1ra-1203/2014 — art.152 alin.1, 188 alin.2 lit.b,f Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.152 alin.1, 188 alin.2 lit.b,f Cod penal
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6,12 CPP
1ra-1203/2014 — art.152 alin.1, 188 alin.2 lit.b,f Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul 1ra-1203/14
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
23 iulie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Petru Ursache,
judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie
Gavriliță, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
17 aprilie 2014, în cauza penală în privința lui
Osovscoi Veaceslav Nicolai,
născut la 02 iunie 1987, originar din mun. Chișinău,
domiciliat în mun. Chișinău, str. Hristo-Botev 23,
ap. 109;
și
Bucațeli Vladimir Igor,
născut la 10 septembrie 1989, originar din mun.
Chișinău, domiciliat în mun. Chișinău, str. Hristo-
Botev 15/2, ap. 25.
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
de la 04 februarie 2011 - pînă la 16 octombrie
2013 (instanța de fond);
de la 29 ianuarie 2014 - pînă la 17 aprilie 2014
(instanța de apel);
de la 10 iunie 2014 - pînă la 23 iulie 2014
(instanța de recurs ordinar).
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 16 octombrie
2013, Osovscoi Veaceslav a fost condamnat în baza art. 152 alin.(1) Cod penal,
la 2 ani închisoare.
În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost
suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.
Bucațeli Vladimir a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșire a
infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit.b), f) Cod penal, din motiv că fapta
nu a fost săvîrșită de inculpat.
S-a încasat de la Osovscoi Veaceslav în beneficiul lui Crotenco Alexei,
prejudiciul moral de 5000 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de
1
5000 lei. În rest, acțiunea civilă a fost respinsă.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Osovscoi
Veaceslav la 21 mai 2010, aproximativ la ora 0200, aflîndu-se pe str. Hristo-
Botev 2, mun. Chișinău, i-a aplicat lui Crotenco Alexei, lovituri cu mîinele și
picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i conform raportului de
expertiză medico-legală nr. 1208/D din 16 iunie 2010, vătămări corporale
medii cu dereglarea sănătății de lungă durată.
2.1. De către organul de urmărire penală, Bucațeli Vladimir este învinuit
că, la 21 mai 2010, aproximativ la ora 0200, de comun acord și în urma
înțelegerii prealabile cu Osovscoi Veaceslav și alte persoane neidentificate de
organul de urmărire penală, aflîndu-se pe str. Hristo-Botev 2, mun. Chișinău,
avînd scopul de a sustrage bunurile altei persoane, în mod deschis, l-a atacat
pe cet. Crotenco Alexei, aplicînd față de el violență periculoasă pentru viața și
sănătatea ultimului, manifestată prin lovituri multiple cu mîinele și picioarele
pe diferite părți ale corpului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză
medico-legală nr. 1208/D din 16 iunie 2010, vătămări corporale medii, după
care, i-au sustras bani în sumă de 3200 lei, cauzîndu-i părții vătămate o
pagubă materială considerabilă.
Astfel că, fapta comisă de Osovscoi V. a fost reîncadrată din prevederile
art.188 alin.(2) lit.b), f) Cod penal în cele ale art. 152 alin.(1) Cod penal,
deoarece nu au fost prezentate probe care ar demonstra faptul sustragerii
banilor prezenți la partea vătămată în timpul aplicării loviturilor.
Împotriva sentinței au declarat apel procurorul și avocatul Țaulean
Vitalie în numele inculpatului Osovscoi V., care au solicitat:
- procurorul, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care Osovscoi V. și Bucațeli Vl. să
fie condamnați conform învinuirii înaintate în baza art. 188 alin.(2) lit. b), f)
Cod penal, la 8 ani închisoare, fiecare, cu executarea în penitenciar de tip
semiînchis.
Apelantul a invocat că prin acțiunile sale inculpații au comis atacul
asupra unei persoanei cu scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență
periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvîrșită de mai
multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, adică
infracțiunea prevăzută la art. 188 alin.(2) lit. b), f) Cod penal, iar instanța de
fond a recalificat acțiunile lui Osovscoi V. în baza art. 152 alin.(1) Cod penal,
din motiv că organul de urmărire penală, la faza efectuării acesteia, precum și
2
acuzatorul de stat în ședințele de judecată în afară de declarațiile părții
vătămate Crotenco A. în confirmarea sustragerii nu a prezentat și alte probe.
