1ra-655/15 — art.248 alin.2, art.217/1 alin.3 lit c,f CP

1ra-655/15 — art.248 alin.2, art.217/1 alin.3 lit c,f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-655/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 iunie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Liliana Catan, Elena Covalenco, Iurie Diaconu și Ion Guzun,

judecînd în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de

avocatul Sultan Cristina în numele inculpatului Ursuleac Alexandru, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie

2015, în cauza penală în privința lui:

Ursuleac Alexandru Alexandru, născut la

28.01.1987, originar din raionul Hîncești,

domiciliat în mun. Chișinău, str. Danubius 59,

ap.55,

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 26.03.2014-05.12.2014;

- instanța de apel: 17.01.2015-19.02.2014;

- instanța de recurs: 13.05.2015-09.06.2015.

C O N S T A T Ă :

Ursuleac Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 248 alin. (2) Cod penal – la 1(un) an închisoare;

- în baza art. 217/1 alin. (3) lit. c) și f) Cod penal – la 3 (trei) ani închisoare cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți comerciale

farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceuticii și învățămîntului pe

un termen de 4 (patru) ani.

În conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită lui Ursuleac Alexandru pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni, cu

aplicarea pedepsei complementare privarea de dreptul de a ocupa funcții de

administrare în societăți comerciale farmaceutice și de a exercita activitate în

domeniul farmaceuticii și învățămîntului pe un termen de 4 (patru) ani.

În conformitate cu art. 90 Cod penal executarea pedepsei stabilite a fost

suspendată condiționat, fiindu-i fixat lui Ursuleac Alexandru un termen de probă de 3

1

(trei) ani.

Alexandru este învinuit că, în perioada de timp de la începutul lunii mai 2013 pînă la

21.05.2013, aflîndu-se pe teritoriul Republicii Moldova, acționînd cu intenție directă,

urmărind scopul trecerii prin contrabandă a substanțelor narcotice peste frontiera

vamală a Republicii Moldova, a comandat prin intermediul rețelei internet mai multe

produse ce conțin substanțe narcotice care intrau pe teritoriul vamal al Republicii

Moldova sub forma corespondenței poștale, fiind tăinuite de controlul vamal, prin

ascunderea lor în plicuri poștale. În așa mod, la 21.05.2013 la sectorul „secția poșta

scrisori", Biroul Vamal Chișinău, în urma controlului documentar și fizic a plicului

mic cu nr.35355 parvenit din Marea Britanie în adresa cetățeanului Ursuleac

Alexandru, s-a depistat un pachețel cu conținut neidentificat și 8 timbre „Stand T.

Post Basel" cu inscripția „Neurotic Narcotic". În urma expertizei judiciare nr.3236

din 14.06.2013, efectuată de Centrul tehnico-criminalistic și expertize judiciare al

Inspectoratului General de Poliție s-a stabilit că în masa vegetală uscată, mărunțită de

culoarea verde, cu miros specific, care se afla în pachețelul de polietilenă, cu

hologramă cu inscripția „Neurotic Narcotic", a fost depistată substanța psihotropă

DMT ( N. N.- dimetiltriptamine). Masa substanței psihotrope DMT amestecată cu

masa vegetală verde constituie 0,60g. Totodată, pe suprafața a 8 timbre colorate cu

inscripția „Stadt Post Basel " a fost depistată o substanță psihotropă - ketaminum

(ketamina). Masa substanței psihotrope ketaminum împreună cu hîrtie constituie

0,08g. Conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004,

substanța „DMT" este inclusă în Tabelul I „Substanțele narcotice și substanțele

psihotrope neutilizate în scopuri medicale", lista 2 "Substanțele psihotrope", iar

substanța psihotropă „Ketaminum și sărurile lui" este inclus în Tabelul III

„Substanțele stupefiante (narcotice), substanțele psihotrope, utilizate în scopuri

medicale" Lista nr. 3 „Substanțe psihotrope, care sunt incluse în lista 4 a Convenției

ONU asupra Substanțelor psihotrope, anul 1971".

Tot Ursuleac Alexandru, în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire

penală, a intrat în posesia substanței narcotice „cocaină" și substanță psihotropă

„DOB" (brolamphetamine), pe care le-a păstrat, într-un safeu camuflat într-o carte cu

inscripția „The New English Dictionary" ce se afla în frigiderul de la domiciliul său

din mun. Chișinău, str. Danubius 59, ap. 55 pînă la 23.07.2013, cînd în cadrul

efectuării percheziției la domiciliu, acestea au fost depistate și ridicate de către

organul de urmărire penală a Serviciului Vamal. Respectivele substanțe narcotice

Ursuleac Alexandru urma să le înstrăineze lui Can Sahin, Melnic Sergiu și o persoană

neidentificată de organul de urmărire penală numită Vădim Karhu. Drogurile și

substanțele psihotrope erau în prealabil comandate lui Ursuleac Alexandru, care la

rîndul său le comanda la magazinele virtuale din rețeaua Internet. Comenzile

2

efectuate erau expediate prin poștă lui Ursuleac Alexandru, care după primire le

înstrăina comanditarilor. Conform raportului de expertiză nr. 1267-12.68 din

24.07.2013 efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare al Republicii

