1ra-589/15 — art.152 alin.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.152 alin.1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, alin. 2 CPP
1ra-589/15 — art.152 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul 1ra-589/15
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
27 mai 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte - Petru Ursache,
judecătorii - Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate
de inculpatul Boldurescu Veaceslav, avocatul acestuia Drăniceru Vasile și de
partea vătămată Rjevschii Ala, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2014, în cauza penală în
privința lui
Boldurescu Veaceslav Mefodie,
născut la 13 mai 1972, originar și domiciliat în
mun. Chișinău, str. Izmail 86, ap. 12.
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
de la 01 octombrie 2012 - pînă la 10 iunie 2014
(instanța de fond);
de la 19 septembrie 2014 - pînă la 19 noiembrie
2014 (instanța de apel);
de la 17 aprilie 2015 - pînă la 27 mai 2015
(instanța de recurs ordinar).
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. l1) Cod de procedură
penală legal executată.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Grigoriopol din 10 iunie 2014, Boldurescu
V. a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod
penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
De către organul de urmărire penală Boldurescu V. a fost învinuit de
faptul că, la data de 31 iulie 2012, aproximativ în jurul orelor 1000, aflîndu-se în
ograda blocului locativ amplasat pe str. Ismail 86, mun. Chișinău, în urma
unui conflict cu Rjevschii A., i-a aplicat ultimei o lovitură peste mîna stîngă,
cauzîndu-i astfel, fractură marginală a falangei distale degetului IV de la mîna
stîngă cu deplasarea fragmentelor, care conform expertizei medico-legale nr.
2031/D din 06.08.2012, a dus la o dereglare a sănătății de lungă durată, mai
mult de 21 de zile, calificată în baza acestui criteriu ca vătămare corporală
medie.
1
Împotriva sentinței au declarat apel, procurorul în procuratura
Centru, mun. Chișinău, Agatii Nadejda, și partea vătămată Rjevschii Ala, care
au solicitat:
- procurorul Agatii Nadejda, casarea sentinței și pronunțarea unei noi
hotărîri, prin care procesul penal în baza art. 152 alin. (l) Cod penal, în
privința lui Boldurescu V. să fie încetat, cu atragerea la răspundere
contravențională în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional, menționînd că
instanța de fond a încălcat prevederile art. 382 și 385 Cod de procedură
penală, invocînd eronat că acuzarea nu ar fi probat faptul cauzării vătămărilor
corporale de către inculpat părții vătămate, facînd incorect referință la
declarațiile martorului Mustețanu O., care a venit la fața locului după ce
conflictul iscat s-a terminat și acesta nu putea cunoaște careva circumstanțe.
De asemenea instanța de fond facînd referire la declarațiile martorului
Boldurescu M., nu a luat în considerație că însuși inculpatul Boldurescu V. nu
a negat că s-a aflat la fața locului în momentul incidentului.
- partea vătămată, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, prin
care procesul penal să fie încetat în baza art. 332 Cod de procedură penală, cu
emiterea unei hotărîri, conform art. 391 Cod de procedură penală, totodată
solicitînd încasarea prejudiciului material în suma de 1 000 lei, prejudiciului
moral de 25 000 lei și a cheltuielilor legate de asistența juridică în valoare de
5 000 lei. În argumentarea apelului a indicat că, sentința a fost bazată pe
analiza eronată a declarațiilor martorilor, cît și a părții vătămate, încît
achitarea inculpatului Boldurescu V. poartă un caracter dubios. Astfel,
declarațiile părții vătămate au fost confirmate integral prin declarațiile
martorului Postelea D., care a confirmat că ea a fost înconjurată de către
Boldurescu V. și Boldurescu M., care au sărit la bătaie. Consideră, că urmau a
fi supuse unei analize critice declarațiile martorilor Baraboi El. și Savin V.,
care au declarat că Boldurescu V. nu s-a aflat la fața locului, deoarece aceste
declarații vin în contradicție cu declarațiile părții vătămate Rjevschii A.,
martorului Postelea D. și însuși ale martorului Boldurescu M., care este mama
inculpatului. Declarațiile martorilor acuzării vin în contradicție cu celelalte
probe și anume nu sunt veridice în partea în care aceștia nu au auzit ca
Rjevschii A. să strige de durere, iar acești martori nu au fost audiați în cadrul
urmăririi penale, dar în instanța de judecată, cînd examinarea cauzei a avut
loc în anul 2014, astfel aceștia puteau fi influențați de inculpat. Totodată,
declarațiile acestor martori vin în contradicție cu declarațiile părții vătămate
Rjevschii A. și a martorului Postelea D., precum și cu raportul de expertiză
medico-legală în comisie din 15.01.2014, în care este indicat că poziția victimei
în timpul traumatizării putea fi oricare, dar numaidecît mîna trebuia să fie
accesibilă pentru agresor.