Totodată, prin aceiași sentință, instanța de fond a menționat că, vinovăția lui
Bucațeli Vl. nu a fost confirmată prin probe pertinente și concludente, iar
sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile în
probarea învinuirii urmînd a fi interpretate în favoarea inculpatului, iar
Bucațeli Vl. a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 188 alin.(2) lit.b),
f) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat. Acuzatorul de
stat a prezentat suficiente probe prin care se confirmă vinovăția inculpaților și
anume: declarațiile martorilor Rublenco T., Tuicov S., Bucațeli Sv., Orkhan A.,
Iațac M., Tihanenco O., Iosif N., Tetercev V., precum și materialele cauzei
procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, raportul de
examinare medico-legală nr. 2231 din 24.05.2010, procesul-verbal de
confruntare din 08.10.2010 între învinuitul Osovscoi V. și partea vătămată
Crotenco A., care urmau a fi apreciate de către instanță sub toate aspectele,
potrivit art. 101 CPP.
- avocatul Țaulean V. în numele inculpatului Osovscoi V., casarea
sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare a lui
Osovscoi V. pe motiv că nu există fapta infracțiunii, iar fapta săvîrșită de
inculpat nu întrunește elementele infracțiunii incriminate. Consideră că
sentința de condamnare este una nefondată, deoarece raportul de expertiză
medico-legală nr. 374 din 06.06.2012, nu putea fi pus în calitate de probă,
fiindcă datele acestuia nu sunt confirmate prin datele cartelei medicale care
contravin declarațiilor martorilor, care au indicat că, Crotenco A. a fost întîlnit
la Spitalul de Urgență, din mun. Chișinău în perioada respectivă, care se
deplasa liber, iar peste o săptămînă a participat la înmormîntarea unei rude
cunoscute, iar fracturarea osului metatarsian V pe stînga, presupune punerea
în gips a labei piciorului, fapt ce trebuia să fie confirmat de către un medic
specialist din domeniul respectiv. Mai mult ca atît, fracturarea cu deplasarea
osului metatarsian V pe strînga depistat la partea vătămată, nici nu a fost
probată, precum că aceasta a avut loc în urma conflictului nominalizat în
speță, precum nici în cartela medicală a părții vătămate nu există nici o
confirmare că ultimul a primit tratament medical în legătură cu această
fractură, datorită cărui fapt datele expertizei medico-legale și circumstanțele
cauzei sunt contradictorii, iar concluziile experților privind necesitatea tratării
acestei boli pentru o perioadă mai mare de 21 de zile este confuză și lipsită de
3
orice argumente. La fel, a menționat că nu și-a găsit confirmare nici
declarațiile lui Crotenco A. precum că a fost bătut cu o deosebită cruzime cu
mîinele și picioarele, concomitent de 5 sau 6 persoane, declarații, ce sunt
combătute prin concluziile rapoartelor de expertiză medico-legală, care au
constatat că potrivit datelor documentelor medicale au fost depistate
următoarele leziuni: - fractura cu deplasare a osului metatarisian V pe strînga,
- fractura oaselor nazale cu deplasarea fragmentelor, echimoze în sclera
ambilor ochi, pe față, plagă contuză pe nas, excoriații pe articulația
genunchiului drept, edem cu echimoză pe piciorul strîng. Prin urmare, este
evident că leziunile nominalizate au fost cauzate prin aplicarea a cel mult
cîtorva lovituri cu pumnul în regiunea feței, iar escoriațiile 3 la număr de pe
piciorul stîng și drept au putut fi cauzate și datorită altor circumstanțe, cum ar
fi împiedicarea sau căderea persoanei.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17
aprilie 2014, a fost respins, ca depus peste termen apelul avocatului Țaulean
Vitalie în numele inculpatului Osovscoi V., iar cel al acuzatorului de stat,
respins, ca nefondat.
În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat că
verificînd în ședința de judecată probele administrate, care au fost cercetate de
prima instanță în conformitate cu prevederile art. 101 CPP, din punct de
vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, a ajuns la
concluzia că acestea demonstrează vinovăția lui Osovscoi V. în săvîrșirea
infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal și nevinovăția lui Bucațeli
Vl. în baza art. 188 alin.(2) lit. b), f) Cod penal, astfel apelul declarat de
procuror urmînd a fi respins ca nefondat, iar apelul avocatului Țaulean V. în
numele inculpatului Osovscoi V. ca fiind depus peste termen.