Moldova, substanța de culoare albă depistată în cadrul efectuării percheziției din

23.07.2013 la domiciliul lui Ursuleac Alexandru reprezintă substanță narcotică -

„cocaină" cu masa de 1,111 grame. În cele două timbre de formă patrată cu desenul

unei semilune și o stea, se conține substanță psihotropă - „DOB" (brolamphetamine)

cu masa totală de 0,0322 grame. Cele șasezeci și opt (68) timbre de diferite culori cu

masa totală de 1,3702 grame în care se conține substanța psihoactivă 251-NBOMe și

masă vegetală de culoare verde cu masa totală de 0,6977 grame care conține un

connabinoid sintetic nou cu denumirea ACBM(N)-2201, care în prezent nu sunt

incluse în lista substanțelor narcotice psihotrope sau a analoagelor lor aprobată de

Guvernul R.M., însă care sunt incluse substanțelor narcotice și psihotrope cu

circulație interzisă pe teritoriul statelor vecine (Federația Rusă, Belorusia). Conform

Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.l088 din 05.10.2004, „cocaina" este

inclusă în Tabelul II „substanțele stupefiante (narcotice) și substanțele psihotrope

utilizate în scopuri medicale lista nr. 1 „Substanțele stupefiante (narcotice) incluse în

listele 2 și 4 ale Convenției Unice a ONU asupra Stupefiantelor, 1961”, iar substanța

psihotropă „Brolamfetamina" este inclusă în Tabelul I „Substanțele narcotice și

substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale", lista 2 "Substanțele

psihotrope”. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora

aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, cantitatea de 1,11 grame

de substanță narcotică „cocaina", constituie proporții mari.

acesteia ca fiind prea blîndă, pronunțarea a unei noi hotărîri prin care Ursuleac

Alexandru să fie recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute art. 248 alin.

(2) Cod penal cu stabilirea unei pedepse sub formă de 2 (doi) ani închisoare cu

ispășirea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis. Să fie recunoscut vinovat în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (3) lit. c), f) Cod penal cu

stabilirea unei pedepse sub formă de 4 (patru) ani închisoare. În conformitate cu

prevederile art. 84 Cod penal prin cumul parțial, a-i stabili lui Ursuleac Alexandru

pentru concurs de infracțiuni pedeapsa definitivă de 5 (cinci) ani închisoare cu

ispășirea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții de administrare în societăți comerciale și farmaceutice și de a exercita

activitate în domeniul farmaceuticii și învățămîntului pe un termen de 5(cinci) ani.

În motivarea apelului procurorul a indicat că partea sentinței ce ține de aplicarea

pedepsei inculpatului Ursuleac Alexandru pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 248 alin. (2) și 217/1 alin. (3) lit. c) și f) Cod penal este prea blîndă, instanța de

3

fond a ignorat aplicarea criteriilor generale de individualizare a pedepsei prevăzute de

art. 75 Cod penal, condamnînd inculpatul la 3 (trei) ani și șase luni închisoare cu

suspendare condiționată pe un termen de probă de 3 (trei) ani, fără a lua în

considerație persoana inculpatului, rolul și comportamentul acestuia atît în momentul

comiterii infracțiunii, cît și în cadrul procesului penal. Mai mult ca atît, instanța de

fond nu a luat în considerație înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice. Ursuleac

Alexandru a pus în pericol viața și sănătatea altor persoane, nu și-a recunoscut

vinovăția în comiterea infracțiunilor incriminate, nu a făcut concluziile necesare si nu

s-a căit sincer de cele comise. De asemenea, în cadrul desfășurării acțiunilor

procesuale inculpatul Ursuleac Alexandru, a evitat să conlucreze cu organele de

urmărire penală.

2015, s-a admis apelul declarat cu casarea hotărîrii atacate și pronunțarea unei

hotărîri noi potrivit modului stabilit de prima instanță, după cum urmează:

Ursuleac Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 248 alin. (2) Cod penal – la 2 (doi) ani închisoare;

- în baza art. 217/1 alin. (3) lit. c), f) Cod penal - la 4 (patru) ani, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți comerciale farmaceutice și de a

exercita activitate în domeniul farmaceuticii și învățămîntului pe un termen de 4

(patru) ani.

În conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Ursuleac Alexandru pedeapsa definitivă

sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni, cu aplicarea

pedepsei complementare privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în

societăți comerciale farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceuticii

și învățămîntului pe un termen de 4 (patru) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis.

