1ra-440/2015 — Art.201-1 alin.1, 287 alin.1 Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Florești din 22 octombrie 2013: - Morgun Nicolai a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunilor prevăzute de art. 201 1 alin.(1) Cod penal și 287 alin.(3) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 1 - Procesul penal în privința lui Guivan Liliana în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit.b) Cod penal a fost încetat, cu atragerea la răspundere contravențională în baza art. 78 alin. (3) Cod contravențional și încetarea procesului în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Acțiunea civilă a părții vătămate Morgun L. a fost lăsat fără soluționare.

De către organul de urmărire penală Morgun Nicolai, a fost învinuit în faptul că la data de 23 septembrie 2011, aflîndu-se la domiciliul său, situat în s. Cunicea r-nul Florești, ca rezultat a unui conflict apărut între el și soția sa, Morgun Liubovi, aplicînd violența fizică, intenționat, i-a aplicat ultimei multiple lovituri cu pumnii peste diferite regiuni ale corpului și i-a smuls păr de pe cap, provocîndu-i dureri fizice și psihice. Conform raportului de expertiză medico-legală nr.135 „D” din 17.10.2011 lui Morgun L. i-a fost cauzate vătămări corporale ușoare. Tot el, în perioada anului 2010, aflîndu-se la domiciliul său, din s. Cunicea, r-nul Florești, în urma relațiilor de conflict apărute între el și soția sa, Morgun L., manifestînd lipsă de respect față de aceasta, cu scopul de a-i cauza suferințe fizice și psihice, intenționat, i-a aplicat ultimei multiple lovituri cu palmele și pumnii peste diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i vătămări corporale, suferințe psihice, prejudicii materiale și morale. Tot el, la data de 26 februarie 2012, în jurul orei 1730, aflîndu-se în gospodăria sa, situată în s. Cunicea r-nul Florești, în rezultatul relațiilor de conflict apărute cu soția sa, Morgun Liubovi, cu care locuiesc împreună, manifestînd lipsă de respect față de aceasta, cu scopul de a-i cauza suferințe fizice și psihice, intenționat, a înjurat-o și maltratat-o, aplicîndu-i multiple lovituri cu lopata peste diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i suferințe psihice, prejudicii materiale, morale și vătămări corporale ușoare. Tot el, la data de 26 februarie 2012, în jurul orei 1730, aflîndu-se în gospodăria sa, situată în s. Cunicea, r-nul Florești, în rezultatul relațiilor de conflict apărute cu soția sa Morgun L., cu care locuiesc împreună, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu concubina Guivan L., intenționat, încălcînd grosolan ordinea publică, printr-o obrăznicie deosebită, fără nici un motiv, i-a aplicat soției Morgun L., multiple lovituri cu lopata peste diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 22 „D” din 07.03.2012, vătămări corporale ușoare. 2 Guivan Liliana în aceleași circumstanțe și timp, aflîndu-se în gospodăria cet. Morgun Nicolai situată în s. Cunicea, r- nul Florești, în rezultatul relațiilor de conflict apărute cu soția ultimului Morgun L., în urma înțelegerii prealabile și împreună cu concubinul Morgun Nicolai, intenționat, încălcînd grosolan ordinea publică, printr-o obrăznicie deosebită, fără nici un motiv, i-a aplicat lui Morgun L., multiple lovituri cu lopata peste diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 22 „D” din 07.03.2012, vătămări corporale ușoare.