2
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19
noiembrie 2014, au fost admise apelurile declarate de către procuror și partea
vătămată Rjevschii Ala, casată sentința contestată, și pronunțată o nouă
hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul
penal în baza art. 152 alin. (l) Cod penal în privința lui Boldurescu V. a fost
încetat, din motiv că fapta nu constituie infracțiune.
Boldurescu V. a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției
prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, iar în temeiul art. 30 Cod
contravențional, procesul contravențional a fost încetat în legătură cu
expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere contravențională.
A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată
și s-a încasat de la Boldurescu V. în beneficiul lui Rjevschii A. prejudiciul
material în valoare de 1 000 lei, prejudiciul moral în sumă de 1 000 lei și
cheltuielile pentru asistență juridică în valoare de 5 000 lei.
Colegiul penal și-a argumentat soluția prin aceea că instanța de fond
a adoptat o soluție contrară circumstanțelor de fapt și de drept, stabilite pe
parcursul judecării cauzei date, or, în urma analizei probelor administrate,
raportate la rigorile de drept, s-a constatat contrariul soluției de achitare
adoptate de către instanța de fond.
Instanța de apel a relevat că dispunînd achitarea lui Boldurescu V., în
baza învinuirii înaintate, instanța de fond a făcut o referire clară și evidentă la
faptul că vinovat de vătămările corporale suportate de către partea vătămată,
ar fi martorul Boldurescu M. însă în acest sens nu a reținut că în privința lui
Boldurescu M., la data de 14.08.2012, a fost întocmit un proces-verbal cu
privire la contravenție nr. MAI 01 729199, din 14.08.2012, pentru faptul că la
data de 05.08.2012, ora 1100, aflîndu-se pe str. Ismail 86, mun. Chișinău, fiind
în relații ostile cu Rjevschii A., a lovit-o pe aceasta în față, fapt pentru care
Boldurescu M. a fost sancționată cu amendă în mărime de 25 unități
convenționale.
În conformitate cu prevederile art. 325 alin. (l) Cod de procedură penală,
judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei
puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.
În acest context, sentința de achitare avea un caracter neclar și contrar
de drept, or, circumstanțele elucidate și probele administrate denotă clar
existența în acțiunile lui Boldurescu V. a semnelor contravenției prevăzute de
art. 78 alin. (2) Cod contravențional.
În acest sens, instanța de apel a apreciat critic declarațiile lui Boldurescu
V. precum că dînsul nu ar fi fost la locul conflictului, faptul dat fiind combătut
prin declarațiile părții vătămate Rjevschii A., și a martorului Postelea D. Mai
mult ca atît, martorul Boldurescu M., a menționat că fiul ei, Boldurescu V. în
3
timpul conflictului s-a aflat în apropiere, la o distanță de aproximativ 5-6
metri.
Mai mult ca atît, declarațiile lui Boldurescu V. sunt combătute și prin
declarațiile martorului Mustețean O., care a menționat că venind la fața
locului, a văzut că toți se certau, Rjevschii A., inculpatul Boldurescu V. și
mama acestuia Boldurescu M.
Instanța de apel a relevat caracterul eronat al declarațiilor martorilor
Savin V. și Baraboi El., care ar fi confirmat că Boldurescu V. nu se afla la fața
locului, aceste declarații fiind în contradicție atît cu declarațiile părții
vătămate Rjevschii A., cît și a martorilor Postelea D. și Boldurescu M. Mai
mult decît atît, acești martori au fost audiați doar în ședința instanței de fond,
nefiind audiați în cadrul urmăririi penale, astfel declarațiile acestora nu
puteau fi luate în considerație drept veridice, fiind făcute la o perioadă
îndelungată de timpul incidentului produs, avînd posibilitatea ca acești
martori să fi fost influențați, în vederea depunerii de declarații favorabile în
privința lui Boldurescu V.
Totodată, instanța de fond pronunțînd sentința de achitare a ignorat
totalmente raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 472 din
15.01.2014, potrivit căruia analizînd documentația medicală prezentată, la
Rjevschii A., s-a constatat fractura marginală a falangei distale a degetului IV,
mîna stînga cu deplasarea fragmentelor, astfel leziunea menționată a putut fi
cauzată în rezultatul răsucirii forțate a degetului, posibil în timpul și
circumstanțele indicate, condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată
și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală ușoară.
