1ra-526/2015 — art. 312 al. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-526/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 mai 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul adjunct

al Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Ciobanu, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2014, în

cauza penală în privința lui

Sulima Alexandr Vladimir, născut la 29 august 1960, în Federația

Rusă, cetățean al R. Moldova, domiciliat în mun. Chișinău, str. V.

Pîrcalab 40, ap. 9;

și

Macatov Vasilii Nicolai, născut la 05 octombrie 1958, în Federația

Rusă, cetățean al R. Moldova, domiciliat în mun. Chișinău, str. Calea

Ieșilor 59/1, ap. 69.

Termenul examinării cauzei:

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

Macatov Vasilii că în calitate de martori, au săvîrșit prezentarea, cu bună știință, a

declarației mincinoasă în următoarele circumstanțe:

La 14 decembrie 2010, în cadrul examinării cauzei civile 2-641/10, la acțiunea

civilă ,,Xenon” S.R.L. către Victor Vascișin privind rezoluțiunea contractului de vînzare-

cumpărare din 14 iunie 2007, Sulima Alexandr și Macatov Vasilii, aflându-se în biroul de

serviciu al judecătorului Ștefan Niță din incinta Judecătoriei Centru, amplasată în mun.

Chișinău, str. Bulgară - 43, având calitatea procesuală de martori, după depunerea

jurământului, în conformitate cu prevederile art. 108 Cod de procedură penală și

avertizarea despre răspunderea penală pentru declarații false în conformitate cu

prevederile art. 312 Cod penal, urmând scopul prezentării cu bună știință a declarației

mincinoase, au declarat că în perioada 15-17 iunie, Victor Vascișin a intrat în incinta

magazinului ,,Xenon” situat în mun. Chișinău, b-dul Ștefan cel Mare și Sfînt - 71,

aflându-se la masa directorului, a luat o foaie cu semnătura acestuia pe care a introdus-o

în imprimantă. Ulterior, Sulima Alexandr și Macatov Vasilii, continuându-și acțiunile

criminale, în cadrul examinării aceleiași cauze civile nr. 2-641/10, au mai declarat că au

văzut că textul de pe foaia menționată conținea înscrisul ,,str. Ștefan cel Mare – 71”, iar

1

apoi Victor Vascișin a dat cet. Stavilă o foiță mică, după ce a plecat, fapt care nu

corespunde adevărului.

De către organul de urmărire penală acțiunile inculpaților Sulima Alexandr și

Macatov Vasilii au fost încadrate în baza art. 312 alin.(1) Cod penal, adică prezentarea,

cu bună știință, a declarației mincinoase de către martor.

Alexandr și Macatov Vasilii au fost achitați de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.

312 alin. (1) Cod penal din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

solicitat casarea acesteia din motivul ilegalității ei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri prin care A. Sulima și V. Macatov să fie recunoscuți culpabili în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 312 alin.(1) Cod penal cu liberarea acestora de pedeapsă

penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

În motivarea apelului declarat acuzatorul de stat a invocat că instanța de fond nu a

dat o apreciere justă și reală tuturor circumstanțelor invocate de acuzare, astfel pripit a

ajuns la concluzia lipsei în acțiunile inculpatului a faptei infracțiunii.

2014, a fost respins ca nefondat apelul procurorului cu menținerea sentinței.

Pentru a se pronunța instanța de apel a menționat că, instanța de fond, în prezența

circumstanțelor analizate, corect a concluzionat că V. Macatov și A. Sulima urmează să

fie achitați pe art. 312 alin.(1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

Instanța de apel a respins argumentele acuzatorului de stat, precum că declarațiile

părții vătămate V. Vascișin, a martorului V. Vascișin și alte înscrisuri demonstrează vina

lui V. Macatov și A. Sulima în comiterea infracțiunii imputate lor, deoarece atât în cadrul

ședințelor instanței de fond cît și a celei de apel, nu a fost prezentată nici o probă

pertinentă, concludentă și veridică, ce ar confirma faptul că, V. Macatov și A. Sulima,

fiind martori ar fi prezentat, cu bună știință, declarații mincinoase, precum susține

acuzatorul de stat în apelul declarat, adică ar fi comis infracțiunea prevăzută de art. 312

alin. (1) Codul penal.

Latura subiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 312 Cod penal se realizează prin

intenție directă, adică făptuitorul trebuie să manifeste o bună știință că săvîrșește o

asemenea infracțiune, că el are certitudinea că prezintă o declarație mincinoasă.

Din probele prezentate de procuror nu se confirmă că inculpații au avut intenția de a

face declarații mincinoase.

