1ra-385/2015 — art.151 alin.4 CP

1ra-385/2015 — art.151 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra- 385/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

22 aprilie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Petru URSACHE

judecători Nadejda TOMA

Ghenadie NICOLAEV

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate

de avocatul Cristea Valentin în numele inculpatului Zaițev Igor și de inculpatul

Zaițev Igor, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 21 noiembrie 2014, în cauza penală privindu-l pe

Zaițev Igor Iurii, născut la 11.05.1980,

originar din Kazahstan, orașul Alma-

Ata, domiciliat mun. Chișinău, str. Hristo

Botev 19, bloc 6, ap.83.

Datele referitoare la termenul de examinare

a cauzei:

A C O N S T A T A T:

Zaițev Igor Iurii a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art. 151 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 12 (doisprezece) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

octombrie 2013, Zaițev Igor Iurii, aflîndu-se pe str. Trandafirilor nr.29/1,

mun. Chișinău, în urma unui conflict iscat între el și Fomin Veaceslav

Alexandru, avînd scopul vătămării integrității corporale, intenționat a aplicat

lui Fomin Veaceslav, multiple lovituri cu o bucată de lemn în regiunea capului

și alte părți ale corpului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-

1

legală nr.147/1917D din 24.01.2013, traumă cranio-cerebrală închisă:

hemoragii pericraniene fronto-parieto-occipitală, fractură înfundată în

regiunea parentală (centru), cu fracturi radiale spre baza craniului, hematom

epidural, hemoragii subarahoidiene la baza lobilor temporali și parietali,

conținutul hemoragic în ventriculii laterali, edem cerebral pronunțat,

hemoragii secundare în truchiul cerebral, echimoze pe față și membrul

inferior stîng- leziunile corporale avînd legătură cauzală direct cu survenirea

decesului lui Fomin Veaceslav și se califică ca vătămări corporale grave care

sunt periculoase pentru viață și care au provocat decesul.

Acțiunile inculpatului au fost calificate în baza art. 151 alin. (4) Cod penal,

adică, vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății,

care este periculoasă pentru viață și a provocat decesul victimei.

inculpatul Zaițev Igor și avocatul Jereghi Anatolie, solicitînd casarea acesteea.

3.1. Prin apelul declarat inculpatul Zaițev Igor, a solicitat casarea

sentinței instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care să-i fie aplicată o pedepasă mai

blîndă, deoarece a colaborat cu organul de urmărire penală, a recunoscut vina

parțial în cele incriminate.

În apelul declarat inculpatul a mai indicat, că a fost provocat de către

partea vătămată Fomin Veaceslav, inculpatul acționînd în stare de legitimă

apărare. Inculpatul a mai declarat, că din declarațiile fratelui părții vătămate,

Fomin Veaceslav avea o traumă mai veche și orice lovitură, cît de mică, putea

provoca consecințe grave. Consideră că instanța de fond la examinarea cauzei

nu a ținut cont de faptul, că inculpatul s-a aflat în legitimă apărare, deoarece

provocatorul conflictului a fost Fomin Veaceslav, motiv din care solicită

aplicarea unei pedepse mai blînde în privința sa.

3.2. În apelul declarat de avocatul Jereghi Anatolie în numele

inculpatului Zaițev Igor, acesta a solicitat casarea sentinței instanței de fond,

rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care să fie dispusă achitarea lui Zaițev Igor, pe

motiv că în speța examinată este prezentă una dintre cauzele, care înlătură

caracterul penal al faptei - legitima apărare.

În motivarea apelului, avocatul Jereghi Anatolie a indicat că, în cadrul

cercetării judecătorești nu a fost acumulat un ansamblu de probe pertinente,

concludente și utile, din care ar fi posibil de concluzionat că, fapta

inculpatului Zaițev Igor întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.

151 alin.(4) Cod penal.

Apărătorul a considerat că nu s-a luat în considerație faptul că, inculpatul

s-a aflat în stare de legitimă apărare, deoarece ultimul a fost agresat de către

Fomin Veaceslav, iar inculpatul Zaițev Igor a fost nevoit să riposteze acestuia

pentru a se apăra. Faptul dat s-a constatat cu certitudine în cadrul cercetării

judecătorești prin declarațiile martorilor și reprezentantului părții vătămate,

care au declarat că Fomin Veaceslav era o persoană agresivă, mai ales cînd se

2

afla în stare de ebrietate, precum și prin declarațiile martorilor acuzării, care

au declarat că, inițiatorul conflictului a fost partea vătămată Fomin Veaceslav,

care l-a agresat cu o bîtă pe Zaițev Igor, iar partea vătămată a fost lovită în

momentul ripostării împotriva acțiunilor sale de către inculpat.