4.1. În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut că instanța de fond în

partea constatatoare a sentinței nu a constatat faptele comise de inculpatul Ursuleac

Alexandru, motiv pentru care Colegiul a casat sentința integral pronunțînd o hotărîre

nouă potrivit ordinii prevăzute pentru prima instanță. În acest context Colegiul a

constatat că, Ursuleac Alexandru în perioada de timp de la începutul lunii mai 2013

pînă la 21.05.2013, aflîndu-se pe teritoriul Republicii Moldova, acționînd cu intenție

directă, urmărind scopul trecerii prin contrabandă a substanțelor narcotice peste

frontiera vamală a Republicii Moldova, a comandat prin intermediul rețelei internet

mai multe produse ce conțin substanțe narcotice care intrau pe teritoriul vamal al

Republicii Moldova sub forma corespondenței poștale, fiind tăinuite de controlul

vamal, prin ascunderea lor în plicuri poștale. În așa mod, la 21.05.2013 la sectorul

„secția poșta scrisori", Biroul Vamal Chișinău, în urma controlului documentar și

4

fizic a plicului mic cu nr.35355 parvenit din Marea Britanie în adresa cetățeanului

Ursuleac Alexandru, s-a depistat un pachețel cu conținut neidentificat și 8 timbre

„Stand T. Post Basel" cu inscripția „Neurotic Narcotic". În urma expertizei judiciare

nr.3236 din 14.06.2013, efectuată de Centrul tehnico-criminalistic și expertize

judiciare al Inspectoratului General de Poliție s- a stabilit că în masa vegetală uscată,

mărunțită de culoarea verde, cu miros specific, care se afla în pachețelul de

polietilenă, cu hologramă cu inscripția „Neurotic Narcotic", a fost depistată substanța

psihotropă DMT ( N. N- dimetiltriptamine). Masa substanței psihotrope DMT

amestecată cu masa vegetală verde constituie 0,60g. Totodată, pe suprafața a 8 timbre

colorate cu inscripția „Stadt Post Basel " a fost depistată o substanță psihotropă -

ketaminum (ketamina). Masa substanței psihotrope ketaminum împreună cu hîrtie

constituie 0,08g. Conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din

05.10.2004, substanța „DMT" este inclusă în Tabelul I „Substanțele narcotice și

substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale", lista 2 "Substanțele

psihotrope", iar substanța psihotropă „Ketaminum și sărurile lui" este inclus în

Tabelul III „Substanțele stupefiante (narcotice), substanțele psihotrope, utilizate în

scopuri medicale" Lista nr. 3 „Substanțe psihotrope, care sunt incluse în lista 4 a

Convenției ONU asupra Substanțelor psihotrope, anul 1971".

Tot Ursuleac Alexandru, în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire

penală, a intrat în posesia substanței narcotice „cocaină" și substanță psihotropă

„DOB" (brolamphetamine), pe care le-a păstrat, într-un safeu camuflat într-o carte cu

inscripția „The New English Dictionary" ce se afla în frigiderul de la domiciliul său

din mun. Chișinău, str. Danubius 59, ap. 55 pînă la 23.07.2013, cînd în cadrul

efectuării percheziției la domiciliu, acestea au fost depistate și ridicate de către

organul de urmărire penală a Serviciului Vamal. Respectivele substanțe narcotice

Ursuleac Alexandru urma să le înstrăineze lui Can Sahin, Melnic Sergiu și o persoană

neidentificată de organul de urmărire penală numită Vădim Karhu. Drogurile și

substanțele psihotrope erau în prealabil comandate lui Ursuleac Alexandru, care la

rîndul său le comanda la magazinele virtuale din rețeaua Internet. Comenzile

efectuate erau expediate prin poștă lui Ursuleac Alexandru, care după primire le

înstrăina comanditarilor. Conform raportului de expertiză nr. 1267-12.68 din

24.07.2013 efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare al Republicii

Moldova, substanța de culoare albă depistată în cadrul efectuării percheziției din

23.07.2013 la domiciliul lui Ursuleac Alexandru reprezintă substanță narcotică -

„cocaină" cu masa de 1,111 grame. În cele două timbre de formă patrată cu desenul

unei semilune și o stea, se conține substanță psihotropă - „DOB" (brolamphetamine)

cu masa totală de 0,0322 grame. Cele șasezeci și opt (68) timbre de diferite culori cu

masa totală de 1,3702 grame în care se conține substanța psihoactivă 251-NBOMe și

masă vegetală de culoare verde cu masa totală de 0,6977 grame care conține un

5

connabinoid sintetic nou cu denumirea ACBM(N)-2201, care în prezent nu sunt

incluse în lista substanțelor narcotice psihotrope sau a analoagelor lor aprobată de