Împotriva sentinței a declarat apel acuzatorul de stat, care a solicitat, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: - Morgun Nicolai să fie condamnat în baza art. 2011 alin.(1) Cod penal la 1 an închisoare și în baza art. 287 alin.(3) Cod penal, la 3 ani închisoare. În temeiul art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul total al pedepselor aplicate, definitiv să-i fie stabilită pedeapsa de 4 ani închisoare, iar conform art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită să fie suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani. - Guivan Liliana să fie condamnată conform învinuirii înaintate la amendă în mărime de 500 unități convenționale. Acțiunea civilă înaintată să fie admisă, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. În argumentarea soluției solicitate, procurorul a invocat că instanța de fond incorect a apreciat probele administrate, deoarece partea acuzării a prezentat suficiente probe care confirmă vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunilor imputate. De asemenea a menționat că instanța, fără a da o apreciere justă materialelor cauzei, îndeosebi declarațiilor părții vătămate Morgun L., a martorilor, folosind diferite surse și comentarii a dat explicații unor noțiuni cum ar fi: „obiect juridic generic”, „obiect juridic special”, „obiect material”, „victimă”, „latură obiectivă”, „latură subiectivă”, „subiect”, noțiuni ce prezintă niște aspecte generale, care nu motivează lipsa faptului infracțiunii în cazul dat, ajungînd la concluzia eronată privind achitarea lui Morgun N. și, că în acțiunile lui Guivan L. sunt semnele componenței contravenției prevăzute de art. 78 Cod contravențional.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 noiembrie 2014, a fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința și pronunțată o 3 nouă hotărîre, potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță. În baza art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, Morgun Nicolai a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, din lipsa elementelor infracțiunii. Morgun Nicolai a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost suspendată condiționat pe un termen de 1 an. Guivan Liliana a fost condamnată în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 200 unități convenționale, echivalentul a 4000 lei. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

Instanța de apel în decizia adoptată a constatat fapta stabilită prin rechizitoriu și circumstanțele comiterii de către Morgun N. a infracțiunii prevăzute de art. 201 1 alin. (1) și a lui Guivan L. în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, violența în familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic și verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat suferință fizică, soldată cu vătămarea ușoară a sănătății și suferință psihică și huliganismul, adică, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței fizice asupra persoanei sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, concluzionînd totodată că, deși inculpații nu au recunoscut vina în comiterea infracțiunilor imputate, vinovăția acestora este dovedită pe deplin prin declarațiile părții vătămate Morgun L., martorilor Domniuc A., Belova M., Șelencova L., precum și materialele cauzei: - rapoartele de expertiză medico-legale nr. 135 „D” din 17.10.2011 și nr.22 „D” din 07.03.2012, potrivit cărora la partea vătămată Morgun L. s-au depistat vătămări corporale ușoare. Totodată, instanța de apel a conchis că Morgun N. urmează a fi achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 287 alin. (3) Cod penal din lipsa elementelor infracțiunii, menționînd că lipsește latura subiectivă a infracțiunii de huliganism, și anume intenția de a încălca grosolan ordinea publică. Aceleași acțiuni ale lui Morgun N. nu pot fi calificate concomitent ca violență în familie și totodată huliganism agravat. Nu poate fi concurs ideal de infracțiuni prevăzut de art. 33 alin. (4) Cod penal, or, atît violența în 4 familie, cît și huliganismul agravat sunt fapte comise cu aplicarea violenței, iar calificarea faptei de aplicare a unei asemenea violențe împotriva unor rude apropiate, urmează a fi calificată doar ca violență în familie. Aceste infracțiuni se deosebesc prin intenția făptuitorului și obiectul (relațiile sociale) la care atentează acesta. Intenția inculpatului era îndreptată la aplicarea violenței față de partea vătămată, din motivul relațiilor ostile apărute între ei anterior, astfel, acțiunile inculpatului nu atentau la încălcarea ordinii publice, sau acțiunile sale au fost generate de relațiile ostile între părți și aveau ca motiv răzbunarea sa asupra părții vătămate. Instanța de fond întemeiat a concluzionat, în acest sens, că înjuria și maltratarea, prin aplicarea multiplelor lovituri cu lopata peste diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i suferințe psihice, prejudicii materiale, morale și vătămări corporale de către Morgun Nicolai este cuprinsă de norma art. 2011 Cod penal, iar o calificare suplimentară a acestor acțiuni nu se impune. Totodată acțiunile inculpatei Guivan Liliana comise la 26.02.2012, sunt integral cuprinse de componența „huliganismului”, adică încălcarea grosolană a ordinii publice, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei. Instanța de apel a conchis de a recalifica acțiunile lui Guivan L. din prevederile art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal în cele ale art.287 alin. (1) Cod penal, deoarece huliganismul a fost comis de către inculpată de una singură, fiindcă Morgun N. a fost achitat pe infracțiunea dată, acțiunile acestuia fiind cuprinse de infracțiunea de violență în familie. Astfel, nici lui Guivan L. nu-i poate fi incriminată această agravantă - „de două sau mai multe persoane”. La stabilirea pedepsei lui Morgun N. și Guivan L., instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61 și 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunilor săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celor vinovați, de toate circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților precum și de condițiile de viață ale acestora, considerînd necesar a stabili lui Morgun N. o pedepsă cu aplicarea art. 90 Cod penal, iar lui Guivan L. sub formă de amendă.