Faptul că inculpatul Zaițev Igor nu a acționat cu intenție și se afla în

legitimă apărare este demonstrat și prin raportul de expertiză medico-legală

prin care s-a stabilit cu certitudine că, părții vătămate i-a fost aplicată o

singură lovitură în regiunea capului, iar alte vătămări corporale nu au fost

depistate, acest fapt nefiind verificat de către organul de urmărire penală.

Astfel, apărătorul a considerat că prin totalitatea probelor administrate în

cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești se demonstrează

incontestabil faptul, că în acțiunile lui Zaițev Igor sînt prezente elementele

legitimei apărări.

noiembrie 2014 apelurile declarate de inculpatul Zaițev Igor Iurii și avocatul

inculpatului, Jereghi Anatolie, au fost respinse ca nefondate și menținută fără

modificări sentința instanței de fond.

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și just a

ajuns la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată, cercetând în

acest sens următoarele probe:

- declarațiile martorului Samoilova Natalia Victor (f. d. 232-233 Vol.I);

- declarațiile martorilorului Galcova Oxana Igor (f. d. 19 Vol.I);

-raportul de expertiză medico-legală nr.147/1917/D din 24.01.2014 (f. d.

46-47 Vol.I);

-certificatul de vizită nr.82339 din 25.10.2013 (f. d.7 Vol.I);

-planșă ilustrativă (f. d. 11 Vol.I);

-proces-verbal de cercetare la fața locului din 29.10.2013 (f.d. 12-13

Vol.I);

-planșă ilustrativă (f. d. 14 Vol.I);

-proces-verbal de ridicare din 29.10.2013 (f. d. 40 Vol.I);

-raportul de expertiză medico-legală nr.1234 din 19.11.2013 (f. d. 61-65

Vol.I);

-raportul de expertiză nr.1232 din 19.11.20113 (f. d. 75-79 Vol.I);

-proces-verbal de examinare a obiectelor din 17.01.2013 (f. d. 95 Vol.I);

-ordonața de recunoaștere a corpurilor delicate den 29.01.2014;

-proces-verbal de confrintare din 21.11.2013, 26.11.2013 (f. d. 98-99,

100-102 Vol.I);

-raportul de expertiză nr.856 a-2013 din 10.12.2013 (f. d. 89-91 Vol.I);

Cu referire la argumentele avocatului Jereghi Anatolie precum că

probele administrate de instanța de judecată au fost apreciate în mod greșit,

instanța de apel a menționat că acestea sunt neîntemeiate, deoarece la

examinarea cauzei au fost acumulate, examinate și verificate probe suficiente,

3

veridice și concludente, care dovedesc cu certitudine prezența în acțiunile

inculpatului a elementelor infrațiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal.

În ce privește argumentele avocatului Jereghi Anatolie că în speța

respectivă este prezentă o cauză care înlătură caracterul penal al faptei -

legitima apărare, instanța de apel a menționat că, potrivit raportului de

expertiză medico-legală (f. d. 24) părții vătămate i-au fost aplicate mai multe

lovituri, care au cauzat o traumă cranio-cerebrală închisă: hemoragii

pericraniene fronto-parieto-occipitală, fractură înfundată în regiunea

parentală (centru), cu fracturi radiale spre baza craniului, hematom epidural,

hemoragii subarahoidiene la baza lobilor temporali și parietali, conținutul

hemoragic în ventriculii laterali, edem cerebral pronunțat, hemoragii

secunfare în truchiul cerebral, echimoze pe față și membrul inferior sting,

leziuni corporale care au și cauzat decesul lui Fomin Veaceslav.

Astfel, instanța de apel a concluzionat, că atacul asupra inculpatului este

indiscutabil inferior după intensitate acțiunilor de răspuns ale inculpatului,

acestea fiind neproporțional de intense, deoarece inculpatul i-a aplicat mai

multe lovituri lui Fomin Veaceslav, care în rezultatul acestora a căzut și și-a

pierdut cunoștința, iar Zaițev Igor nu a chemat ambulanța îndată, dar abia

peste 24 de ore după ce a avut loc conflictul, deși din start a văzut că starea

victimei este gravă.