Guvernul R.M., însă care sunt incluse substanțelor narcotice și psihotrope cu

circulație interzisă pe teritoriul statelor vecine (Federația Rusă, Belorusia). Conform

Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.l088 din 05.10.2004, „cocaina" este

inclusă în Tabelul II „substanțele stupefiante (narcotice) și substanțele psihotrope

utilizate în scopuri medicale lista nr. 1 „Substanțele stupefiante (narcotice) incluse în

listele 2 și 4 ale Convenției Unice a ONU asupra Stupefiantelor, 1961”, iar substanța

psihotropă „Brolamfetamina" este inclusă în Tabelul I „Substanțele narcotice și

substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale", lista 2 "Substanțele

psihotrope”. Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora

aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, cantitatea de 1,11 grame

de substanță narcotică „cocaina", constituie proporții mari.

Acțiunile infracționale a inculpatului Ursuleac Alexandru Alexandru se

încadrează în baza art. 248 alin. (2) și art. 217/1 alin. (3) lit. c) și f) Cod penal al

Republicii Moldova, adică trecerea peste frontiera vamală a substanțelor narcotice,

psihotrope, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special

pregătite și adaptate pentru acest scop, prin nedeclarare și circulația ilegală a

substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor a căror circulație în scopuri

medicinale este interzisă în scop de înstrăinare în proporții mari.

Instanța de apel întru constatarea celor menționate supra a invocat că, „instanța

de fond a cercetat și reținut ca probe la pronunțarea sentinței declarațiile

inculpatului Ursuleac Alexandru, care a recunoscut parțial vina în cele incriminate.

Faptul comiterii acțiunilor infracționale a ultimului fiind dovedite și prin

următoarele mijloace de probă administrate la faza de urmărire penală, cercetate în

ședința de judecată și reținute de către instanța de fond și instanța de apel :

- procesul - verbal de reconstituire a faptei din 26.07.2013 prin care Ursuleac

Alexandru a descris detaliat si a arătat în practică modul de procurare a substanțelor -

narcotice, psihotrope prin intermediul rețelei internet, din magazinele virtuale cu

ajutorul unui program Top Browser. (Vol.I, f.d. 220-221);

- procesul - verbal de examinare a calculatorului de model „WIN

ES4Q0BUQPUS" din 09 decembrie 2013, ridicat în cadrul percheziției la domiciliul

cet. Ursuleac Alexandru prin care s-a constatat existența unor tabele create în

programul „OpenOfice" în care erau create mai multe profile-uri pe numele cet. cet-.

Ursuleac Alexandru, Melnic Sergiu, Utku Sahin, Tatiana Sahin fiind înscrise

comenzile privind procurarea substanțelor narcotice, psihotrope și a analoagelor lor, a

cantității, prețurile și țara de expediere a substanțelor vizate. (Vol.I, f.d. 166-177);

- procesul - verbal de examinare a telefonului de model IPHONE 5, din 31 iulie

6

2013, ridicat în cadrul percheziției la domiciliul cet. Ursuleac Alexandru prin care se

constată existența unor conversații între primul și o persoană de naționalitate turcă pe

nume Can Sahin, care ulterior s-a stabilit că este fondatorul companiei SRL

„Compunet Grup", precum și cu o persoană neidentificată de organul de urmărire

penală cu numele Vădim Karhu referitor la înstrăinarea unor substanțe narcotice și

pshihotrope ultimilor de către Ursuleac Alexandru. în mod special, instanța reține, în

cadrul mesajelor din 31 mai 2013, următoarele: Can Sahin i- a solicitat inculpatului

să-i aducă acasă lucrurile pe care le păstra pentru el, după care î-i mulțumește că s-a

ocupat de acele sosiri, exact de ce avea nevoie, rugîndu-1 s-i spune care sunt dozele.

Ulterior, inculpatul i-a indicat dozele, totodată recomandîndu-i să "savureze". Tot în

cadrul examinării telefonului de model Iphone 5 ridicat de la cet. Ursuleac

Alexandru, în aplicația „WhatsApp" s-a stabilit existența unei discuții cu o persoană

neidentificată înregistrată cu numele „Brother" în traducere în limba romînă

„Fratele", unde sunt anexate fotografii cu plante de origine vegetală - „cînepă".

(Vol.I, f.d. 130-160);

- raportul de expertiză judiciară nr.3236 din 14.06.2013, efectuată de Centrul

tehnico- criminalistic și expertize judiciare al Inspectoratului General de Poliție s-au

stabilit că, în masa vegetală uscată, mărunțită de culoarea verde, cu miros specific

care se afla în pachețelul de polietilenă, cu hologramă cu inscripția „Neurotic

Narcotic", a fost depistată substanța psihotropă DMT. Masa substanței psihotrope

DMT amestecată cu masa vegetală verde constituie- 0,60g.