Instanța de apel a menționat că, potrivit art. 402 alin. (1) Cod de
procedură penală, termenul de declarare a apelului este de 15 zile de la data
pronunțării sentinței integrale.
Inculpatul Osovscoi V. a participat la examinarea cauzei și a primit
copia redactată a sentinței la 16 octombrie 2013, fapt confirmat prin recipisă
(f.d.167, vol.II).
Apelul avocatului Țaulean V. în numele inculpatului Osovscoi V.
datează cu data de 01 noiembrie 2013 și înregistrat în instanță la 04 noiembrie
2013 (f.d. 176-177, vol.II), după expirarea termenului legal de depunere a
apelului, iar atît inculpatul, cît și apărarea nu au prezentat probe ce ar
4
determina instanța să repună apelul în termen.
Totodată, instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a ajuns la
concluzia de a încadra acțiunile inculpatului V. Osovscoi în baza art. 152
alin.(1) Cod penal, adică vătămarea intenționată medie a integrității corporale
sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările
prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a
sănătății, iar vinovăția lui Bucațeli Vl. în învinuirea adusă în baza art. 188
alin.(2) lit. b), f) Cod penal nefiind dovedită.
Astfel, la baza învinuirii lui Bucațeli Vl. au fost puse doar declarațiile
părții vătămate Crotenco A. care nu sunt în colaborare cu cele ale inculpatului
Osovscoi V. și martorilor, din care considerente, instanța de fond a ajuns la
concluzia că Bucațeli Vl. nu a participat la conflictul apărut între inculpatul
Osovscoi V. și partea vătămată, prin urmare corect fiind achitat Bucațeli Vl.
din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat.
La fel, instanța a invocat că organul de urmărire penală nu a prezentat
careva probe care ar demonstra faptul că inculpatul Osovscoi V. a sustras
banii de la partea vătămată în timpul aplicării loviturilor, sau condamnarea
unei persoane exclusiv pe baza declarațiilor părții vătămate nu se admite.
Mai mult că, în afară de depozițiile părții vătămate alte probe privind
faptul sustragerii banilor de la Crotenco A. nu au fost prezentate.
Inculpatul Osovscoi V. a recunoscut faptul că i-a aplicat lovituri părții
vătămate, dar nicidecum nu a avut scopul de a-i sustrage banii. Inclusiv
martorul Tuicov S. a declarat că la acel moment nici el, nici Crotenco A. nu
aveau bani pentru a se achita cu marfa adusă din or.Odessa. Pentru marfă
aceștia s-au achitat a doua zi, ceea ce pune la îndoială argumentul privind
faptul deținerii de către partea vătămată la momentul aplicării leziunilor
corporale a sumei de 3200 lei, odată ce partea vătămată a suportat cheltuieli
pentru procurarea băuturilor alcoolice sau plata serviciilor de taxi.
Instanța de apel a concluzionat că pedeapsa stabilită lui Osovscoi V. de
către instanța de fond, este în corespundere cu prevederile art. 7, 61, 75, 90
Cod penal, la care s-a ținut seama de caracterul și gradul prejudiciabil al
infracțiunii comise, de circumstanțele atenuante și agravante ale cauzei, și de
persoana inculpatului.
De asemenea, instanța a considerat că prima instanță întemeiat a admis
parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, iar la stabilirea
cuantumului prejudiciului moral, ținînd cont de caracterul și gravitatea
5
suferințelor fizice și psihice cauzate acestuia prin aplicarea leziunilor
corporale, corect a dispus încasarea sumei de 5000 lei și a cheltuielilor pentru
asistența juridică în mărime de 5000 lei.
Împotriva deciziei nominalizate a declarat recurs ordinar acuzatorul
de stat, care invocînd ca temei prevederile art. 427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de
procedură penală, solicită casarea hotărîrii contestate cu remiterea cauzei la
rejudecare în aceiași instanță, pe motiv că instanța de apel nu s-a pronunțat,
cercetat și nu a apreciat la justa valoare probele expuse în apelul procurorul
care confirmă cu certitudine vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunii de
tîlhărie. Instanța a pus la baza calificării argumentele prevăzute la art. 389
Cod de procedură penală, că sentința de condamnare se adoptă numai în
condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în
săvîrșirea infracțiunii incriminate a fost confirmată prin ansamblul de probe
cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare nu poate fi bazată
pe presupuneri sau, în mod exclusiv ori în principal, pe declarațiile părții
vătămate sau a martorilor. Consideră că motivarea soluției de către instanța
de apel reprezintă doar niște versiuni înaintate de către instanță în favoarea
inculpatului, care nu au nici un suport probatoriu.