În aceste condiții instanța de apel a ajuns la concluzia că în speța dată nu

a fost stabilit careva temei legal pentru aplicarea liberării de pedeapsă penală,

nefiind constatat faptul aflării inculpatului în legitimă apărare la momentul

săvîrșirii acțiunilor violente în privința părții văătămate.

Instanța de apel a concluzionat, că situația reținută de instanța de fond

corespunde probelor din dosar, carora le-a fost dată o apreciere

corespunzătoare legii, iar acțiunile inculpatului Zaițev Igor au fost corect

încadrate în baza prevederilor art. 151 alin. (4) Cod penal.

De asemenea instanța de apel a menționat, că la judecarea cauzei penale

prima instanță, a apreciat din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității probele prezentate de acuzare și cercetate în cadrul

cercetării judecătorești, în strictă conformitate cu prevederile art.101 alin.(1)

Cod de procedură penală, fapt ce a dus la emiterea unei hotărîri legale și

întemeiate.

Instanța de apel a mai concluzionat, că la stabilirea pedepsei prima

instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, motivul acesteia,

circumstanțele cauzei care atenuiază ori agravează răspunderea, aplicînd

inculpatului o pedepasă echitabilă, în limitele fixate de Partea specială a

Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a legii

penale.

Instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele inculpatului cu

privire la faptul, că pedeapsa stabilită de instanța de fond este una prea aspră,

deoarece instanța i-a stabilit o pedeapsa minimă prevăzută de legea penală

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal,

4

întemeiat ajungînd la concluzia, că pedeapsa sub formă de închisoare își va

atinge scopul de reeducare și corectare a inculpatului Zaițev Igor și-l va

determina inculpat să conștiințizeze gradul prejudiciabil al acțiunilor sale.

La numirea pedepsei inculpatului s-a ținut cont de principiile generale de

stabilire a pedepsei și criteriile de individualizare a acesteia, stabilite în

prevederile art. 61 alin. (2), art.75 Cod penal, precum și de circumstanțele

atenuante care au fost stabilite.

declară recurs ordinar inculpatul Zaițev Igor, care solicită casarea hotărîrilor

de condamnare pronunțate în privința sa, pe motiv că nu a săvîrșit

infracțiunea imputată de către procuror, susținînd că a fost legitima apărare.

În motivarea recursului inculpatul indică că, la adoptarea deciziei

instanța de apel nu a luat în considerație faptul că, atît la urmărirea penală, cît

și în instanța de judecată, martorii au declarat că Zaițev Igor s-a apărat și nu

l-a lovit pe Fomin Veaceslav cu o bucată de lemn în regiunea capului.

La fel, inculpatul menționează, că potrivit rezultatului expertizei s-a

constatat că pe bucata de lemn, recunoscută ca corp delict în cauza dată, nu au

fost depistate urme de sînge sau fire de păr care ar aparține lui Fomin

Veaceslav. Consideră, că leziunile corporale, care au provocat decesul părții

vătămate, s-au produs în rezultatul căderii și lovirii de scaun, dar nu în

rezultatul acțiunilor sale.

Un alt aspect la care, în opinia recurentului, nu s-a atras atenție este

faptul că, instanța nu a luat în considerație declarațiile reprezenatntului părții

vătămate, care a relatat, că Fomin Veaceslav avea o traumă mai veche la cap și

orice lovitură sau cădere îi putea fi fatală, iar acest fapt nu a fost verificat prin

ridicarea fișei de boală a lui Fomin Veaceslav.

Inculpatul mai indică asupra faptului că în ședința de judecată nu au fost

audiați martorii apărării pe motiv că ultimii, conform informațiilor

procurorului, nu se află la locul de domiciliu și nu este posibil de stabilit locul

aflării lor, precum și nu s-a luat în calcul faptul, că el, Zaițev Igor a fost cel care

a chemat ambulanța și a conlucrat cu organul de urmărire penală.

6.1. La 12 ianuarie 2015 avocatul Cristea Valentin declară recurs ordinar

în numele lui Zaițev Igor împotriva deciziei instanței de apel din 21.11.2014,

solicitînd casarea deciziei atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către

instanța de apel.

În motivarea recursului avocatul indică, că atît instanța de fond, cît și

instanța de apel nu au stabilit circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei,

condamnînd inculpatul în lipsa unor probe concludente și pertinente, ceea ce

contravine principiilor de bază ale procesului penal, potrivit cărora orice

persoană care a săvîrșit o infracțiune trebuie să fie pedepsită potrivit

vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere

penală și condamnată, menționînd totodată că condamnarea ilegală constituie

și încălcarea dreptului la un proces echitabil.