Totodată, pe suprafața a 8 timbre colorate cu inscripția „Stadt Post Basi

depistată o substanță psihotropă - ketaminum (ketamina). Masa substanței ketaminum

împreună cu hîrtie constituie 0,08g. (VoL. I, f.d.38-40);

- raportul de expertiză nr. 1267-1268 din 24.07.2013, efectuat de Centrul

Național de Expertize Judiciare al Republicii Moldova, substanța de culoare albă

depistată în cadrul efectuării percheziției din 23.07.2013 la domiciliul lui Ursuleac

Alexandru reprezintă substanță narcotică - „cocaină" cu masa de 1,111 grame. În cele

două timbre de formă pătrată cu desenul unei semiluni și o stea se substanță

psihotropă - „DOB" (brolamphetamine) cu masa totală de 0,0322 grame.

Cele șasezeci și opt (68) timbre de diferite culori cu masa totală de 1,3702

grame în care se conține substanța psihoactivă 251-NBOMe și masă vegetală de

culoare verde cu masa totală de 0,6977 grame, care conține un connabinoid sintetic

nou cu denumirea ACBM (N) 2201, care în prezent nu sunt incluse în lista

substanțelor narcotice, psihotrope, analoagelor lor aprobată de Guvernul R.M., însă

care sunt incluse în lista substanțelor narcotice și psihotrope cu circulație interzisă pe

teritoriul statelor vecine (Federația Rusă, Belorusia). (Vol. I, f.d. 62-73);

- cererea pentru închirierea căsuței poștale 2164 de către cet. Morari Natal ia.

f.d. 112);

7

- suportul digital (CD) ce conține descifrările convorbirilor telefonice a lui

Ursuleac Alexandru cu Utcu Sahin și alte persoane cărora le înstrăina substante

narcotice.(Vol. I, f.d.122)”.

Astfel, instanța de apel a considerat că analizînd probele administrate s-a stabilit

o corectă situație de fapt, dînd faptelor reținute în sarcina inculpatului încadrarea

juridică corespunzătoare și anume că a comis infracțiunea prevăzută de art. 248 alin.

(2) și de art. 217/1 alin. (3) lit. c) și f) Cod penal .

Instanța de apel a mai menționat, că potrivit art. 61 alin.1) și 2) Cod penal

pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare și

reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii,

persoanelor care au săvîrșit infracțiuni, cauzînd anumite lipsuri și restricții drepturilor

lor. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a

altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să

înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Conform art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a

prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului

cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvîrșite în rezultatul căruia a decedat victima, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Reieșind din cele citate Colegiul a conchis, că instanța de fond i-a stabilit

inculpatului Ursuleac Alexandru o pedeapsă prea blîndă în limitele fixate în Partea

specială a Codului penal care nu este în strictă conformitate cu dispozițiile părții

generale a acestui act normativ, considerînd ca fiind întemeiate argumentele

acuzatorului de stat precum că instanța de fond nu a luat în considerație că prin

circulația ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope sau analoagelor lor cu scop de

desfacere Ursuleac Alexandru a pus în pericol viața și sănătatea altor persoane.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că prin pedeapsa stabilită prin sentință,

sancțiunea penală nu-și va atinge scopul de restabilire a echității sociale, de

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din

partea condamnatului, cît și a altor persoane.

Cristina în interesele inculpatului Ursuleac Alexandru, invocînd prevederile art.427

alin.(1) pct.6), 7) și 10) Cod de procedură penală, solicitînd casarea deciziei cu

menținerea sentinței.

În susținerea recursului indică:

8

- în ședința de judecată avocatul inculpatului a formulat cerere pentru cercetarea

suplimentară a probelor administrate în prima instanță, indicînd filele dosarului și

exact proba solicitată spre cercetare suplimentară, însă instanța de apel, ignorînd

prevederile legale, nu s-a pronunțat, prin încheiere, asupra cererii respective, nu a

indicat admiterea sau respingerea acestei cereri, nu a indicat motivele admiterii sau

respingerii cererii, independent dacă aceste probe sunt concludente sau utile cazului.

Or, în cazul dacă acestea sunt acceptate pentru cercetare suplimentară , instanța de

apel urma să înceapă o nouă etapă a ședinței de judecată și anume să se desfășoare

cercetarea judecătorească, care se desfășoară după regulile generale prevăzute pentru

prima instanță. Cercetarea judecătorească se desfășoară în una sau mai multe ședințe

de judecată, pînă la administrarea tuturor probelor solicitate spre cercetare

suplimentară, ceea ce de fapt nu a avut loc în apel la cazul descris;

- instanța de apel a indicat în decizie că a analizat probele administrate, dar

potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 19.02.2015 cercetarea

judecătorească cu citirea și consemnarea probelor în proces-verbal nu-și găsește

confirmarea potrivit art. 414 (1), (2) Cod procedură penală. De asemenea, potrivit art.