Astfel, în prezența circumstanțelor și a probelor directe ce denotă
evident și clar existența unei fapte contravenționale, Colegiul penal a conchis
că, instanța de fond nu era în drept să pronunțe o sentință de achitare, or, în
situația creată achitarea inculpatului era inadmisibilă de drept.
Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare
inculpatul Boldurescu V., avocatul Drănicer V. în interesele acestuia și partea
vătămată Rjevschii Ala.
6.1. Inculpatul Boldurescu V. și avocatul acestuia Drănicer V., invocînd
temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,
au solicitat casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 19.11.2014
cu menținerea sentinței.
În argumentarea recursului, recurenții au menționat că:
- în rezultatul concluziei medico-legale în comisie nr. 472 din 03.05.2014,
procurorul, potrivit, art. 320 alin. (5) Cod de procedură penală, era obligat să
emită o ordonanță motivată prin care să renunțe parțial, sau integral la
învinuire;
4
- instanța de apel a interpretat eronat concluziile experților privind
„vătămările corporale ușoare”, precum și nu era în drept să concluzioneze: „...în
acțiunile lui Boldurescu.....există semnele contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2)
CC RM și este demonstrată integral vina lui de comiterea acestei contravenții adică,
vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de
scurtă durată a sănătății...”;
- instanța de apel adoptînd o hotărîre nouă, potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, era obligată să execute prevederile art. 328 alin. (2) Cod
de procedură penală;
- în deciziei adoptată, instanța de apel face referire la Rapoartele de
expertiză medico-legală nr. 2031/D din 06.08.2012 și nr. 472 din 15.01.2014,
admițînd astfel o neclaritate;
- nu este clar de ce instanța a concluzionat că Raportul de expertiză
medico-legală nr. 472 din 15.01.2014, este mai corect decît Rapoartele de
expertiză medico-legală nr. 2031/D din 06.08.2012 și nr. 3801 din 31.07.2012,
acest fapt fiind contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală;
- instanța de apel a apreciat critic declarațiile lui Boldurescu V.,
Boldurescu M., Savin V., Baraboi E., considerîndu-le cu „caracter eronat”;
- instanța a făcut diferență între martorii audiați în procedura urmăririi
penale și în cadrul ședinței de judecată, menționînd: „...acești martori au fost
audiați doar în ședința instanței de fond, nefiind audiați în cadrul urmăririi penale,
astfel că declarațiile acestora nu pot fi luate în considerație drept veridice...” etc.
„...persistînd posibilitatea că acești martori să fi fost influențați, în vederea depunerii
de declarații favorabile lui Boldurescu...”;
- Curtea de Apel a neglijat și alte momente care țin de factorii obiectivi,
a dat crezare lui Rjevschii A. și martorului Postelea D. privitor la cele
declarate „...Boldurescu Maria a lovit-o de două ori peste față.....dorind să se apere a
întins mîinile și în acel moment...i-a răsucit degetul...”, „...apoi Boldurescu V. ...a
lovit-o cu pumnul în piept...”;
- instanța de apel în confirmarea vinovăției lui Boldurescu V., a acuzat
instanța de fond că „...nu a reținut că în privința lui Boldurescu Maria, la data de
14.08.2012, a fost întocmit procesul-verbal .....MAI 01 729199, din 14.08.212, pentru
faptul că la 05.08.2012, ora 1100 ..... a lovit-o pe aceasta pe față ..... fapt pentru care a
fost sancționată cu amendă în mărime de 25 u.c”;
- instanța de apel ilegal a soluționat acțiunea civilă pe motiv că a fost
încetat procesul penal, ultima urma să se conducă de prevederile art. 225 alin.
(4) Cod de procedură penală.
6.2. Partea vătămată Rjevschii A. invocînd temeiul de drept prevăzut la
art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei
contestate în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri,
5
cu privire la încasarea de la Boldurescu V. a prejudiciului moral în beneficiul
părții vătămate în mărime de 25 000 lei.
În argumentarea recursului, a menționat că:
- concluzia instanței de apel potrivit căreia prejudiciul moral înaintat de
către partea vătămată în mărime de 25 000 lei este prea exagerat și
neîntemeiat, este una neargumentată, deoarece au fost ignorate cerințele
înaintate în cerere, precum și declarațiile părții vătămate;
- nu este întemeiată nici soluția în partea prejudiciului moral, or, însuși
recunoașterea lui Boldurescu V. vinovat de comiterea contravenției, nu
constituie pentru victimă o satisfacție morală.
