1ra-571/2015 — Art. 201-1 al. 2, 85 CP

Prin sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 19 mai 2014, Șabalin Oleg a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal și condamnat la muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 100 ore. Conform art. 87 Cod penal, pedeapsa stabilită i-a fost transformată în 90 zile închisoare. Conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 august 2011, fiindu-i numită pedeapsa definitivă de 3 ani 1 lună închisoare. În temeiul art. 90 alin. (11) Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani. S-a admis acțiunea civilă și s-a dispus încasarea de la inculpatul Șabalin Oleg în beneficiul lui Șabalin Natalia, prejudiciul material în sumă de 1217 lei.

În fapt, prima instanță, a stabilit că inculpatul Șabalin Oleg la 23 iunie 2012, aproximativ în jurul orelor 2200, aflându-se împreună cu soția sa Șabalin Natalia, în ospeție la sora acesteia Ninescu Uliana, pe adresa mun. Chișinău str. Vadul lui Vodă 17 ap. 4, în urma unui conflict, iscat între soții Șabalin, a admis violența în familie, manifestată fizic și verbal, exprimată prin aplicarea 1 intenționată asupra victimei Șabalin Natalia a forței fizice și numirea acesteia cu cuvinte injurioase, provocându-i suferință psihică și prejudiciu material.

Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procurorul Russu Oleg, care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 19 mai 2014, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care al recunoaște vinovat pe Șabalin Oleg în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal, și stabilirea unei pedepse de 3 ani și 4 luni, conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 august 2011, fiindu-i numită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2014 a fost admis apelul acuzatorului de stat, Russu Oleg, casată sentința judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 19 mai 2014 și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, inculpatul Șabalin Oleg a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal, și condamnat la închisoare pe un termen de 3 ani, conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 august 2011, fiindu-i numită pedeapsa definitivă de 4 ani 6 luni închisoare, conform art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală i-a fost redusă pedeapsa numindu-i pentru executare pedeapsa pe un termen de 4 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Babcinschi Nelly în numele inculpatului Șabalin Oleg, prin care, indicând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței instanței de fond, invocând, că: - instanța de apel la rejudecarea cauzei nu a cercetat probele acuzării potrivit regulilor prevăzute pentru prima instanță; - raportul de expertiză medico-legal a fost perfectat peste aproape 9 luni de la incident; - raportul de expertiză medico-legală nu a fost adus la cunoștință inculpatului;

Verificînd argumentele invocate în recursul declarat în raport cu actele cauzei, Colegiul penal consideră că acesta urmează a fi declarat inadmisibil reieșind din următoarele considerente. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul ordinar, în termen. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. 2 Din conținutul recursului rezultă, că recurentul indică temeiul prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Pe parcursul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești au fost respectate normele de procedură penală, probele fiind obținute în condițiile legii. Cu referire la cele invocate de recurent precum că, instanța de apel la rejudecarea cauzei nu a cercetat probele acuzării potrivit regulilor prevăzute pentru prima instanță, Colegiul penal notează, că instanța de apel rejudecă fondul cauzei ca instanță de apel, și nu ca prima instanță, prin modificarea gradului de jurisdicție, iar la aplicarea de către instanța de apel a prevederilor art. 415 alin. (1) pct. 2) și art. 419 Cod de procedură penală, termenul „rejudecare” nu înseamnă o nouă desfășurare, de la început , a întregii activități procesuale ce este îndeplinită de prima instanță, ci doar efectuarea unor acte procesuale care nu au fost legal îndeplinite sau care sunt necesare, dar nu au fost efectuate de prima instanță. Efectul devolutiv al apelului nu promovează o reeditare de către instanța de apel a judecății care a avut loc în prima instanță, ci o nouă judecată, cu caracter autonom, care are ca obiect reexaminarea acelor dispoziții din hotărâre, care au fost greșit sau nelegal soluționare. Legea procesual penală nu îngăduie instanței de apel competența de a da o nouă apreciere probelor. Motivarea hotărârii este un proces de analiza și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor de amănunt, atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat. Lecturând recursul, Colegiul notează, că criticile aduse de recurent se referă la analizarea probelor de către instanța de apel, ori, analiza probelor nu constituie temei pentru recurs în sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Totodată, Colegiul penal menționează, că instanța de apel just a statuat că instanța de fond incorect a încadrat acțiunile inculpatului Șabalin Oleg în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, astfel, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele complet și obiectiv, făcând o apreciere probelor în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, just încadrând acțiunile lui Șabalin Oleg în baza art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal – „violența în familie, adică acțiunea sau inacțiunea intenționată, manifestată fizic sau verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat suferință fizică, soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății, suferință psihică ori prejudiciu material sau moral care a provocat vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății”. Cât privește criticile recurentului precum că la urmărirea penală i-au fost încălcate drepturile prin faptul că nu i s-a adus la cunoștință raportul de expertiză 3 medico-legal în privința părții vătămate, care a fost efectuat peste 9 luni de la incident, Colegiul îl va respinge ca neîntemeiat, ori potrivit art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală - încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. Mai mult instanța de apel a dat apreciere acestei încălcări din partea organului de urmărire penală și a aplicat prevederile art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, micșorându-i pedeapsa inculpatului cu 6 luni. La fel, Colegiul penal reține, că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, ori instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele invocate de apelant, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția adoptată. Conform art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului Cod. Totodată, conform art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină seama de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și respectiv la rîndul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane. În același context, Colegiul evidențiază că argumentul recurentului cu privire la faptul că, instanțele de judecată au comis careva erori la judecarea cauzei, le consideră neîntemeiate, or, instanța de apel a motivat soluția adoptată ținînd cont de persoana inculpatului, că ultimul a fost condamnat de mai multe ori, nu a mers pe calea corijării, nu a dat dovadă de reeducare, considerând că restabilirea drepturilor lezate ale vitimei, precum și echitatea socială și corectarea vinovatului poate fi atinsă numai prin numirea față de inculpatul Șabalin Oleg unei pedepse privative de libertate, la stabilirea pedepsei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală stabilindu-i inculpatului o pedeapsă echitabilă faptei săvârșite care corespunde normelor legale și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. 4 În acest context, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Babcinschi Nelly în numele inculpatului Șabalin Oleg, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Babcinschi Nelly în numele inculpatului Șabalin Oleg , împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2014, în cauza penală privindu-l pe Șabalin Oleg Victor ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, Pronunțată integral la 17 iunie 2015. Președinte Gordilă Nicolae Judecători Guzun Ion Catan Liliana 5