Instanța de fond neîntemeiat a recalificat acțiunile inculpatului Osovscoi
Veaceslav în baza art. 152 alin.(1) Cod penal, menționînd că organul de
urmărire penală nu a prezentat careva probe ce ar demonstra faptul
sustragerii banilor prezenți la partea vătămată în timpul aplicării loviturilor,
iar condamnarea unei persoane exclusiv pe baza declarațiilor părții vătămate
nu se admite, însă Bucațeli Vl. a fost achitat, din motiv că fapta nu a fost
săvîrșită de inculpat, invocînd că, organul de urmărire penală, la faza
efectuării acesteia, precum și acuzatorul de stat în ședințele de judecată și-a
întemeiat învinuirea numai pe declarațiile părții vătămate A. Crotenco.
Recurentul consideră că partea acuzării a prezentat suficiente probe
care, în opinia lui, confirmă vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunii
imputate, iar instanța de apel nu a făcut o analiză detaliată a acestora în raport
cu circumstanțele cauzei.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport
cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra
inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de
6
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.
Potrivit textului recursului, procurorul invocă ca temei de casare a
deciziei instanței de apel pct. 6) și 12) alin.(1) art. 427 Cod de procedură
penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel conține o eroare de drept
atunci cînd instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel, sau aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și faptei
săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Colegiul penal constată, că temeiurile invocate de recurent nu sunt
aplicabile din punctul de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de
implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.
După cum rezultă din conținutul recursului, acuzatorul de stat nu este
de acord cu achitarea lui Bucațeli V. de învinuirea adusă în baza art. 188
alin.(2) lit. b), f) Cod penal și condamnarea lui Osovscoi V. în baza art. 152
alin. (1) Cod penal, considerînd că acțiunile ultimului corect urmau a fi
încadrate în baza art.188 alin.(2) lit. b), f) Cod penal, tîlhăria, adică atacul
săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de
violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de
ameninarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvîrșită de două sau mai
multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.
La acest capitol, Colegiul constată că prima instanță, conform
prevederilor art.314 Cod de procedură penală, judecînd cauza, a cercetat
nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, pe care le-a
apreciat în mod obiectiv, ce au format convingerea judecătorului că vinovăția
inculpaților în săvîrșirea infracțiunii incriminate nu a fost dovedită, iar
acțiunile lui Osovscoi V. urmează corect a fi reîncadrate în prevederile art. 152
alin.(1) Cod penal – vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau
a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările
prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a
sănătății, iar Bucațeli Vl. a fost achitat, din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de
inculpat.
Instanța de apel, respectînd prevederile art. 414 Cod de procedură
7
penală, a supus unei verificări minuțioase toate probele administrate și a
conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță, deoarece
învinuirea înaintată de acuzatorul de stat nu și-au găsit confirmare în ședința
de judecată.
La baza acestei concluzii instanțele de judecată au pus declarațiile:
- inculpatului Osovscoi V., care a recunoscut parțial vina și a declarat că la
21.05.2010, aproximativ la ora 23 00, plimbîndu-se cu cîinile pe str. Hristo-Botev
23, mun.Chișinău, l-a văzut pe cunoscutul său, Vl. Bucațeli și prietena sa, T.
Rublenco care serveau băuturi alcoolice. S-a apropiat de ei, au discutat, după
care s-a apropiat și A. Crotenco, pe care anterior, nu l-a cunoscut. Ulterior, s-a
întors la ei și împreună au servit băuturi alcoolice. A menționat că a pariat cu
A. Crotenco, și deoarece ultimul a pierdut pariul, a procurat două sticle de bere
pe care împreună au servit-o. Partea vătămată fiind în stare de ebrietate
alcoolică avansată a început să vorbească cu dînsul brutal. Toți cei prezenți au
încercat de mai multe ori să-l calmeze, chemîndu-i taxiul, însă, A. Crotenco de
fiecare dată refuza să plece. Apoi, Bucațeli Vl. și Rublenco T. au plecat, iar el a
rămas cu partea vătămată, care a început să-l numească cu cuvinte necenzurate
și a început să fugă de dînsul. Inculpatul a fugit după el, ajungîndu-l din urmă,
a început să-i aplice lovituri. A concretizat că l-a lovit cu pumnul în față de 2-3
ori și de două ori în abdomen, după care victima căzuse jos. A menționat că nu
l-a perchiziționat și nu a sustras careva bunuri de la partea vătămată.