Acuzarea îi învinuiește pe inculpați că cele declarate de ei în cadrul procesului civil

nu corespunde adevărului. În susținerea învinuirii acuzarea a prezentat următoarele

probe: declarațiile părții vătămate V. Vascișin, declarațiile martorului V. Vascișin și

raportul de expertiză nr.610 din 20.03.2012.

Astfel, în instanța de fond partea vătămată V. Vascișin a declarat că pe data de 16

iunie 2010, împreună cu alte persoane s-a aflat pe adresa str. București, 36/2, unde s-a

făcut inventarierea bunurilor ce aparțineau „Xenon” SRL și nu a intrat în magazinul de pe

str. Ștefan cel Mare, 71, iar martorul V. Vascișin a declarat că pe data de 16 iunie 2010,

soțul ei V. Vascișin, împreună cu alte persoane, au plecat să efectueze constatarea

existenței bunurilor „Xenon” SRL. Apoi tot restul zilei soțul s-a aflat acasă.

Totodată raportul de expertiză nr.610 din 20.03.2012 are ca obiect al cercetărilor un

fragment de hîrtie pe care este imprimat textul: „Я не покупал 1/5 помещение по

2

Штефану 71. Договор был симулирован. Денег не платил.", urmat de numele și

prenumele Vascișin Victor și semnătura acestuia.

Nici una din probele administrate de acuzare nu infirmă nici măcar parțial

declarațiile făcute de inculpați în cadrul procesului civil.

Dimpotrivă, instanța de apel a conchis că partea vătămată V. Vascișin, dar și soția

acestuia V. Vascișin sunt persoane interesate în condamnarea inculpaților, or în cazul

condamnării acestora ar exista o posibilitate legală de a fi revizuită hotărârea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 28 decembrie 2010 (f. d. 94) prin care a fost declarat nul

contractul de vânzare-cumpărare a 1/3 cotă- parte din încăperea nelocuibilă, număr

cadastral 0100220514501035, cu suprafața de 436,4 m.p., amplasată în bd. Ștefan șei

Mare și Sfînt, 71, mun. Chișinău, încheiat între SRL ,,Xenon” și V. Vascișin, în valoare

de 1666139,86 lei.

În al doilea rînd, inculpații A. Sulima și V. Macatov s-au aflat în relații de serviciu

cu partea vătămată V. Vascișin. Ultimul, în calitatea sa de superior, avea acces în birou și

la calculatorul de serviciu.

În cadrul procesului civil A. Sulima a declarat că într-o zi aproximativ în perioada

15-17 iunie 2010 i-a văzut pe V. Vascișin lucrînd la computer în incinta magazinului

„Xenon" de pe str.Ștefan cel Mare, 71. Pe una din foi era semnătura lui V. Vascișin, care

a imprimat o foaie. Pe una din foi era scris „Ștefan cel Mare, 71”. Apoi a văzut cum V.

Vascișin i-a transmis o foaie lui Stavilă. Declarații analogice a depus și inculpatul V.

Macatov.

Prin urmare nu este clar, în ce sunt învinuiți inculpații, or în ședința de judecată cu

certitudine s-a stabilit că V. Vascișin, în virtutea raporturilor de serviciu, ocazional se

folosea atît de calculator cît și de imprimantă, fapt ce nu a fost negat nici de partea

vătămată. Prin urmare din acest punct de vedere este evident că declarațiile date de A.

Sulima și V. Macatov nu pot fi considerate declarației mincinoase.

Acuzarea, prezentînd raportul de expertiză ca probă, a demonstrat că recipisa de la f.

d. 29 cu conținutul „Я не покупал 1/5 помещение по Штефану 71. Договор был

симулирован. Денег не платил." a fost contrafăcută însă, nu este clară legătura cauzală

între falsul acestei recipise și declarațiile date de inculpați în procesul civil, or s-a stabilit

cu certitudine că foia imprimată în birou de V. Vascișin a avut cu totul alt conținut.

După cum au declarat A. Sulima și V. Macatovi, atât în procesul civil sus-indicat

(f.d. 38-43), cât și în procesul penal, foaia cu conținutul indicat la (f. d. 29) din

16.06.2010 ei nu a văzut-o și nici nu le-a fost prezentată în cadrul examinării dosarului.

Mai mult ca atât, instanța de apel a constatat că atît în hotărârea Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău din 28.10.2010 (f. d. 94-94), decizia Colegiului civil și de contencios

administrativ al Curții de Apel Chișinău din 07.06.2011 (f. d. 97-103) și decizia

Colegiului civil și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție din

22.12.2011 (f. d. 104-106) nu se face trimitere la declarațiile lui A. Sulima și V. Macatov,

astfel, aceste declarații n-au fost puse la baza deciziilor adoptate, și din aceste

considerente, instanța de apel a constatat cu certitudine că aceste declarații nu pot fi

considerate false sau mincinoase.