Împotriva deciziei nominalizate a declarat recurs ordinar procurorul și avocatul Grosu A. în numele inculpaților, solicitînd: - acuzatorul de stat, invocînd temeiul de drept prevăzut la art. 427 5 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului a menționat că temeiurile menționate sunt relevante în partea episodului de huliganism agravat, incriminat ambilor inculpați, care nu se răsfrînge asupra episodului de violență în familie incriminat lui Morgun N. Instanța de apel descriind caracterul huliganic al acțiunilor lui Guivan L. a neglijat în totalmente pe cel al inculpatului Morgun N., considerînd eronat că acțiunile ultimului se încadrează doar în componența infracțiunii de violență în familie, dar nu s-a referit la relațiile sociale afectate prin încălcarea grosolană a ordinii publice la comiterea actelor huliganice comise de Morgun N. - avocatul Grosu A. în numele inculpaților Morgun N., Guivan L., care invocînd temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.10), 11) Cod de procedură penală, solicită, casarea hotărîrilor contestate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri în partea stabilirii pedepsei și anume: - în privința lui Morgun N. să fie încetat procesul penal în baza art. 2011 alin.(1) Cod penal în temeiul art. 60 Cod penal, iar referitor la Guivan L. să fie pronunțată o hotărîre de achitare, deoarece lipsește latura subiectivă a infracțiunii, intenția de a comite infracțiunea de huliganism.

Judecînd recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul procurorului și avocatului Grosu A. în numele inculpatei Guivan L. urmează a fi respins, iar cel al avocatului în numele lui Morgun N. urmează a fi admis, din următoarele considerente. 7.1. Referitor la recursul acuzatorului de stat Potrivit textului recursului, acuzatorul de stat invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. 6 Analizînd textul deciziei recurate Colegiul constată că, motivele invocate de recurent nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Totodată, Colegiul reține că autorul recursului nu este de acord cu faptul că instanța de apel a încadrat acțiunile lui Guivan L. în baza art. 287 alin.(1) Cod penal, iar Morgun N. a fost achitat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, considerînd că acțiunile lui Guivan L. urmau a fi corect încadrate în prevederile art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal. Instanța de apel, judecînd apelul procurorului, a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, suplimentar cercetate în instanța de apel, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Astfel, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale, cît și în cadrul ședințelor de judecată. Argumentele recurentului, precum că probele administrate au fost apreciate incorect și unilateral, nu au nici un suport legal. Colegiul penal reține, că instanța de apel, în urma cercetării probelor, corect a stabilit că Guivan L. a comis infracțiune de huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, iar Morgun N. prin acțiunile sale a comis infracțiune de violența în familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic și verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat suferință fizică, soldată cu vătămarea ușoară a sănătății și suferință psihică, totodată, întemeiat concluzionînd de a-l achita de Morgun N. de sub învinuirea de comitere a infracțiunii de huliganism agravat, din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii. 7 Sub acest aspect, Colegiul penal reține că aceleași acțiuni ale lui Morgun N. nu pot fi calificate ca violența în familie și, totodată ca huliganism agravat. Instanța de apel corect a menționat că intenția inculpatului era îndreptată la aplicarea violenței față de partea vătămată, din motivul relațiilor ostile apărute între ei anterior. Acțiunile lui Morgun N. nu atentau la încălcarea ordinii publice, sau acțiunile sale au fost generate de relațiile ostile între părți și aveau ca motiv răzbunarea sa asupra părții vătămate. Prin urmare nu poate fi concurs ideal de infracțiuni prevăzut de art. 33 alin.(4) Cod penal, sau, atît violența în familie, cît și infracțiunea de huliganism agravat sunt fapte comise cu aplicarea violenței, calificarea faptei a unei asemenea violențe împotriva unei rude apropiate, urmează a fi calificată doar ca violență în familie. Infracțiunile nominalizate se deosebesc prin intenția făptuitorului și obiectul la care atentează acesta. Astfel, înjuria și maltratarea, prin aplicarea multiplelor lovituri cu lopata peste diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i suferințe psihice, prejudicii materiale, morale și vătămări corporale de către Morgun N. este cuprinsă în norma art. 2011 Cod penal, iar o calificare suplimentară a acestor acțiuni nu este necesară. Totodată, acțiunile inculpatei Guivan L. comise la 26.02.2012 sunt cuprinse de componența infracțiunii de huliganism, din care considerente instanța de apel corect a recalificat acțiunile acesteia din prevederile art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal în cele ale art. 287 alin.