1re-89/15 — art.313 Cod de procedură penală
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.313 Cod de procedură penală
- Temei legal
- art.313 CPP
1re-89/15 — art.313 Cod de procedură penală (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1re-89/15 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 27 mai 2015 mun. Chișinău Colegiul penal în componența: Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de petiționarul Chirița Andrei, privind casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2015, prin care a fost menținută încheierea judecătorului de instrucție a Judecătoriei Dubăsari din 13 ianuarie 2015, Termenul de examinare a cauzei: - instanța de recurs în anulare: 20.05.2015- 27.05.2015; C O N S T A T Ă:
La 09.09.2014, Andrei Chirița s-a adresat procurorului r-lui Dubăsari cu plîngere, prin care a solicitat tragerea la răspundere penală în baza art. 191 Cod penal a directorului SRL „Levabaciu”, Leșan Petru Alexei, pentru faptul că ar fi vîndut ilegal bunurile imobile (cota valorică) date în administrare de către lucrătorii fostului colhoz "Fructovîi Donbas".
La 06.10.2014, ofițerul de urmărire penală din cadrul IP Dubăsari, Ilie Fisarevschi, după efectuarea investigațiilor, a înaintat procurorului materiale acumulate cu propunerea de a nu începe urmărirea penală, pe motiv că, în acțiunile lui Leșan Petru, lipsesc elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 191 Cod penal.
La 14.10.2014, procurorul în procuratura r-lui Dubăsari, Vitalie Gherb, examinînd materialele cu propunerea respectivă, a dispus în baza art. 275 pct.3) Cod de procedură penală, neînceperea urmăririi penale, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
La 22.10.2014, Andrei Chirița a contestat ordonanța în cauză procurorului ierarhic superior, solicitînd anularea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale și remiterea materialelor pentru efectuarea unui control suplimentar.
Procurorul interimar al raionului Dubăsari, Valentina Bradu, la 27.10.2014, examinînd în ordine de control ierarhic plîngerea înaintată, a dispus respingerea acesteia din motiv că, ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale a fost adoptată în mod legal de către procurorul Vitalie Gherb. 1
La 31.10.2014, Andrei Chirița în baza prevederilor art.313 Cod de procedură s-a adresat instanței de judecată cu plîngere prin care solicită anularea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale adoptată de procurorul în Procuratura r-lui Dubăsari, Vitalie Gherb, la 14.10.2014 și ordonanței emise de procurorul interimar al r- lui Dubăsari, Valentina Bradu, la 27.10.2014, de respingere a plîngerii la ordonanță în ordine de control ierarhic. În motivarea plîngerii înaintate petiționarul a invocat că, concluziile procurorului nu corespund circumstanțelor cauzei și a cerut instanței anularea ordonanțelor contestate cu remiterea materialelor pentru efectuarea controlului suplimentar în corespundere cu prevederile art.19 alin.(3), art.254 alin.(l) Cod de procedură penală.
Prin încheierea Judecătoriei Dubăsari din 13.01.2015, a fost respinsă ca neîntemeiată plîngerea înaintată de Andrei Chirița împotriva ordonanței de refuz în pornirea urmăririi penale adoptată de către procurorul în Procuratura raionului Dubăsari, Vitalie Gherb, la 14.10.2014 și ordonanței procurorului interimar al raionului Dubăsari, Valentina Bradu, din 27.10.2014 privind respingerea plîngerii în ordine de control ierarhic.
Instanța de fond a conchis că în rezultatul controlului efectuat s-a stabilit, că fostul colhoz din com. Coșnița, r-nul Dubăsari, „Fructovîi Donbas" pe parcursul anilor s-a reorganizat de mai multe ori, inclusiv și-a schimbat denumirea în „Cooperativa de producere Coșnița". În anul 2000 conform programului de privatizare „Pămînt", patrimoniul gospodarei agricole a fost împărțit în cote valorice și de teren echivalent, fiind repartizat foștilor lucrători. Noii proprietari s-au asociat și au înființat mai multe formațiuni, printre care și SRL"Levabaciu", condusă de Leșan Petru, căruia i- au transmis în arendă cotele valorice și de teren. Printre beneficiari se numără și Chirița Ecaterina, mama petiționarului Andrei Chirița, căreia i-a revenit o cotă valorică în sumă de 8120 lei, repartizată în diferite bunuri precum, sistemul de irigare 2507 lei, producție nefinisată - 2508 lei, animale - 130 lei, mijloace circulante - 108 lei, tehnică agricolă - 458 lei, clădiri - 841 lei, livada - 2850 lei și altele. In perioada anilor 2008 - 2009, 2014 pentru a nu admite uzarea totală și distrugerea bunurilor, cu acordul proprietarilor, s-au vîndut mai multe bunuri, care după înstrăinare au primit banii care le reveneau potrivit coteii părți. Astfel, Chirița Ecaterina, a dat acordul să vîndă cota parte deținută în aceste obiecte și a primit toți banii cei reveneau. Faptele date fiind confirmate și prin listele respective ridicate la 03.10.2014 de către ofițerul de urmărire penală și anexate la materialele cauzei. În sensul celor relatate mai sus instanța de fond a constatat că, procurorul a apreciat probele din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării și a ajuns la concluzia legală, că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, despunînd în baza art. 275 pct. 3) Cod de procedură penală neînceperea urmăririi penale, prin urmare instanța 2 de fond a considerat eronată alegația precum, că concluziile procurorului nu corespund circumstanțelor cauzei.