În urma analizei minuțioase a probelor prezentate și aprecierii lor prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a ajuns la concluzia certă

că, V.Macatov și A. Sulima n-au comis infracțiunea imputată lor.

casarea acesteia cu remiterea cauzei penale la rejudecare în instanța de apel, în alt

3

complet de judecată. Recurentul invocă repetat aceleași motive ca și în apel, descrise la

pct. 3 al prezentei decizii, nefiind de acord cu aprecierea probelor prezentate în sensul

acuzării, invocînd faptul că s-au dat prioritate declarațiilor martorilor.

În drept, au fost invocate temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), Cod de

procedură penală

5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

avocatul V. Mocanu în numele cet. A. Sulima și V. Macatov a scris referință privind

opinia asupra recursului declarat prin care a menționat că, recursul ordinar urmează a fi

decis ca inadmisibil motivînd că, instanța de apel argumentat s-a expus asupra

nevinovăției lui A. Sulima și V. Macatov.

procuror, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție consideră inadmisibilitatea acestuia, deoarece este vădit neîntemeiat,

din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

Recurentul a invocat temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, în sensul, că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Însă aceste erori de drept invocate de recurent nu rezultă din actele cauzei, or,

instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală,

judecînd apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor

examinate în prima instanță, conform materialelor din dosar a cercetat suplimentar

probele administrate de instanța de fond, fiind audiate suplimentar părțile, s-a dat citire

probelor examinate în prima instanță, astfel, s-a pronunțat argumentat și întemeiat asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Totodată, în recursul respectiv în pofida prevederilor enunțate, nu este specificat

asupra căror motive concrete din apelul procurorului, nu s-ar fi pronunțat instanța de

apel, omițîndu-se totalmente motivarea ilegalității deciziei contestate în acest sens, cu

indicarea unor concrete erori în aspectul vizat.

Recurentul invocă că, contrar prevederilor art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală

au fost ignorate probele prezentate de acuzare și anume: declarațiile părții vătămate

Victor Vascișin și martorului Viorica Vascișin. Astfel, recurentul nu este de acord cu

aprecierea probelor date de instanța de fond și de apel, or instanțele de judecată s-au

expus argumentat asupra acestor probe, fapt invocat și în pct. 4 a prezentei decizii.

Mai mult, motivele aduse de către autorul recursului, referitor la dezacordul cu

aprecierea probelor de către instanța de apel, ține de starea de fapt și nu sunt prevăzute ca

temei pentru recurs stipulate în art. 427 Cod de procedură penală.

Totodată, Colegiul penal menționează că prin acțiunea de prezentare a declarației

mincinoase se înțelege declarația în care se denaturează adevărul, se spune ceva ce nu

corespunde cu cele cunoscute de martor sau de către partea vătămată.

Pentru ca acțiunea respectivă să cadă sub incidența incriminării, declarația trebuie să

se refere la acele împrejurări de fapt, pe care martorul le știe în legătura cu cauza

respectivă și care pot servi la constatarea fondului cauzei sau a altor împrejurări

importante pentru justa soluționare a cauzei.

4

În speță, declarațiile inculpaților A. Sulima și V. Macatov, la care se referă

acuzarea, nu au servit la constatarea împrejurărilor pentru soluționarea cauzei în ordinea

civilă. Mai mult, aceste declarații nici nu au fost puse la baza hotărîrilor civile a

instanțelor de judecată și nu constituie elementul material al infracțiunii prevăzute de art.

312 Cod penal.

Colegiul penal reține că, instanța de apel, în baza probelor administrate legal de

către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea

prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele

de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la nevinovăția lui A.

Sulima și V. Macatov în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 312 alin. (1) Cod penal.

Criticînd decizia instanței de apel, recurentul nu a acordat deplină eficiență normelor

procesual-penale sus enunțate și astfel nu a fost în măsură să identifice aspectele de drept

care să vină în contradicție evidentă și controversată cu temeiurile de fapt și de drept

relevate în decizia instanței de apel, care au dus la respingerea apelului, cu menținerea

sentinței atacate.

Totodată, Colegiul constată că recurentul invocă în recurs aceleași argumente ca și

în apel, asupra cărora instanța de apel deja s-a expus motivat și detaliat, iar concluzia

instanței de apel privind nevinovăția lui A. Sulima și V. Macatov, în opinia instanței de

recurs, este justă și întemeiată.

În consecință, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2)

Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează, că la judecarea cauzei în ordine

de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-417

Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și se apreciază ca

inadmisibil.

penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul adjunct al Procuraturii

de nivelul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Ciobanu, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2014, în cauza penală în privința lui Sulima

Alexandr Vladimir și Macatov Vasilii Nicolai, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 27 mai 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

5