Partea vătămată, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct.
11) Cod de procedură penală, a depus referință privind opinia sa asupra
recursului declarat de inculpatul Boldurescu V., și avocatul acestuia Drănicer
V., solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil.
7.1. Inculpatul Boldurescu V. în conformitate cu prevederile art. 431
alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință privind opinia sa
asupra recursului declarat de partea vătămată Rjevschii Ala, solicitînd
respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece soluția privind latura civilă din
decizia instanței de apel este una ilegală.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare
declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide
inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente.
Cu referire la recursul inculpatului Boldurescu V., și avocatul
acestuia Drănicer V.
8.1. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Recurenții, inculpatul Boldurescu V., și avocatul acestuia Drănicer V.,
au invocat în recursul ordinar ca temei pentru recurs art. 427 alin. (1) pct. 6)
Cod de procedură penală, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a
afectat soluția instanței, iar conform alin. (2) aceluiași articol, încălcarea a avut
loc în instanța de apel.
Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit
confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite presupusele erori de
drept invocate de recurenți.
Colegiul constată că nici una din condițiile prevăzute la pct. 6) art. 427
Cod de procedură penală, la care se referă autorii, nu sunt aplicabile din
punctul de vedere al prezenței erorii de drept care ar fi temei de casare a
deciziei pronunțate.
6
Potrivit art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, prin eroare gravă de
fapt se subînțelege: stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența
lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin
denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o
apreciere greșită a probelor.
În recurs recurenții critică modul de apreciere a probelor de către instanța
de apel. Colegiul constată că soluția instanței de apel privind încetarea
procesului penal din motiv că fapta nu constituie infracțiune, ci o contravenție
prevăzută la art. 78 alin. (2) Cod contravențional, este legală și întemeiată.
În urma rejudecării cauzei, instanța de apel a constatat că, Boldurescu V.,
la data de 31.07.2012, în jurul orelor 1000, aflîndu-se în ograda blocului locativ
amplasat pe str. Ismail 86, mun. Chișinău, în urma unui conflict cu Rjevschii
A. , i-a aplicat ultimei o lovitură peste mîna stîngă, cauzîndu-i astfel, fractură
marginală a falangei distale degetului IV, mîna stîngă cu deplasarea
fragmentelor, care conform expertizei medico-legale în comisie nr. 472 din
15.01.2014, a dus la o dereglare a sănătății de scurtă durată și în baza acestui
criteriu calificată ca vătămare corporală ușoară.
Inculpatul Boldurescu V., fiind audiat în ședința instanței de apel și-a
susținut declarațiile date în cadrul urmăririi penale și în ședința instanței de
fond, menționînd că la data de 31.07.2012, ora 1000, a venit partea vătămată
Rjevschii A., care a început a striga la lucrătorii lui ce edificau o anexă,
amenințîndu-l atît pe dînsul cît și familia lui. Ulterior a venit concubinul părții
vătămate care a vrut să o lovească pe soția lui. După aceea soția a chemat
poliția, ulterior a venit și mama lui, începîndu-se o ceartă. Inculpatul a
menționat că, se află în relații conflictuale de 3 ani cu partea vătămată, nu a
lovit-o și nu i-a răsucit mîna acesteia.
Totodată, în cadrul confruntărilor dintre părți inculpatul a declarat că la
data de 31.07.2012, a asistat la conflictul care a avut loc între mama sa
Boldurescu M. și Rjevschii A., dar nu a intervenit și tot timpul s-a aflat la o
distanță de ele, de vre-o 20 de metri. De partea vătămată Rjevschii A. nu s-a
atins, degetul nu i l-a fracturat.
Necătînd la faptul că Boldurescu V. nu și-a recunoscut vina de comiterea
faptelor incriminate, vina acestuia a fost demonstrată integral prin probele
administrate în cadrul urmăririi penale, care au fost examinate în ședința
instanței de apel și anume:
- declarațiile părții vătămate Rjevschii A., date în cadrul ședinței instanței de fond
și susținute în instanța de apel (f.d. 102-103);
- declarațiile martorului Postelea D., date în cadrul ședinței instanței de fond
(f.d. 104);.
