1ra-465/2015 — art. 186 alin. 2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Rezina din 23 octombrie 2013, Beregoi Gheorghe a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că în una din zilele de la începutul lunii ianuarie 2012, Beregoi Gheorghe, ajutîndu-i pe Cantu Ion la colectarea metalelor fieroase și aflîndu-se împreună cu el și șoferul Vedrașco Ivan în satul Gordinești, r-u1 Rezina, din intenții de profit, pe ascuns, avînd acces liber, a sustras din automobilul cu care se deplasau 2 500 lei, bani care aparțineau lui Cantu Ion, cauzîndu-i o daună materială considerabilă.

Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Beregoi Gheorghe, prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă, invocînd faptul că la judecarea cauzei i-au fost încălcate drepturile, fiind condamnat în lipsa sa, vina a recunoscut- o și prin urmare trebuiau sa-i acorde o pedeapsă mai blîndă. Concomitent, a menționat 1 că nu este de acord cu partea vătămată, deoarece ultima a scris că infracțiunea a avut loc în luna ianuarie, iar cererea la poliție a depus-o la data de 17 aprilie 2012, în care a indicat că în geantă erau aproximativ 2000 lei, dar a scris că s-au sustras 2500 lei. La fel, a relatat că nu s-a eschivat de la instanța de judecată și nimeni nu l-a informat pentru a se prezenta în instanța de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău 19 decembrie 2014 a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea hotărîrii atacate. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că instanța de fond prin cumulul probelor administrate corect a constatat, că prin acțiunile sale intenționate Beregoi Gh. a comis infracțiunea prevăzută la art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă.

Hotărîrile judecătorești sunt atacate cu recursuri ordinare de către inculpat și de către avocatul acestuia, Pucas Ina, prin care, indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 12) Cod de procedură penală, au solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunile inculpatului să fie recalificate de la art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la art. 186 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse mai blînde, din motiv că atît instanța de fond cît și instanța de apel au dat o apreciere eronată declarațiilor părții vătămate Cantu Ion și ale inculpatului, greșit fiind stabilit faptul că părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil în sumă de 2500 lei, circumstanță ce contează la calificarea corectă a acțiunilor inculpatului. De asemenea, s-a menționat că la judecarea cauzei, instanțele judecătorești inferioare nu au ținut cont de prevederile pct.19) al Hotărîrii Plenului CSJ nr.5 din 19 iunie 2006 „Privind sentința judecătorească”, precum și de prevederile art. 126 alin. (2) Cod penal. Totodată, consideră că instanța de apel nu s-a expus din care motive a respins explicațiile părții vătămate depuse în instanța de fond, prin care a invocat că i-au fost sustrase mijloace bănești în sumă de 2000 lei și în baza la care probe a constatat cauzarea unui prejudiciu considerabil în sumă de 2500 lei. Inculpatul Beregoi Gh. a mai invocat că nu este vinovat de cele incriminate, concomitent a solicitat aplicarea prevederilor art. 92 Cod penal – înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blîndă.

Verificînd argumentele recursurilor în raport cu actele cauzei, Colegiul penal consideră, că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, din următoarele considerente. 2 Instanța de recurs ordinar verifică legalitatea hotărîrilor atacate în limitele motivelor invocate de recurent în baza temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, iar dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor nu constituie o eroare de drept și nu poate servi drept temei pentru casarea hotărîrii legal adoptate de către instanțele judecătorești. Din conținutul recursurilor rezultă, că recurenții indică temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului în cazul în care cauza a fost judecată în prima instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Însă Colegiul constată, că decizia adoptată cuprinde răspunsuri la toate motivele relevante pe care se întemeiază soluția. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Referitor la argumentele recurenților, precum că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, Colegiul penal le consideră declarative și neîntemeiate, iar instanțele de judecată, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, au examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, și anume: plîngerea părții vătămate Cantu I. din 17 aprilie 2012 (f.d. 6); procesele verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie (f.d. 16, 20); declarațiile părții vătămate Cantu I. (f.d. 13-14); declarațiile martorului Vedrașco Ivan (f.d. 17-19), fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Beregoi Gh. privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, să fie întemeiată și legală. Totodată, ce ține de argumentul inculpatului Beregoi Gh. precum că nu a săvîrșit infracțiunea incriminată, instanța de recurs ordinar menționează că ultimul, fiind interogat în cadrul urmăririi penale (f.d. 64) a recunoscut parțial vina, iar în apelul declarat la 25 septembrie 2014 (f.d. 148) a indicat „eu nu am ascuns de la urmărirea penală că sunt vinovat”. 3 La fel, Colegiul penal reține că, acțiunile inculpatului corect au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, deoarece partea vătămată fiind interogată în cadrul urmăriri penale (f.d. 13-14), a relatat că „prejudiciul cauzat de inculpat pentru el este unul considerabil, în sumă de 2500 lei”, iar în cadrul examinării cauzei în prima instanță a indicat că „în geantă erau 2000 lei” (f.d. 131), totodată, martorul Vedrașco Ivan fiind interogat în prima instanță (f.d.133) a relatat că „i-a dispărut geanta cu bani în care erau aproximativ 2500 lei”. Instanța de recurs în acest aspect consideră că, determinarea valorii prejudiciului cu calificativul „considerabil” sau „neconsiderabil” se efectuează în baza prevederilor art. 126 alin. (2) Cod penal, luîndu-se în considerație declarațiile părții vătămate, care după convingerea sa lăuntrică, ținînd cont de circumstanțele cărora aceasta le dă apreciere în mod conștient, este în drept să determine valoarea prejudiciului ce i s-a cauzat, în dependență de starea lui materială și venitul lui. Astfel, Colegiul penal conchide că partea vătămată a determinat prejudiciul cauzat ca „considerabil”, fapt care a dus la încadrarea juridică întemeiată a acțiunilor inculpatului de către urmărirea penală și instanța de fond în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, "sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile", concluzie susținută și de către instanța de recurs ordinar. În continuare, referitor la alegațiile inculpatului Beregoi Gh. privind stabilirea unei pedepse cu aplicarea prevederilor art. 92 Cod penal, Colegiul penal relatează că ultimul nu a întrunit condițiile necesare de a i se aplica prevederile acestui articol, el nu este persoana care a executat o treime din pedeapsa aplicată. Totodată, instanța de recurs stipulează că, prin decizia instanței de apel, corect a fost menținută sentința primei instanțe, prin care inculpatului Beregoi Gh. i-a fost stabilită în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal o pedeapsă echitabilă și în limitele legii de 3 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis, ținîndu-se cont de prezența stării de recidivă, fiindcă antecedentele penale nu erau stinse în ianuarie 2012, conform informației din scrisoarea directorului interimar al Departamentului instituțiilor penitenciare, Dabija Ana (f.d. 91). 4 Reieșind din cele enunțate, Colegiul penal conchide că, instanța de apel a adoptat o hotărîre legală și întemeiată, astfel se impune soluția inadmisibilității recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Beregoi Gh. și de către avocatul acestuia, Pucas Ina, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Beregoi Gheorghe și de către avocata acestuia, Pucas Ina, împotriva sentinței Judecătoriei Rezina din 23 octombrie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2014, în cauza penală privindu-1 pe Beregoi Gheorghe Efim, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 iunie 2015. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin 5