Recunoaște că l-a lovit, însă nu i-a cauzat vătămări corporale medii. Nu a văzut
la partea vătămată careva sumă de bani și nu cunoaște dacă acesta dispunea de
bani, însă ultimul a achitat băuturile alcoolice procurate și serviciile de taxi; -
declarațiile inculpatului Bucațeli Vl., care a comunicat că la 21.05.2010,
aproximativ la ora 19 00, împreună cu prietana sa Rublenco T. a ieșit afară și, pe
la orele 22 00, l-a telefonat A. Crotenco și din discuție a înțeles că acesta se afla
în stare de ebrietate avansată. Prietena sa lucrează la Crotenco A. ca vînzătoare.
Partea vătămată s-a apropiat și ei au servit cîte o bere. Ulterior, victima a
propus să meargă la parcare unde se afla automobilul său pentru a lua băuturi
alcoolice. Au plecat cu taxiul, unde A.Crotenco, din automobilul său, a scos o
sticlă de „Martini" și a început să-i servească. Aproximativ la ora 2230, de ei s-a
apropiat V. Osovscoi, iar cînd ultimul s-a salutat, A. Crotenco i-a răspuns
brutal, necătînd la faptul că nu-l cunoștea. La orele 2400, el împreună cu
Rublenco T. au plecat acasă, iar A. Crotenco și V. Osovscoi au rămas în doi. A
doua zi, a aflat de la V. Osovscoi că A. Crotenco s-a purtat urît, din care motiv
8
acesta l-a lovit de cîteva ori. Despre faptul că lui Crotenco A. i-au fost sustrași
banii a aflat cînd ultimul a scris plîngere la poliție; - declarațiile părții vătămate
Crotenco Alexei, care a relatat că într-o zi din luna mai 2010, s-a întîlnit cu V.
Bucățeli în sect. Botanica, pe str. Hristo-Botev, în curtea casei unde locuiește
acesta. Cît stăteau de vorbă, de ei s-au apropiat prietenii lui Bucațeli V. și
inculpatul V. Osovscoi. Toți împreună au servit băuturi alcoolice. Apoi între el,
V. Bucațeli și prietenii acestuia s-a iscat un conflict. A hotărît să plece acasă,
însă prietenii lui V. Bucațeli, l-au ajuns din urmă, doborîndu-l jos și au început
să-l lovească cu mîinele și picioarele în regiunea capului, corpului, picioarelor.
Inculpații Bucațeli Vl. și V. Osovscoi împreună cu alte persoane, au participat
la bătaie, care, l-au verificat prin buzunare și i-au furat banii, însă nu poate
indica cine concret. A menționat că a avut la el bani în sumă de 3200 lei, iar Vl.