414 (6) Cod procedură penală instanța de apel nu poate să-și întemeieze concluziile

pe probele cercetate nemijlocit de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în

ședința de apel și nu au fost consemnate în proces-verbal. La caz, conform

procesului-verbal din 19.02.2015 nu este clar pe care probe își întemeiază concluziile

instanța de apel, și dacă au fost aceste probe verificate în apel de instanța de apel, or

consemnarea propriu-zisă în procesul-verbal din 19.02.2015 nu există;

- instanța de apel nu a stabilit motivele legale privind înăsprirea pedepsei în

privința inculpatului sub forma de executare în închisoare, iar motivele formulate în

decizia instanței de apel sunt doar niște concluzii eronate și nu sunt argumentate din

punct de vedere al ilegalității și netemeinicii sentinței casate reprezentînd, în

principal, opinia subiectivă asupra pedepsei aplicate inculpatului;

- instanța de apel nu a justificat în decizia contestată circumstanțele care

motivează excluderea art.90 Cod penal casînd o hotărîre judecătorească legală și

întemeiată în fond;

- instanța de apel nu a stabilit careva circumstanțe excepționale, care să impună

aplicarea pedepsei cu închisoare inculpatului Ursuleac Alexandru, a admis

argumentul procurorului cu privire la faptul că instanța de fond nu a luat în

considerație că prin circulația ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope cu scop de

desfacere, Ursuleac Alexandru a pus în pericol viața și sănătatea altor persoane. Prin

urmare, admițînd acest argument, instanța de apel nu a motivat admiterea în favoarea

contraargumentelor inculpatului: la caz nu a fost audiată nici o persoană, nu au fost

audiate și nu sunt declarațiile persoanelor căror să le fie pusă în pericol viața și

sănătatea de către inculpatul Ursuleac Alexandru, la caz nu există persoane în

9

calitate de martori, părți vătămate sau alte probe care să stabilească cu certitudine

că Ursuleac Alexandru a pus în pericol viața și sănătatea lor;

- instanța de apel s-a limitat doar la descrierea prevederilor art. 7, 75 Cod penal

fără a face referire la argumentele care au servit la invocarea acestor temeiuri,

ignorînd prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală unde este prevăzut că:

Sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată, prevederi

ce sunt valabile și pentru instanța de apel. Instanța de apel la individualizarea

pedepsei a omis faptul că, inculpatul Ursuleac Alexandru nu are antecedente penale,

nu a fost condamnat niciodată, nu a comis alte infracțiuni în trecut, ceea ce îi

caracterizează pozitiv personalitatea. Ținînd cont de cele prezentate, în vederea

individualizării răspunderii și pedepsei penale, implicit atingerii scopului legii

penale, restabilirii echității sociale, corectării condamnatului, precum și prevenirii

săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnatului Ursuleac Alexandru, cît și a

altor persoane, partea apărării consideră pedeapsa stabilită atît de către instanța de

fond una echitabilă, întemeiată și legală, în raport cu faptele prejudiciabile comise și

luînd în considerație principiul individualizării pedepsei penale, iar instanța de apel

nu a luat în considerație unele aspecte importante de drept, concluzionînd fără

motivare, că corectarea inculpatului poate avea loc doar prin stabilirea unei pedepse

cu închisoare cu executare.

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra cererii scrise depuse de inculpat și

avocatul său privind temeiul de respingere a apelului pe motiv de tardivitate, fără a

intra în camera de deliberare, fără a finisa examinarea cazului în apel, judecătorul-

raportor Ouș Ludmila,după ce procurorul recunoaște că apelul a fost depus nu la

20.12.2014, ci la 22.12.2014, și-a permis inadmisibil și ilegal în cadrul examinării

dosarului, să se pronunțe și să concluzioneze verbal că apelul procurorului este depus

în termen.

respingerea acestuia, deoarece instanța de apel corect, legal și întemeiat a aplicat în

privința inculpatului pedeapsa reală cu închisoare.

penal lărgit concluzionează asupra admiterii acestuia din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

10

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de

fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de

apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Decizia instanței de apel, conform art.417 Cod de procedură penală trebuie să

cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței,

fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

La chestiuni de fapt se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvîrșit ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu

au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal

sau administrativ au fost corect aplicate.

În speță Colegiul reține, că la examinarea cauzei instanța de apel nu a ținut

seama în deplină măsură de prevederile art. 26, 27, 99-101 Cod procedură penală, nu

a cercetat sub toate aspectele probele prezentate în fața instanței, nu le-a verificat

minuțios prin prisma pertinenței, concludentei, iar în ansamblul, din punct de vedere

al coroborării lor, nu a apreciat fiecare probă separat adusă de apărare și nu s-a expus

în mod convingător de ce respinge aceste probe.

Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la examinarea apelului declarat

de procuror nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală în legătură cu

ce în baza temeiului pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

Colegiul penal lărgit menționează, că potrivit art. 415 alin. (2) Cod de procedură

penală instanța de apel a judecat cauza și a admis apelul, casînd sentința total,

inclusiv din oficiu, în baza art.409 alin.(2) Cod de procedură penală și a pronunțat o

nouă hotărîre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, deoarece instanța de

fond în partea constatatoare a sentinței nu a constatat faptele comise de inculpatul

Ursuleac Alexandru, motiv pentru care, instanța de apel, rejudecînd cauza penală a

constatat faptele comise de ultimul.

11

Potrivit art. 24 alin. (3), 101 alin. (1), (4), 314, 315, 336 alin. (3) pct. 6 384

alin. (3), (4), 419 Cod de procedură penală rejudecarea cauzei de către instanța de

apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță; procesul-verbal al ședinței de judecată trebuie să cuprindă consemnarea

tuturor acțiunilor instanței în ordinea în care ele s-au desfășurat documentele și alte

probe care au fost cercetate în ședința de judecată; instanța de judecată este obligată,

în cursul judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit, sub toate aspectele, probele

administrate; părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite

de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor,

instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora

părțile au avut acces în egală măsură; sentința instanței de judecată trebuie să fie

legală; instanța își întemeiază sentința numai pe probele care au fost cercetate în

ședința de judecată; fiecare probă urmează să fie apreciată din punctul de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din

punctul de vedere al coroborării lor.

Conform pct.14.4 din Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr. 22 din 12.12.2005

privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, instanța de apel nu este

în drept să-și întemeieze concluziile sale pe probele cercetate de prima instanță dacă

ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost

reflectate în procesul-verbal al ședinței de judecată; dacă instanța de apel admite

apelul cu rejudecarea cauzei, decizia trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-

a bazat instanța la pronunțarea hotărîrii, să indice din ce motiv urmează a fi

reapreciate ori respinse ca probe; Rejudecarea cauzei în corespuns cu art. 419 CPP

se va efectua cu respectarea principiului nemijlocirii, contradictorialității, egalității

în drepturi în fața instanței.

Astfel, lecturînd textul deciziei contestate, Colegiul evidențiază că instanța de

apel indiferent de faptul că a făcut referire la prevederile art. 414 alin.1) și 2) Cod de

procedură penală a menționat, că a analizat probele administrate, însă, potrivit

procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel raportat la textul deciziei

adoptate, rezultă că la judecarea apelului, reieșind și din considerentele expuse supra

referitor la rejudecarea cauzei potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, instanța

de apel a comis o eroare de drept procedural în sensul încălcării dispozițiilor

imperative ale art.414 alin.(2), (6) și CPP din care rezultă că:

 Instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de

prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în

procesul-verbal;

 Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele

cercetate de prima instanță, dacă ele nu au fost verificate în ședința de

judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal;

12

 Instanță de judecată este obligată, în cursul judecării cauzei, să

cerceteze nemijlocit, sub toate aspectele, probele prezentate de părți sau

administrate la cererea acestora, inclusiv să audieze inculpații, părțile

vătămate, martorii, să cerceteze corpurile delicte, să dea citire

rapoartelor de expertiză, proceselor-verbale și altor documente, precum

și să examineze alte probe prevăzute de prezentul cod.

Deasemenea, Colegiul reține că nici chiar inculpatul, deși prezent în cadrul

ședinței de judecată în instanța de apel, nu a fost audiat conform prevederilor art. 337

Cod de procedură penală prin urmare, instanța de apel și-a întemeiat decizia pe

declarațiile inculpatului și a probelor din dosar, care nu au fost verificate și

consemnate în procesul verbal al ședinței de judecată a instanței de apel, or după

cum s-a menționat, instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile sale

pe probele cercetate de instanța de fond dacă ele nu au fost verificate în ședința de

judecată a instanței de apel și nu au fost reflectate în procesul-verbal al ședinței de

judecată.

Astfel, Colegiul conchide, că modalitatea de motivare a soluției în cauza dată,

indiferent de faptul că sentința a fost contestată doar în partea stabilirii pedepsei, fiind

casată din oficiu sentința prin prisma art. 409 Cod de procedură penală și rejudecată

cauza, fără audierea inculpatului și cercetarea suplimentară a probelor, denotă faptul

că instanța de apel a pronunțat o soluție care conține o eroare de drept, deoarece o

motivare a soluției trebuie să rezulte și dintr-o administrare legală a probelor, după

regulile pentru judecarea în primă instanță.