7
- declarațiile martorului Mustețanu O., date în cadrul ședinței instanței de fond
(f.d. 109-110);
- declarațiile martorului Boldurescu M., date în cadrul ședinței instanței de fond
(f.d. 112-113);
- declarațiile martorului Savin V., date în cadrul ședinței instanței de fond
(f.d. 125);
- declarațiile martorului Baraboi El., date în cadrul ședinței instanței de fond,
(f.d. 126);
- declarațiile martorului Scurtu Iu. date în cadrul ședinței instanței de fond în
calitate de specialist, (f.d. 127);
Sub acest aspect, Colegiul penal apreciază concluzia instanței de apel
privind lipsa în acțiunile inculpatului Boldurescu V. a elementelor infracțiunii
de vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății justă,
iar privind vinovăția lui, cît și încadrarea faptei în baza art. 78 alin. (2) Cod
contravențional, drept una corectă și legală ce se bazează pe cumulul de probe
administrate, amplu analizate și just apreciate.
Astfel în conformitate cu prevederile art. 275 pct. 9) Cod de procedură
penală, urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate
fi efectuată, și va fi încetată în cazul în care există alte circumstanțe prevăzute
de lege care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală.
Conform rigorilor art. 332 alin. (l) Cod de procedură penală, în cazul în
care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile
prevăzute în art. 275 pct. 5)-9), 285 alin. (l) pct. l), 2), 4), 5), precum și în
cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință
motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.
Iar conform cerințelor art. 391 alin.(2) Cod de procedură penală, în cazul
prevăzut în art. 332 alin. (2), instanța încetează procesul penal, cu aplicarea
sancțiunii administrative prevăzute în Codul contravențional.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (2) Cod Contravențional, termenul
general de prescripție a răspunderii contravenționale este de 3 luni.
Reieșind din materialele cauzei, instanța de apel corect a stabilit că, fapta
contravențională, a fost comisă de către Boldurescu V. la data de 31.07.2012,
însă, expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere
contravențională, în conformitate cu prevederile art. 441 alin. (l), lit. b) Cod
contravențional, atrage după sine încetarea procesului contravențional.
8
Cu referire la recursul declarat de partea vătămată Rjevschii Ala.
8.2. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Recurenta, partea vătămată Rjevschii Ala, a invocat în recursul ordinar
ca temei pentru recurs pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală.
Conform pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărîre a
instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept
în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau
acesta este expus neclar.
Însă, acest temei pentru declararea recursului ordinar nu și-a găsit
confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite presupusele erori de
drept invocate de recurent.
Astfel, autorul recursului critică hotărîrea instanței de apel în latura
civilă, pe motiv că acțiunea civilă nu a fost admisă integral conform
solicitărilor, însă, textul recursului acestuia nu cuprinde o careva motivare ori
argumentare din punct de vedere al temeiurilor stipulate în pct. 6) alin.(1) art.
427 Cod de procedură penală, ci se invocă cu totul alte argumente, care nu-și
găsesc reflectare în temeiurile menționate la art. 427 Cod de procedură penală.
În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii
de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.
Colegiul penal reține că, instanța de apel a conchis de a admite acțiunea
civilă în partea recuperării prejudiciului moral în sumă de 1 000 lei, ținînd
cont de nivelul (gradul) suportării de către partea vătămată a suferințelor
fizice și psihice în legătură cu vătămările corporale cauzate, fiindu-i dereglată
sănătatea pe o perioadă de timp, precum și de faptul că, condamnarea
inculpatului în sine constituie la fel, o satisfacție echitabilă pentru apelant,
astfel, suma încasată în beneficiul lui Rjevschii A., este o sumă reală și
corespunde faptelor comise, care compensează consecințele negative ale
prejudiciului suportat de către partea vătămată.
Colegiul remarcă că recursul repetă textul apelului și argumentele
expuse de recurentă au fost anterior invocate în apel de către partea vătămată,
iar instanța de apel, examinîndu-le în ansamblu, conform art. 414 alin. (3) Cod
de procedură penală, s-a pronunțat detaliat și motivat asupra tuturor
motivelor apelului.
Astfel, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin.(2)
Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a
9
hotărîrii adoptate în cauza inculpatului Boldurescu V. în latura civilă, prin
urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de
către partea vătămată Rjevschii Ala ca fiind vădit neîntemeiat.
Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să
concluzioneze asupra inadmisibilității recursurilor declarate pe motiv că
acestea sunt vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul
Boldurescu Veaceslav, avocatul acestuia Drăniceru Vasile, și de partea
vătămată Rjevschii Ala, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 19 noiembrie 2014, în cauza penală în privința lui Boldurescu
Veaceslav Mefodie, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 iunie 2015.
Președinte Petru Ursache
Judecătorii Constantin Alerguș
Vladimir Timofti
10