Bucațeli știa că el are cu dînsul bani, deoarece acesta i-a văzut cînd el i-a scos
din buzunar. După ce i-au sustras banii, cu toții au fugit. Consideră că ei au
acționat în grup. În rezultatul bătăii i-au fost cauzate vătămări corporale medii;
- declarațiile martorilor Rublenco T., Tuicov S., Bucațeli Sv., Asadov O., Iațăc M.,
Tihanenco O., Iosif N., Tetercev V.; - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după
fotografie din 09 iunie 2010, prin care partea vătămată Crotenco A. a recunoscut
persoana sub nr. 5 – Osovscoi V., ca fiind persoana care la 21 mai 2010 i-a
aplicat lovituri în urma căruia i-au fost cauzate leziuni corporale (f.d.17-18,
vol.I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 1208/D din 16.06.2010, potrivit
căruia în rezultatul examenului medico-legale a datelor medicale prezentate pe
numele cet. Crotenco A., s-a constat fractură cu deplasare a osului metatarsian
V pe stîngă; fractura bifragmentată cu deplasare a oaselor nazale; hemoragii
totale în sclera ambelor ochi, echimoze pe față, plagă contuză pe nas, excoriații
pe articulația genunchiului drept, edem cu echimoză pe piciorul stîng, care au
fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unor obiecte dur contondente cu
suprafața de interacțiune limitată, care condiționează dereglarea sănătății de
lungă durată, și în baza acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămari
corporale medii (f.d.51, vol.I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 374 din
06.06.2012, unde suplimentar, a fost menționat că leziunile invocate în
rapoartele anteriore și anume ale capului și corpului au fost produse prin
lovire cu un obiect contondent dur, vechimea lor corespunde timpului indicat
(21 mai 2010), în circumstanțele cazului, în ansamblu se califică ca vătămare
corporală medie, în baza criteriului dereglării sănătății pe o perioadă de lungă
durată. O perioadă de lungă durată cazul dat este condiționat de gravitatea
9
traumatismului plantei stîngi. Tratamentul în staționar a fost efectuat în
corespundere cu diagnosticul stabilit. În fișa medicală a bolnavului de
ambulator pe numele Crotenco A., este recomandată efectuarea operației tălpii
stîngi traumate (f.d. 31-36, vol.II).
Colegiul penal constată, precum de altfel în mod corect a reținut și
instanța de apel că, prima instanță, reieșind din probele administrate în cauză,
întemeiat a ajuns la concluzia că, acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe
care ar demonstra faptul că inculpatul Osovscoi V. a sustras banii de la partea
vătămată în timpul aplicării loviturilor. Or, condamnarea unei persoane
exclusiv pe baza declarațiilor părții vătămate nu se admite. Potrivit art. 93 alin.
(2) pct. 1) Cod de procedură penală, declarațiile părții vătămate sunt un mijloc
de probă de aceiași valoare ca și declarațiile bănuitului, învinuitului,
inculpatului, a părților civile ori civilmente responsabile, a martorului. Ca probe,
acestea se supun aprecierii de către organul de urmărire penală ori de către
judecător, însă atît la urmărirea penală, cît și la examinarea cauzei în fond, în
afară de declarațiile părții vătămate alte probe nu au fost prezentate privind
faptul sustragerii banilor de la A. Crotenco. Mai mult că, Osovscoi V. a recunoscut
faptul că i-a aplicat lovituri părții vătămate, însă nicidecum nu a avut scopul de
a-i sustrage banii, și astfel, acțiunile lui Osovscoi V. just au fost reîncadrate din
prevederile art. 188 alin.(2) lit.b), f) Cod penal în cele ale art. 152 alin.(1) Cod
penal.
Totodată, Colegiul penal conchide corectă concluzia instanțelor
judecătorești, că vinovăția lui Bucațeli Vl. în învinuirea adusă în baza art. 188
alin.(2) lit.b), f) Cod penal nu a fost dovedită, iar la baza învinuirii acestuia au
fost puse doar declarațiile părții vătămate Crotenco A. care nu sunt în
coroborare cu cele ale inculpatului Osovscoi V. și a martorilor audiați, astfel că
instanța de fond just a conchis achitarea acestuia din motiv că fapta nu a fost
săvîrșită de inculpat.
De asemenea, Colegiul constată că prevederile pct.6), 12) alin.(1) al
art.427 Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmare la examinarea
recursului declarat de procuror, dat fiind faptul că acestea pot fi aplicate numai
în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, ori faptei
săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, pe cînd instanța de apel,
respectînd prevederile art. 414 alin.(5) Cod de procedură penală, a examinat
cauza penală fără careva abateri de la normele materiale și procedurale, corect
10
apreciind circumstanțele de fapt și de drept sub toate aspectele, argumentîndu-
și hotărîrea, care cuprinde motivele ce au stat la baza soluției adoptate,
încadrînd corect acțiunile inculpatului Osovscoi V. și achitîndu-l pe Bucațeli Vl.
din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de el.
În baza celor expuse, Colegiul conchide că temeiurile invocate de
recurent nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept,
care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei
instanței de apel și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, fiind
vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în
Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță, împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2014, în
cauza penală în privința lui Osovscoi Veaceslav Nicolai și Bucațeli Vladimir
Igor, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, publicată la 22 august 2014.
Președinte Petru Ursache
Judecători Constantin Alerguș
Ghenadie Nicolaev
11