1ra-592/15 — art.155 CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău din 28 noiembrie 2014, Ciobotaru Artur a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.155 Cod penal, la 1 (un) an închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 90 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe termenul de probă de 1(un) an.

Pentru a pronunța sentința instanța a constatat că, inculpatul Ciobotaru Artur la 12.03.2014, aproximativ la orele 14.00, aflîndu-se în fața casei situate în mun. Chișinău, Vasile Lupu, 83 „a”, urmărind scopul amenințării cu omor și cu vătămarea gravă a integrității corporale a cetățeanului Moraru Grigore, cu intenție directă, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, din motivul relațiilor ostile apărute între ei, 1-a amenințat pe Moraru Grigore că îl va omorî prin împușcare, îndreptîndu-i în acest sens un pistol pneumatic sportiv de model „MP- 1 654K,, cu țeava ghintuită calibru 4,5 mm spre cap, în regiunea tîmplei, existînd pericolul acestei amenințări datorită modului de exprimare a amenințării și a faptului deținerii de către Ciobotaru Artur a unei arme, provocîndu-i părții vătmate temere reală de a fi lipsită de viață

Sentința a fost atacată cu apel de avocatul Dodica R., în numele inculpatului Ciobotaru A., care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat de sub învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal pe motiv că lipsesc elementele infracțiunii. În motivarea apelului a invocat că, probele puse la baza sentinței de condamnare nu dovedesc vinovăția lui Ciobotaru A. în săvîrșirea infracțiunii imputate și anume se referă la declarațiile acestuia, ale părții vătămate Moraru Grigore, ale martorilor Lungu Anatol, Moraru Vadim cărora prima instanță le-a dat o apreciere greșită, motiv pentru care se impune reaprecierea probelor respective și achitarea inculpatului, pe motiv că nu s-au constatat elementele infracțiunii imputate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2015 a fost respins, ca fiind nefondat, apelul declarat și menținută sentința fără modificări. 4.1. În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza condamnării inculpatului și anume: - declarațiile părții vătămate Moraru Grigore, declarațiile martorilor Lungu Anatoli, Moraru Vădim, procesul-verbal de ridicare din 12.03.2014, prin care de la Filipov Eugeniu a fost ridicat un obiect din metal asemănător cu arma, cu seria "T03 69227" (f.d.28); - procesul-verbal de examinare a obiectelor din 21.03.2014, prin care a fost examinat pistolul de model nestabilit cu seria și numărul "T03 69227" cu încărcătură multiplă de model MP-654R. Țeava pistolului fiind una ghintuită de calibrul 4,5 mm. Corpul pistolului este din metal de culoare neagră de 16 cm. Pe partea laterală a corpului dreaptă se observă inscripția „Made in Rusia,, Pe partea laterală a corpului stînga se observă inscripția "T03 69227". încărcătorul este din metal de culoare neagră pe partea interioară a căruia se observă inscripția „69227,, un orificiu și un semicerc (f.d.29); - procesul-verbal de ridicare din 28.03.2014, prin care de la Ciobotaru Artur a fost ridicat certificatul pistolului pneumatic de model MP-654K pe 24 file (f.d.34); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 28.03.2014, prin care a fost examinat pistolului pneumatic de model „MP-654K,, pe 24 file (f.d.35); - raportul de expertiza balistică nr.2194 din 19.03.2014, prin care s-a concluzionat că pistolul prezentat spre examinare cu seria și numărul "T03 69227" nu se referă la categoria armelor de foc, dar este un pistol pneumatic sportiv cu încărcătură multiplă 2 de model "MP-654K", cu țeava ghintuită calibru 4,5 mm, confecționat în condiții de uzină în Federația Rusă în anul 2003, care folosește pentru trageri bile sferice de calibru 4,5 mm din metal și balonașe standard cu gaz (C02) sub presiune (f.d.19-20); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 28 martie 2014, prin care martorul Filipov Eugeniu a recunoscut în persoana lui Ciobotaru Artur persoana care 1-a amenințat cu omor pe cet. Moraru Grigore la 12.03.2014 (f.d.37-38); procesul verbal de recunoaștere a persoanei din 28 martie 2014, prin care martorul Lungu Anatoli a recunoscut în persoana lui Ciobotaru Artur persoana care 1-a amenințat cu omor pe cet. Moraru Grigore la 12.03.2014 (f.d.39-40). În contextul probelor enunțate, instanța de apel a conchis că relevante sunt considerentele cuprinse în sentință și anume: „Circumstanțe care ar conduce la încetarea procesului penal sau la pronunțarea unei sentințe de achitare, instanța de judecată nu a stabilit. Astfel, prin amenințare se înțeleg acțiunile concrete ale făptuitorului expuse victimei oral, în scris, prin telefon, internet, prin gesturi etc. de a o omorî, a-i cauza o vătămare gravă integrității corporale sau sănătății, amenințare pe care victima o percepe ca reală, posibilă de realizare în viitor. În cazul dat amenințarea cu omor a avut loc direct prin îndreptarea armei pneumatice în regiunea capului victimei. În ședința de judecată inculpatul Ciobotaru Artur nu a negat că a scos arma, fapt confirmat prin declarațiile date de el în ședința de judecată, menționînd că victima s-a speriat și s-a îndepărtat de el, ceea ce impune convingerea instanței că victima a considerat că există un pericol iminent și a perceput această amenințare ca fiind reală, iar faptul că inculpatul consideră că nu a comis nici o infracțiune impune concluzia instanței de iresponsabilitatea acestuia față de normele legale. În această ordine de idei, instanța consideră neîntemeiat argumentul părții apărării, precum că lipsește elementul obligatoriu, care întregește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal - existența pericolului realizării amenințării cu moartea, acțiunile inculpatului Ciobotaru Artur atentînd în mod direct asupra psihicului/moralității victimei. Totodată, instanța respinge afirmația apărătorului Dodica Ruslan referitor la faptul că nu există intenția și orice persoana ar fi întreprins aceste măsuri pentru a se apăra și a preîntîmpina o eventuală violență în privința sa, or în cadrul cercetării judecătorești de către partea apărării nu au fost prezentate probe pertinente și concludente care ar stabili aplicarea vre-unei violențe în privința inculpatului Ciobotaru Artur." Față de lucrul judecat de primă instanță, instanța de apel a constatat o motivare amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta reținută în sarcina 3 inculpatului, astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Colegiul a reiterat că, afirmațiile inculpatului precum că nu este vinovat de săvîrșirea infracțiunii imputate nu echivalează cu achitarea acestuia, devreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și apreciate de prima instanță - relevate în cuprinsul sentinței, verificate în ședința instanței de apel, au dovedit cu certitudine săîrșirea infracțiunii respective de către inculpat. Astfel, instanța de apel a conchis cu certitudine, că inculpatul, prin acțiuni agresive, de influență psihică, cu aplicarea pistolului pneumatic sportive de model„MP-654K", pe care -1 deținea legal, i-a insuflat părții vătămate temerea de a fi lipsită de viață. Aceste acțiuni sunt de natură să alarmeze partea vătămată, amenințarea fiind percepută ca reală, serioasă, prezentînd suficiente temeiuri că se va realiza în viitorul apropiat. Prin urmare, sub aspectul laturii subiective, ca element constitutiv al componenței de infracțiune, sa constatat cu certitudine, că inculpatul, în împrejurările stabilite, a acționat cu intenție directă de a amenința cu omor partea vătămată. De asemenea de către instanța de apel s-a considerat corectă soluționată și chestiunea privind pedeapsa aplicată inculpatului, aceasta fiind în limitele legii, astfel prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor din articolele 61, 75 și 90 Cod penal.