5

Avocatul susține în recurs, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării, iar instanța de fond și cea

de apel au admis erori de drept care impun casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 21 noiembrie 2014, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei

hotărîri de achitare în privința lui Zaițev Igor.

În opinia avocatului instanța de apel s-a limitat la o apreciere superficială

a probelor acuzării, care sînt insuficiente pentru a dovedi vinovăția

inculpatului în săvîrșirea infracțiunii imputate, iar probelor aduse de către

partea apărării nu i s-a dat o apreciere completă.

Apărătorul indică, că inculpatul a fost lipsit de dreptul la apărare,

deoarece nu a avut posibilitatea de a face cunoștință cu probele care stau la

baza învinuirii și condamnării acestuia din motiv că ultimul nu cunoaște limba

de stat, iar interpretul prezent la ședință a tradus fragmentat acțiunile care se

desfășurau în ședință, dar nu și probele prin înscrisuri, nu i s-a tradus

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 29.10.2013, raportul de

expertiză medico-legală nr.147/1917D, prin care medicii legiști nu au răspuns

la întrebări esențiale pentru clarificarea circumstanțelor decesului părții

vătămate.

Recurentul mai indică asupra faptului că instanța de fond și cea de apel

nu au examinat și nu au motivat respingerea argumentelor inculpatului

referitor la legitima apărare.

Totodată recurentul consideră că, deși instanțele au stabilit circumstanțe

atenuante indicate la art. 76 alin.(1) lit. g) Cod penal, nu a aplicat principiile

generale ale individualizării pedepsei și nu a stabilit o pedeapsă echiatabilă cu

aplicarea prevederilor art. 79 alin. (1), (3) Cod penal.

Recurentul de asemenea subliniază că instanța de apel n-a dat o

apreciere obiectivă procesului-verbal de confruntare între martorul Galcova

Oxana și inculpatului Zaițev Igor, în care martorul confirmă faptul că, victima

inițial l-a lovit pe inculpat, iar inculpatul s-a apărat, lovindu-l pe partea

vătămată o singură dată, dar nu de mai multe ori, iar acest martor susține

declarațiile date în timpul confruntării, dar nu în timpul audierii în calitate de

martor.

Cu toate acestea, recurentul menționează că instanța de apel, la fel ca și

instanța de fond, a pus la baza deciziei doar declarațiile martorului Galcova

Oxana date la urmărirea penală, deși egal și echitabil ar fi, ca în cazul cînd

acest martor nu a fost audiat în ședința instanței de fond și nici în ședința

instanței de apel, să se aprecieze din nou atît procesul-verbal de audiere în

faza urmăririi penale cît și procesul-verbal de confruntare, or în acest caz,

instanța de apel era obligată să se expună prin respingerea probei și să

motiveze respingerea probei date.

Instanța de apel, în opinia avocatului, nu a dat apreciere nici declarațiilor

martorului Pozdneacov Veaceslav care a declarat că victima l-a lovit pe

inculpat, iar inculpatul cu același obiect a lovit victima o singură dată. La fel,

nu s-a dat apreciere declarațiilor reprezentantului părții vătămate care a

6

declarat că anterior victima a avut traume grave în regiunea craniului și că

acesta era foarte violent, îndeosebi cînd era în stare de ebrietate.

Recurentul mai indică asupra faptului că instanța de apel n-a apreciat

obiectiv raportului de expertiză nr.1233 din 04.11.2013, potrivit căruia pe

bucata de lemn ridicată de la locul infracțiunii nu s-au depistat careva urme,

precum și concluzia raportului de expertiză medico-legală din 11.11.2013,

potrivit căruia s-a constatat că inculpatul Zaițev Igor avea leziuni sub formă de

edem la brațul sting, fapt care în coraborare cu declarațiile martorilor

Samoilova N., Galcova O. și Pozdneacov V., demonstrează că victima l-a atacat

pe inculpat, acesta din urmă fiind nevoit să se apere.

Recurentul consideră că instanța de apel nu a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 414 alin. (3), 417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală,

ceea ce echivalează cu erori judiciare ce s-au soldat cu adoptarea unei hotărîri

neîntemeiate și nemotivate. Nu au fost stabilite circumstanțele de fapt și de

drept ale cauzei care au dus la condamnarea ilegală a inculpatului.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursurilor declarate, solicitînd respingerea acestora ca inadmisibile,

menționînd că recurenții solicită reaprecierea probelor, iar un asemenea

temei nu se regăsește în prevederile normei art. 427 Cod de procedură penală.

Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei care este efectuată

de către instanța de fond și apel, prin urmare nu poate constitui temei pentru

recurs.

inculpatul Zaițev Igor și avocatul Cristea Valentin în numele inculpatului și în

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

8.1. Din conținutul recursurilor, Colegiul penal constată că, în susținerea

argumentelor sale recurenții invocă două dintre temeiurile prevăzute de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume că : 1) instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; 2) hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, considerînd că

ambele sunt aplicabile în speța dată.

Analizînd decizia atacată, Colegiul constată că temeiurile invocate de

către recurenți, prevăzute în pct. 6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală

nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că,

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1),

(5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărîrea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta

cuprinzînd motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

7

În aceste condiții instanța de recurs consideră că n-a fost constatată

prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Potrivit normelor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de

apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

8.2. Totodată, Colegiul penal constată faptul că, avocatul Cristea Valentin

în recursul său indică prevederile art.427 alin.(1) pct.12) Cod de procedură

penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului

pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel,

atunci cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, însă din

conținutul recursului rezultă că avocatul solicită casarea deciziei instanței de

apel, care a menținut sentința primei instanțe, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei hotărîri de achitare, ceea ce se prevede în pct.8) alin.(1) al

art.427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele

de fond ori de apel, atunci cînd nu au fost întrunite elementele infracțiuni.

Acest temei de drept se constată și din conținutul recursului declarat de

inculpatul Zaițev Igor, care nu-și recunoate vina sa în infracțiunea imputată,

susținînd că a fost legitima apărare.

Colegiul penal menționează că, acest temei include cazurile cînd nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

constitutive, ori cînd nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele

atenuante și agravante ale infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Zaițev Igor a fost pus sub

învinuire, recunoscut vinovat și condamnat de instanța de fond în baza art.

151 alin. (4) Cod penal – vătămarea intenționată gravă a integrității corporale

sau a sănătății care au provocat decesul victimei, soluția căruia a fost

menținută de către instanța de apel.

Colegiul penal atrage atenția asupra faptului că recurenții insistă asupra

faptului că acțiunile inculpatului au fost săvîrșite în legitimă apărare, însă

aceste argumente au constituit obiect de discuție în instanța de apel, care în

urma verificării legalității hotărîrii instanței de fond, a considerat că acțiunile

inculpatului au fost corect calificate în baza infracțiunii imputate, motivîndu-și

soluția în aceste sens (pct. 5 al prezentei decizii).

8

În acest sens, instanța de recurs conchide că instanța de apel corect a

menținut constatările instanței de fond referitor la lipsa cauzelor care înlătură

caracterul penal al faptei și anume – legitima apărare, iar situația reținută de

instanța de fond și instanța de apel corespunde probelor din dosar, care au

fost analizate obiectiv prin рrisma art.101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect

ajungînd la concluzia privind vinovăția inculpatului Zaițev Igor, deoarece în

acțiunile acestuia sunt întrunite elementele infracțiunii imputate, fiindu-i

stabilită o pedeapsă echitabilă pentru fapta săvîrșită.

Astfel, făcînd o analiza minuțioasă a materialelor cauzei, Colegiul penal

constată că instanța de apel la judecarea apelului declarat de inculpat și

apăratorul acestuia, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe

baza probelor examinate de prima instanță și conform materialelor din dosar,

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, ajungînd la concluzia

că sentința atacată este una legală și întemeiată, iar argumentele recurenților

referitor la faptul că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor

invocate în apelul apărării și atît instanța de fond cît și instanța de apel au

admis erori de drept sînt neînetmeiate.

Reieșind din cele expuse mai sus, instanța de recurs conchide că,

temeiurile invocate de recurenți, nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin

urmare hotărîrea atacată este legală și întemeiată.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante,

prescrise de art.414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile

ordinare declarate de avocatul Cristea Valentin în numele inculpatului Zaițev

Igor și de inculpatul Zaițev Igor, se declară inadmisibile, fiind vădit

neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Cristea

Valentin în numele inculpatului Zaițev Igor și de inculpatul Zaițev Igor

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie

2014, în cauza penală privindu-l pe Zaițev Igor, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la data de 04 iunie 2015.

Președinte Petru URSACHE

Judecător Nadejda TOMA

Judecător Ghenadie NICOLAEV

9