(1) Cod penal, concluzionînd că în speță nu persistă agravanta „de două sau mai multe persoane”, menționînd în acest sens că Morgun N. pe acest capăt de acuzare a fost achitat, din care motiv lui Guivan L. nu-i poate fi incriminat acestă circumstanță agravantă. Din textul deciziei rezultă că instanța de apel și-a motivat soluția adoptată în sensul oferirii răspunsurilor la motivele apelului declarat de procuror. Autorul recursului nu aduce careva argumente noi, care ar combate concluzia instanței de apel, dimpotrivă, temeiurile invocate în recurs repetă aceleași temeiuri expuse anterior în apel și, instanța de apel, respectînd prevederile art. 414 și 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat motivat asupra acestora. Prin urmare, analizînd materialele cauzei, Colegiul penal nu constată vre-o eroare de drept ce ar afecta legalitatea hotărîrii judecătorești contestate de către procuror și, potrivit legii, se impune respingerea lui ca inadmisibil. 8 7.2. Cu referire la recursul avocatului Grosu Aurel în numele inculpaților Guivan Liliana și Morgun Nicolai. În recursul declarat de avocatul Grosu A. în numele inculpaților se invocă ca temei prevederile art. 427 alin.(1) pct. 10) și 11) Cod de procedură penală și anume: s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale. Totodată, Colegiul penal reține că recurentul nu este de acord cu pedeapsa stabilită lui Morgun N. solicitînd ca în privința acestuia să fie încetat procesul penal în legătură cu expirarea termenului de tragere la răspundere penală, iar în privința lui Guivan L. să fie pronunțată o hotărîre de achitare. Instanța de recurs menționează că argumentul avocatului precum că în privința lui Guivan L. urmează să fie pronunțată o hotărîre de achitare, instanța îl consideră ca neîntemeiat, care urmează a fi respins, din următoarele considerente. Instanța de apel, judecînd apelul procurorului, a supus unei cercetări suplimentare și minuțioase toate probele administrate la dosar, a audiat suplimentar inculpata, partea vătămată, martorii, a verificat și cercetat actele cauzei care, fiind coroborate cu înscrisurile anexate la dosar și cu celelalte probe, au permis instanței de apel de a conchide că vina lui Guivan L. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(1) Cod penal, este dovedită. Argumentele recurentului, precum că instanța de apel a apreciat incorect și unilateral probele administrate în cauză nu au nici un suport legal. Colegiul menționează că instanța a făcut o analiză amplă a probelor acumulate pe cauză, a indicat pentru care motive s-au admis unele probe și s-au respins altele, a argumentat detaliat, cu trimitere la legile respective, de ce s-au respins probele ce au fost aduse în confirmarea învinuirii inculpatei Guivan L. Toate probele administrate au primit o apreciere la justa lor valoare, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză. Concluzia instanței de apel privind vinovăția inculpatei Guivan L. în săvîrșirea infracțiunii de huliganism, în opinia instanței de recurs, este justă și întemeiată, deoarece legislația în vigoare expres prevede că infracțiunea de huliganism în afară de prezența acțiunii principale - încălcarea grosolană a ordinii publice, presupune și prezența unei acțiunii adiacente - acțiune 9 exprimată, alternativ, în: aplicarea violenței asupra persoanelor, amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor, opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice. Colegiul penal atestă că, infracțiunea de huliganism este posibilă numai cu o intenție directă, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, fapt stipulat în pct. 3 din hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție “Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism” nr.4 din 19 iunie 2006, conform căruia prin ordine publică se înțelege un sistem stabil de relații sociale care asigură ambianța liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a organelor și instituțiilor de stat publice. Prin încălcare grosolană a ordinii publice se exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, săvîrșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosirea onoarei și demnității personalității, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, zădărnicirea activităților de masă, suspendarea temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului obștesc etc. Astfel, instanța de apel corect a constatat că Guivan Liliana i-a aplicat lui Morgun Liubovi multiple lovituri cu lopata peste diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i victimei leziuni corporale ușoare. În susținerea concluziei date, instanța a reținut declarațiile părții vătămate Morgun L. potrivit cărora inculpata a agresat-o fără nici un temei, lîngă fîntînă. Prin urmare, comportamentul agresiv și obraznic, manifestat de către inculpată, a fost îndreptat spre maltratarea în lipsa oricărui motiv a victimei, cu cauzarea leziunilor corporale depistate. Instanța de fond nu a luat în considerație locul comiterii faptei – gospodăria lui Morgun N. situată în s. Cunicea, r-nul Florești, lîngă fîntînă, loc, care prin natura și destinația sa este întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul săvîrșirii acțiunilor criminale, la fața locului nu erau prezente alte persoane decît făptuitorul și victima, primul conștientizînd cu certitudine faptul, că acțiunile întreprinse de el, în orice moment pot ajunge la cunoștința publicului. Fapta prejudiciabilă a fost săvîrșită în „loc public”, sau, 10 inculpata vădit conștientiza, că fîntîna este accesibilă pentru alți consăteni. Mai mult că, din declarațiile martorilor rezultă cu certitudine că o mulțime de vecini au auzit conflictul provocat de către inculpată împotriva părții vătămate. Mulți din aceștia au auzit conflictul, deși nu toți l-au văzut, însă aceasta nu neagă fapta de huliganism comisă de inculpată. Declarațiile părții vătămate și a martorilor Domniuc A., Belova M., Șelencova L., Samohvalova I., Samohvalov V., confirmă cu certitudine vinovăția lui Guivan L. în infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal. Toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la confirmarea vinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii ce i se impută, iar temei pentru casarea hotărîrii judecătorești lipsesc. 7.2.1. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, judecînd recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea parțială a hotărîrii atacate și cu dispunerea încetării procesului penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze parțial, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărîri ilegale, totodată, instanța de recurs este în drept să verifice dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Cu referire la condamnarea lui Morgun N. în baza art. 2011 alin.(1) Cod penal, instanța de recurs constată că, instanța de apel a examinat complet și obiectiv toate probele administrate la dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale, cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face ca concluzia instanței privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii date, să fie justă și întemeiată. Așadar, în sarcina instanței de apel în privința lui Morgun N. era de a constata survenirea prescripției tragerii răspunderii penale în baza art. 60 Cod penal. Totodată, instanța de recurs reține că, sancțiunea art. 201 1 alin. (1) Cod penal, prevede muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 la 180 de ore sau cu închisoare de pînă la 2 ani, iar în conformitate cu art. 16 alin.(2) 11 Cod penal, atribuind această infracțiune la categoria celor ușoare. Conform prevederilor art.60 alin. (1) lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvîrșirii infracțiunii ușoare a expirat 2 ani pînă la data rămînerii definitive a hotărîrii instanței de judecată. Potrivit materialelor cauzei, ultimul episod de violență în familie prevăzut de art. 2011 alin. (1) Cod penal a fost comis de către Morgun N. la 26 februarie 2012, prin urmare, din ziua săvîrșirii infracțiunii pînă la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătorești – 19 noiembrie 2014, a expirat mai mult de 2 ani, temei care atrage necesitatea de a înceta procesul penal în baza acestei legi în privința inculpatului, cu liberarea lui de răspunderea penală, pe motivul expirării termenului tragerii la răspundere penală. Astfel, instanța de recurs menționează că de la data săvîrșirii infracțiunii ușoare pentru care Morgun N. a fost condamnat în prezenta cauză penală, pînă la pronunțarea deciziei instanței de apel (19.11.2014), s-au scurs 2 ani 8 luni și 24 zile. Prin urmare, dat fiind faptul că expirase termenul de prescripție prevăzut la art. 60 Cod penal, pentru eliberarea persoanei de răspundere penală, instanța de apel eronat a dispus condamnarea acestuia. Reținînd prevederile sus-menționate, Colegiul penal constată circumstanțele prevăzute de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, care condiționează excluderea tragerii la răspundere penală, circumstanța, care conform alin. (1) art. 332 Cod de procedură penală duce la încetarea procesului penal în ședința de judecată, sau articolul nominalizat prevede că în cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. În consecință, instanța de recurs consideră că recursul declarat de avocatul Grosu A. în numele inculpatului Morgun N. urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi hotărîri, iar cel al acuzatorului de stat și avocatului în privința inculpatei Guivan L., a fi respinse, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. b) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, 12 DECIDE: Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Andrei Formusatii și avocatul Grosu Aurel în numele inculpatei Guivan Liliana. Admite recursul ordinar declarat de avocatul Grosu Aurel în numele inculpatului Morgun Nicolai, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 noiembrie 2014 și dispune încetarea procesului penal în privința lui Morgun Nicolai în baza art. 2011 alin.(1) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție prevăzut de art. 60 Cod penal. În rest, dispozițiile deciziei atacate se mențin. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 04 iunie 2015. Președinte Petru Ursache Judecătorii Constantin Alerguș Ghenadie Nicolaev Nadejda Toma Petru Moraru 13