Împotriva deciziei a declarat recurs ordinar avocatul Ruslan Dodica în numele inculpatului, invocînd ca temei de casare prevederile art. 427 alin.(1) pct. 8),12) și 16) Cod de procedură penală, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul Ciobotaru Artur să fie achitat de comiterea infracțiunii imputate În susținerea recursului recurentul a invocat că, atît instanța de fond cît și Curtea de Apel nu au luat în considerație că pentru a califica fapta lui Cibotaru Artur drept infracțiunea prevăzută de art. 155 Cod penal nu este suficientă doar amenințarea cu omor sau cu vătămarea gravă a integrității corporale, pe care vicitma o percepe ca reală, ci și faptul că trebuie să existe obligatoriu pericolul realizării acesteia amenințări. Urma să existe pericolul realizării omorului, sau a vătămării grave a integrității corporale cu obiectul folosit ca armă. în cazul de față, prin raportul de expertiză balistică s-a stabilit că pistolul nu era funcțional pentru trageri și nu a existat pericolul realizării acestei amenințări.

Asupra recursului procurorul a depus referință, pronunțîndu-se pentru respingerea lui ca fiind neîntemeiat.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva hotărîrilor menționate, fără citarea părților, în camera de consiliu, în baza motivelor invocate în recurs și în raport cu materialele dosarului, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. 4 Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență. În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală recursul trebuie să fie motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărîrii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicînd care este eroarea comisă de instanță. În primul rînd, dreptul de a folosi calea de atac a recursului este o prerogativă acordată persoanelor indicate în art. 421 Cod de procedură penală. Manifestarea de voință prin care se exercită dreptul de recurs are loc printr-o cerere de recurs, care sub aspect formal trebuie să întrunească anumite condiții legale. Actul de sesizare a instanței de recurs este cererea de recurs motivată, care potrivit dispozițiilor art. 430 CPP trebuie sa conțină: - denumirea instanței la care se depune recursul; - numele și prenumele recurentului, calitatea procesuală sau mențiunea cu privire la persoana ale cărei interese le reprezintă și adresa ei; - denumirea instanței care a pronunțat sentința, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărirea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel; - denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului; - conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 CPP invocate în recurs și esența problemei de drept de importanță generală abordată în cauza dată; - formularea propunerilor privind hotărirea solicitată. Deși formularea acestor propuneri este obligatorie pentru recurent, ele nu influențează hotărirea Curții Supreme de Justiție; - data declarării recursului și semnătura recurentului. Din cele relatate mai sus, Colegul reține că avocatul recurent la întocmirea recursului nu a îndeplinit dispozițiile prevăzute la art.430 Cod penal În al doilea rînd, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede 16 temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, să motiveze recursul și să arate eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin unul din temeiurile normei 5 menționate. Prin urmare, temeiurile de casare invocate de avocatul recurent în dispozitivul recursului prevăzute la art. 427 alin.(1) pct. 8),12) și 16) Cod de procedură nu sunt motivate clar definite sub aspectul casării hotărîrii recurate, alegațiile recurentului fiind o interpretare generală de apreciere a probelor. În speță, recursul ordinar declarat de avocat nu întrunește condițiile legale de conținut prevăzute de art. 430 Cod de procedură penală, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar justifica sub acest aspect, întrucît potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. În consecință, aflîndu-se în imposibilitate procesual-penală de a face o analiză a fondului cauzei sub aspectul de drept privind verificarea hotărîrilor atacate pe baza materialului cauzei, Colegiul penal, în temeiul art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală va decide asupra inadmisibilității recursului ordinar înaintat de avocat, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ruslan Dodica în numele inculpatului Ciobotaru Artur, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2015, în cauza penală în privința acestuia, pe motiv că recursul nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art. 430 Cod de procedură penală. Decizie este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 03 iunie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun 6