Un alt moment reținut de către Colegiul este că, în ședința de judecată (f.d.109)

avocatul inculpatului a formulat cerere pentru cercetarea suplimentară a probelor

administrate în prima instanță, indicînd filele dosarului și exact proba solicitată spre

cercetare suplimentară, însă instanța de apel, ignorînd prevederile legale, nu s-a

pronunțat, prin încheiere, asupra cererii respective, nu a indicat motivele admiterii

sau respingerii cererii, independent dacă aceste probe sunt concludente sau utile

cazului, s-a limitat la cele invocate de către procuror și anume că sentința este atacată

în partea stabilirii pedepsei, astfel, instanța de apel examinînd cauza potrivit ordinii

prevăzute pentru prima instanță nu a respectat principiul contradictorialității, nu a

dispus din propria inițiativă verificarea probelor administrate, fiind puse la baza

deciziei probele care nu au fost obiectul cercetării judecătorești în ședința instanței de

apel cu respectarea principiului nemijlocirii, oralității și contradictorialității.

Totodată, Colegiul verificînd argumentele instanței de apel referitor la

înăsprirea pedepsei și excluderea art. 90 Cod penal reiterează că, soluția în această

parte este una nemotivată, instanța limitîndu-se doar la descrierea generală a

prevederilor art.75 Cod penal, pe alocuri repetat, făcînd trimitere și la jurisprudența

națională în acest sens, fără a se face referire la circumstanțe concrete care au stat la

13

baza soluției adoptate, referitor la individualizarea pedepsei, indicînd că „... instanța

de fond i-a stabilit inculpatului Ursuleac Alexandru o pedeapsă prea blîndă în

limitele fixate în Partea specială a Codului penal al RM, care nu este în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale a acestui act normativ. Colegiul Penal

consideră ca fiind întemeiate argumentele acuzatorului de stat precum că instanța de

fond nu a luat în considerație că prin circulația ilegală a substanțelor narcotice și

psihotrope sau analoagelor lor cu scop de desfacere Ursuleac Alexandru a pus în

pericol viața și sănătatea altor persoane”, aceste constatări fiind efectuate indiferent

de faptul că la caz nu există martori, părți vătămate și alte probe ce ar confirma

pericolul la viața și sănătatea altor persoane. Mai mult ca atît instanța de apel făcînd

referire la art.75 Cod penal (f.d.126 decizie) a indicat „ ... la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite

în rezultatul căruia a decedat victima....”, situație improprie cazului supus judecării.

Colegiul mai reține și faptul că, potrivit materialelor cauzei (f.d.95-97),

inculpatul și avocatul au depus o cerere privind temeiul de respingere a apelului pe

motiv de tardivitate, pe cînd potrivit procesului verbal al ședinței de judecată, instanța

nu a decis asupra acesteia (f.d.107-109), a pus în discuție doar posibilitatea anexării

cererii, fără a fi soluționat fondul ei, fără a se expune printr-o încheiere în privința ei,

ceea ce contravine prevederilor art.317 alin.(3) și 364 alin. (3) și 413 alin.(2) Cod de

procedură penală.

În această ordine de idei, Colegiul penal menționează că, procedînd în asemenea

mod, instanța de apel a ignorat prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală și a

adoptat o hotărîre nemotivată, motiv pentru care decizia instanței de apel urmează a fi

casată total cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță, deoarece erorile

enunțate nu pot fi corectate de către instanța de recurs în prezenta procedură, or

instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind

instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale.

De asemenea, Colegiul consideră necesar de a atenționa, că motivarea soluției

pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect

discreționar în realizarea justiției, acordînd părților din proces posibilitatea să-și

formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate, iar

instanțelor de recurs elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc.

Motivarea hotărîrilor de către instanțele naționale constituie o obligație impusă

acestora și prin prevederile art.6 din CEDO. Colegiul constată că, în cauză, instanța

de apel nu și-a motivat decizia pronunțată, examinînd cauza penală cu abateri de la

normele de procedură și neapreciind probele care urmau să fie cercetate sub toate

aspectele.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

14

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, asupra afirmațiilor

referitoare la termenul de depunere a apelului, să verifice și să aprecieze profund

probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii,

să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității

fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, în urma

cercetării minuțioase să ia în considerație unele aspecte importante de drept referitor

la chestiunea individualizării pedepsei, ținînd cont de motivele expuse în pct. 7 al

prezentei decizii și de motivele recursului declarat expuse în pct. 5 al prezentei

decizii, ca urmare să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, care să corespundă

prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,-

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Sultan Cristina în numele

inculpatului Ursuleac Alexandru, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 19 februarie 2015, în cauza penală în privința lui Ursuleac

Alexandru și dispune rejudecarea cauzei, în aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de atac.

Decizia motivată publicată la 23 iunie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

15

16