu și-au curmat acțiunile nici cînd F.Țurcan se afla la pământ, în

ogradă, fiind încă în viață, fară a da careva semne de apărare. Inculpații cu bestialitate, barbar,

cu ștachete de la gard cu cuie, au continuat să-l lovească cu putere și intensitate, cauzându-i

vătămări corporale incompatibile cu viața. Prin urmare, omorul părții vătămate a fost săvârșit

cu intenție și cu o deosebită cruzime, prin metoda sadică, care cu bună știință a inculpaților, a

fost îmbinată cu cauzarea unor suferințe deosebite victimei prin aplicarea multiplelor leziuni

corporale timp de 40 de minute.

Totodată, instanța de apel a respins afirmația avocatului, precum că împrejurările

cauzei nu relevă intenția lui V.Condurachi de a-l omorâ pe F.Țurcan și necesitatea

reâncadrării acțiunilor acestuia în baza art.151 alin.(4) Cod penal, pe motiv că, potrivit

circumstanțelor cauzei, cert a fost stabilit că inițial V.Condurachi și ceilalți inculpați s-au

înțeles „să se clarifice” cu partea vătămată, adică „să-i aplice o corecție” având ură pe el,

deoarece acesta cândva s-a manifestat violent față de ei și, de la început l-au bătut în casă,

după care l-au scos afară în curte, unde ultimul, aflându-se la pământ și nu dădea semne de

apărare, însă, inculpații nu s-au limitat la „coreția aplicată”acestuia , dar având intenția de a-l

omorî pe F.Țurcan, l-au supus în continuare bătăii cu pumnii, picioarele și cu ștachete de la

gard cu cuie, aplicându-i lovituri în diferite părți ale corpului, inclusiv și în organele vitale,

fiind constatat potrivit raportului de expertiză în comisie că decesul lui F.Țurcan a survenit în

rezultatul unui traumatism asociat: cranio-cerebral și pulmonar, al gâtului manifestată prin

contuzie cerebrală hemoragii subdurale și în pahimeninge, fracturi costale cu focare de

2

contuzie și hemoragie în pulmonul stâng, fractură a cartilajului tiroid, complicat cu edem

cerebral și pulmonar.

În concluzie, reieșind din probele administrate în cauză, instanța a conchis că cu

certitudine s-a constatat că V.Condurachi a acționat cu intenție directă de a curma viața părții

vătămate, or, acesta a admis în mod conștient moartea pătimitului, acționînd direct și personal

asupra ultimului, acțiuni care au produs rezultatul mortal.

în numele inculpatului V.Condurachi, care fără a invoca vreun temei prevăzut de art.427

alin.(1) Cod de procedură penală, solicită repunerea în termen a recursului, casarea acestora și

pronunțarea unei hotărâri de achitare a inculpatului, ori dacă în acțiunile acestuia se constată

alte elemente constitutive ale infracțiiunii, dispunerea cauzei la rejudecare, pe motiv că

hotărârile nu cuprind motivele pe care se întemeiază soluția de condamnare, fiindcă din

probele administrate nu și-a găsit confirmare învinuirea adusă inculpatului în baza art.145

alin.(2) lit.i), j) Cod penal, dar cea de vătămare intenționată gravă a integrității corporale care

este periculoasă pentru viață, soldată cu decesul victimei, adică cea prevăzută de art.151

alin.(4) Cod penal; - instanțele nu au reținut că în cazurile referitoare la infracțiunile săvârșite

prin omor, decesul victimei trebuie să se găsească într-o legătură de cauzalitate directă cu

vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății și această legătură de cauzalitate

trebuie să fie cuprinsă de vinovăția făptuitorului, adică de intenția acestuia de a cauza

moartea, însă la caz, nu s-a confirmat intenția inculpatului de a-l omorâ pe F.Țurcan; -

instanța de apel a grupat doar o parte din probe, argumentând la general că acestea confirmă

vinovăția inculpatului, fără a le aprecia pe fiecare în partea, expunîndu-și opinia asupra

admisibilității sau inadmisibilității probei respective; - la stabilirea categoriei și termenului de

pedeapsă, instanțele nu au ținut cont de circumstanțele atenuante prezente în cauză, și anume:

de persoana celui vinovat, care la locul de trai se caracterizează pozitiv, are la întreținere un

copil minor, căința sinceră de cele săvârșite, că este pentru prima dată supus răspunderii

penale și pe parcursul cercetării judecătorești nu a întreprins acțiuni care ar fi dus la

tergiversarea examinării cauzei.

dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin

care a solicitat declararea recursului inadmisibil, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității recursului din următoarele considerente.

Reglementarea dreptului de a declara recurs ordinar împotriva deciziei instanței de

apel reprezintă, din partea titularului, atât un drept procesual de dezvoltare a atribuțiilor

prevăzute de lege, cât și o obligație de a formula cererea respectivă în strictă conformitate cu

cerințele stipulate în art.427, 429, 430 Cod de procedură penală.

Din conținutul prevederilor art.429 alin.(1) Cod de procedură penală, rezultă că

recursul se depune de persoanele menționate în art.421 și trebuie să fie motivat.

În temeiul art.421 Cod de procedură penală, raportat la art.401 alin.(2), titularul

dreptului de recurs în numele persoanelor menționate în alin.(1), pct.2)-4) art.401 Cod de

procedură penală, adică a inculpatului poate fi apărătorul împuternicit în modul prevăzut de

lege (prin mandat).

În aceeași ordine de idei, din conținutul prevederilor art.430 pct.(2) Cod de procedură

penală, reiese că cererea de recurs trebuie să conțină numele și prenumele recurentului,

calitatea procesuală sau mențiune cu privire la persoana interesele căreia le reprezintă și

adresa ei.

Avocatul capătă calitatea de apărător din momentul în care și-a asumat angajamentul

de a apăra interesele persoanei în cauză, cu consimțămîntul acesteia, reglementată de către

legiuitor în dispoziția art.70 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, care stipulează că

avocatul ales poate fi admis în procesul penal în calitate de apărător la invitația

bănuitului, învinuitului, inculpatului, reprezentantului legal al acestuia, precum și la

3

solicitarea altor persoane cu consimțământul persoanelor interesele cărora urmează să le

apere. Odată ce apărătorul și-a asumat angajamentul de a apăra interesele persoanei, trebuie

să anunțe despre aceasta organul de urmărire penală sau instanța, iar împuternicirile sale să le

confirme prin mandat, ce este un document de strictă evidență.

Prin urmare, avocatul declarând recurs ordinar în numele inculpatului împotriva

deciziei instanței de apel, urmează să anexeze la recurs mandatul, care trebuie completat în

corespundere cu cerințele expuse în Hotărârea Guvernului nr.158 din 28 februarie 2013 cu

privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al

avocatului stagiar, cu modificările ulterioare.

Astfel, în mandatul prezentat, în mod obligatoriu, trebuie să se indice că avocatul este

împuternicit pe cauza penală concretă să declare în numele inculpatului recurs ordinar la

Curtea Supremă de Justiție, iar pe verso se va indica numele, prenumele și semnătura

inculpatului (pct.6, subpct.2) lit.a1), b) din Hotărârea Guvernului nr.158 din 28.02.2013).

În acest sens, Colegiul penal va reține și stipulările art.68 alin.(5) Cod de procedură

penală, potrivit cărora apărătorul nu este în drept fără consimțământul persoanei a cărei

interese le apără să întreprindă acțiunile prevăzute în dispoziția normei prescrise, dacă ele nu

sunt expres indicate pe verso mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea

clientului, în modul stabilit de lege. Respectiv, efectuarea de către apărător a cel puțin unei

acțiuni prevăzute la art.68 alin.(5) Cod de procedură penală, cade sub sancțiunea

nulității, dacă aceasta nu îndeplinește/respectă cerințele menționate mai sus.