Împotriva încheierii nominalizate recurs a declarat Chirița Andrei, prin care a solicitat casarea încheierii Judecătoriei Dubăsari din 13.01.2015 și trimiterea cauzei la rejudecare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04.03.2015, a fost respins ca nefondat recursul petiționarului Chirița Andrei, declarat împotriva încheierii Judecătoriei Dubăsari din 13 ianuarie 2015, privind respingerea ca neîntemeiată a plîngerii lui Andrei Chirița împotriva Ordonanțelor procurorului, Vitalie Gherb din 14.10.2014 și procurorului ierarhic superior Valentina Bradu din 27.10.2014. Decizia menționată a devenit irevocabilă din momentul pronunțării.
În motivarea decizie, instanța de recurs a invocat că, potrivit prevederilor art. 313 alin.(l) Cod de procedură penală, "Plîngerile împotriva acțiunilor și actelor ilegale ale organului de urmărire penală și ale organelor care exercită activitate operativă de investigații pot fi înaintate judecătorului de instrucție de către bănuit, învinuit, apărător, partea vătămată, de alți participanți la proces sau de către alte persoane drepturile si interesele legitime ale cărora au fost încălcate de aceste organe, în cazul în care persoana nu este de acord cu rezultatul examinării plîngerii sale de către procuror sau nu a primit răspuns la plîngerea sa de la procuror în termenul prevăzut de lege." Astfel, instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a concluzionat că unul din primele elemente care urmează a fi analizat odată cu ridicarea chestiunii ilegalității unui act, prin prisma prevederilor art. 313 Cod de procedură penală, este aprecierea faptului dacă actul respectiv afectează drepturile și interesele legale ale persoanei, fiind conchis că Ordonanței de refuz în pornirea urmăririi penale adoptată de către procurorul în Procuratura raionului Dubăsari, Vitalie Gherb la 14.10.2014, nu afectează drepturile și interesele legale ale petiționarului Chirița Andrei, ori beneficiarul cotei părți al SRL "Levabaciu", este mama petiționarului, Chirița Ecateriana, care fiind audiată a explicat că nu are careva pretenții vizavi de repartizarea, gestionarea și înstrăinarea cotei sale părți din bunuri. Conform art. 19 alin. (3) Cod de procedură penală, organul de urmărire penală are obligația de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei, de a evidenția atît circumstanțele care dovedesc vinovăția bănuitului, învinuitului, inculpatului, cît și cele care îl dezvinovățesc, precum și circumstanțele care îi atenuează sau agravează răspunderea. În conformitate cu prevederile art. 313 alin. (5) din Cod de procedură penală, judecătorul de instrucție, considerînd plîngerea întemeiată, adoptă o încheiere prin care obligă procurorul să lichideze încălcările depistate ale drepturilor și libertăților omului sau ale persoanei juridice și, după caz, declară nulitatea actului sau acțiunii 3 procesuale atacate. Constatînd că actele sau acțiunile atacate au fost efectuate în conformitate cu legea și că drepturile sau libertățile omului sau ale persoanei juridice nu au fost încălcate, judecătorul de instrucție pronunță o încheiere despre respingerea plîngerii înaintate. Prin urmare, solicitarea recurentului nu a fost acceptată de instanță ca fiind în contradicție cu prevederile art. 24 alin.(2) din Cod de procedură penală, în care se menționează că instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală nu se manifestă in favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. Judecătorul de instrucție, instanța de judecată, nu-i în drept să oblige organul de urmărire penală, procurorul să pornească urmărirea penală. Potrivit art. 101 alin.(2) din Cod de procedură penală, reprezentantul organului de urmărire penală sau judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege: sub acest aspect au fost efectuate acțiuni procesuale în vederea stabilirii circumstanțelor obiective ale cazului, or, potrivit art. 279 Cod de procedură penală acțiunile procesuale de urmărire penală se efectuează în strictă conformitate cu prevederile prezentului cod și numai după înregistrarea sesizării cu privire la infracțiune. Reieșind din cele expuse, instanța de recurs a considerat că instanța de fond corect a respins plîngerea petiționarului Chirița Andrei ca fiind una neîntemeiată, deoarece controlul efectuat de organul de urmărire penală este unul pe potrivă, iar ordonanțele emise sunt legale si întemeiate.
Împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04.03.2015, petiționarul Chirița Andrei, a declarat recurs în anulare, prin care a solicitat casarea acesteia, cu anularea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale adoptată de procurorul în Procuratura r-lui Dubăsari, Vitalie Gherb, la 14.10.2014 și ordonanței emise de procurorul interimar al r-lui Dubăsari, Valentina Bradu, la 27.10.2014, de respingere a plîngerii la ordonanță în ordine de control ierarhic. În motivarea recursului recurentul invocat că atît procurorul Vitalie Gherb, cît și Curtea de Apel au ignorat solicitarea de a fi efectuată expertiza semnăturilor mamei sale de pe contractele SRL „Levabaciu", care nu a au fost semnate de ea, or acestea în general lipsesc.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (l) Cod de procedură penală, hotărîrile judecătorești irevocabile pot fi atacate la Curtea Supremă de Justiție cu recurs în anulare, după epuizarea căilor ordinare de atac. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, persoanele menționate la art.401 alin. (1) pct. 2) și 3), precum și în numele acestor persoane, apărătorul sau 4 reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Reieșind din prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu în mod expres că, pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărîrile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond,adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Circumstanțele enunțate atestă, că celelalte categorii de hotărîri judecătorești irevocabile, inclusiv cele adoptate în temeiul prevederilor art. 313 Cod de procedură penală nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. În urma celor expuse, rezultă că recursul în anulare declarat în speță în aspectul vizat, adică fiind declarat împotriva unei hotărîri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal. Conform art. art. 456 alin. (l), 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat, situație ce persistă în cauza dată.
În conformitate cu prevederile art. art. 456 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționarul Chirița Andrei împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2015, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 27 mai 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.