Aceste prerogative decurg și din prevederile art.67 alin.(6) pct.2) Cod de procedură

penală, în care este stipulat că apărătorul încetează participarea în cauză în această

calitate dacă nu are împuterniciri de a participa în continuare în această cauză.

Potrivit materialelor dosarului în cadrul examinării cauzei în prima instanță, interesele

inculpatului V.Condurachi au fost reprezentate de avocatul N.Culeac-Reul, fiind anexat în

acest sens mandatul avocatului (f.d.48 v.3), acesta cuprinzînd mențiunea despre

împuternicirea de a acorda asistență juridică în cauza penală în privința lui V.Condurachi, în

Judecătoria Căușeni, care în numele inculpatului a declarat apel împotriva sentinței.

În cadrul examinării apelului în instanța de apel, avocatul N.Culeac-Reul, fiind citată

legal, nu s-a prezentat (f.d.8 v.4), astfel, întru respectarea dreptului la apărare a inculpatului

V.Condurachi, în instanța de apel interesele ultimului au fost reprezentate de avocatul

L.Chirică (f.d.12 v.4), apoi de avocatul T.Butescu, în baza deciziei nr.0829/ACP din

07.05.2014 și ulterior de avocatul G.Lupea, în baza contractului de asistență juridică nr.48

din 14.05.2014 (f.d.25, 26 v.4).

Însă, din motivul neprezentării inculpatului V.Condurachi, cât și a avocatului G.Lupea

la ședințele din 18.06.2014, 09.07.2014, 23.10.2014, inculpatul a fost anunțat în căutare, iar

interesele acestuia au fost reprezentate de avocatul D.Potereanu în baza mandatului

nr.0773821 din 20.11.2014, care acordă asistență juridică garantată de stat (f.d.60 v.4).

La 23 decembrie 2014, instanța de apel a pronunțat soluția enunțată anterior, prin care

a respins apelul declarat de avocatul N.Culeac-Reul în numele inculpatului C.Condurachi.

Nefiind de acord cu soluția pronunțată, avocata N.Culeac-Reul în numele inculpatului

V.Condurachi a declarat recurs ordinar la 11.02.2017, la care nu a anexat mandatul, prin care

s-ar confirma împuternicirile pentru acordarea asistenței juridice inculpatului V.Condurcahi în

instanța de recurs ordinar, deoarece împuternicirile pe care le-a avut anterior au expirat de

drept.

Mențiunea din recursul ordinar declarat de avocatul N.Culeac-Reul, precum că

mandatul privind prestarea serviciilor juridice este anexat la materialele cauzei penale, este

unul declarativ, deoarece nici în instanța de apel și nici la etapa recursului ordinar, nu a mai

fost anexat vreun mandat al avocatului N.Culeac-Reul privind împuternicirea sa de a

participa în continuare în cauză, în apărarea intereselor inculpatului V.Condurachi.

4

Reieșind din cele expuse, rezultă că recursul declarat nu corespunde cerințelor de

conținut, având în vedere faptul că avocatul N.Culeac-Reul nu are împuterniciri pentru a

declara recurs ordinar în numele inculpatului, motiv pentru care acesta urmează a fi declarat

inadmisibil.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd

admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără

citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că recursul nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art.429 și art.430 Cod

de procedură penală.

Suplimentar la cele relatate supra, se atrage atenția asupra faptului că hotărârile

contestate în ordinea recursului ordinar pot fi supuse verificării doar în baza unei cereri de

recurs ce corespunde cerințelor de formă și conținut, iar din motiv că aceste condiții nu sunt

întrunite în prezenta cauză, Colegiul penal nu va discuta legalitatea hotărârilor adoptate.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Culeac-Reul Natalia în numele

inculpatului Condurachi Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 23 decembrie 2014, în cauza penală în privința lui Condurachi Veaceslav, pe

motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art.429 și art.430 Cod de

procedură penală.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 11 mai 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

5