1ra-1099/2014 — Art. 287, 187 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 29 mai 2013: Cotorobai Andrei Simion a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 287 alin.(2), lit. b) Cod penal -la 1 (un) an și 3 (trei) luni închisoare; - în baza 187 alin.(2), lit. b), e) Cod penal -la 4 (patru) ani închisoare; În baza art. 84 Cod penal i s-a stabilit pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate - închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art.90 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate pe un termen de probă de 5 (cinci) ani. Mazîlu Ion Valeriu a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 287 alin.(2), lit. b) Cod penal- la 2 (doi) ani închisoare; - în baza art. 187 alin.(2), lit. b), e) Cod penal -la 4 (patru) ani închisoare; 1 În baza art. 84 Cod Penal i s-a stabilit pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate - închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art.90 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate conform art. 90 CP pe un termen de probă de 5 (cinci) ani. Prin aceiași sentință a fost condamnat și inculpatul Nichita Nicolae Pavel, însă în privința acestuia decizia nu se contestă.

În fapt,pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, inculpații Nichita Nicolae Pavel, Cotorobai Andrei Simion, Mazîlu Ion Valeriu, la 08.08.2010 în jurul orei 23.00 acționînd în complicitate și de comun acord, avînd intenția de a încălca grosolan ordinea publică, aflîndu-se în stradă, într-un loc public, în apropierea barului „Flamingo" din or. Strășeni, demonstrativ în prezența mai multor persoane, fără nici un motiv au inițiat o ceartă, numindu-l cu cuvinte necenzurate pe Brădescu Victor în timp ce acesta se deplasa spre domiciliu împreună cu Burlacu Nicolae. În continuarea acțiunilor lor, tot ei, demonstrînd o obrăznicie deosebită față de societate și față de persoanele prezente, fără a ține cont de observațiile făcute aceștia, urmărind scopul aplicării violenței nepericuloase asupra persoanelor, intenționat au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste deferite regiuni ale corpului lui Brădescu Victor, și a lui Burlacu Nicolae cărora le- au cazat leziuni corporale și dureri fizice. Tot ei, la 09 august 2010 în jurul orei 02.00, de comun acord și prin înțelegere prealabilă, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aflîndu- se în or. Strășeni, pe str. Mihai Eminescu, în regiunea clădirii Consiliului raional Strășeni, aplicînd violența fizică nepericuloasă pentru viață față de Brădescu Victor, lovind-l cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului, i-au cauzat leziuni corporale, sub formă de traumatism cranio cerebral acut manifestat prin comoție cerebrală, fractura coroanei dinților 1.4. echimoze cu edeme și excoriații în regiunea facială, ceea ce conform raportului de expertiză medico- legală nr. 2512 din 19.10.2010, se califică ca vătămări corporale ușoare și i-au sustras în mod deschis suma de 100 lei. În drept, acțiunile inculpaților au fost încadrate în baza art. 287 alin.(2), lit. b)Cod penal, huliganism, adică săvîrșirea de acțiuni intenționate care încalcă grav ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor, săvîrșită de către mai multe persoane și art.187 alin.(2), lit. b), e) Codul Penal, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvîrșită de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei.

Nefiind de acord cu sentința au declarat apel: 2 3.1. avocatul Igor Stratan în numele inculpatului Mazîlu Ion Valeriu, prin cares-a solicitat casarea totală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului Mazîlu Ion pe capătul de învinuire pe art.287 alin.2 lit. b) Cod Penal să fie încetat procesul penal cu tragerea lui la răspundere conform art. 78 Cod Contravențional, iar pe capătul de învinuire pe art. 187 alin.(2), lit. b), e) Cod Penal să fie achitat conform art.390 alin.(l) p. 3) Cod Procedură Penală pe motiv căinstanța de judecată la emiterea sentinței de condamnare nu adat o apreciere juridică corectă a declarațiilor părții vătămate Brădescu Victor deoarece în ședința de judecată a declarat că Cotorobai Andrei a întrebat dacă are ceva bani la care el a răspuns că are 100 lei pe care i-a întins spre inculpați, însă nu cunoaște cine concret i-a luat banii; 3.2. avocatul L. Panuș, în numele inculpatului Cotorobai Andrei,prin care a solicitatcasarea totală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul Cotorobai Andrei să fie achitat pe motiv că pe cauza dată sunt multe neînțelegeri, fără de răspunsuri, sunt îndoieli care se tratează, conform legii doar în favoarea inculpaților; 3.3. acuzatorul de stat N. Șendrea, prin care a solicitatcasarea sentinței,rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: a) InculpatuluiNichita Nicolae Pavel condamnat în baza art.287 alin.(2) lit.(b) Cod penal și art.187 alin.(2) lit. b), e) Cod penal de a-i stabili: - în baza art.287 alin. (2) lit. b) Cod penal pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani; - în baza art.187 alin.(2) lit. b), e) Cod penal pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani; În baza art. 84 Cod penal , prin cumul parțial, pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen de 5 ani cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. b) InculpatuluiCotorobai Andrei Simion condamnat în baza art.287 alin.(2) lit. Cod penal și art.187 alin.(2) lit. b), e) Cod penal de a-i stabili: - în baza art.287 alin.(2) lit.(b) Cod penal pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani; - în baza art.187 alin.(2) lit.b), e) Cod penal pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani; În baza art. 84 Cod, penal prin cumul parțial, pedeapsa definitivă sub formă de închisoare în mărime de 4 ani cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. c) InculpatuluiMazîlu Ion Valeriu condamnat în baza art.287 alin.(2) lit.(b) Cod penal și art.187 alin.(2) lit. b), e) Cod penal de a-i stabili: 3 - în baza art.287 alin.(2) lit.(b) Cod penal pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani; - în baza art.187 alin.(2) lit. b), e) Cod penal pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani; În baza art. 84 Cod penal, prin cumul parțial, pedeapsa definitivă sub formă de închisoare în mărime de 4 ani cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. În susținerea apelului, procurorul a invocat că, ținînd cont de personalitatea făptuitorilor, de comportamentul acestora la comiterea infracțiunilor respective, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor comise, aplicarea unei pedepse non-privative de libertate nu ar duce la atingerea scopului legii penale, precum și la prevenirea de săvîrșirea de noi infracțiuni de către Mazîlu Ion Valeriu, Cotorobai Andrei Simion și Nichita Nicolae Pavel. Totodată procurorul participant V. Călugăreanu, în cadrul apelului a prezentat instanței copia certificatului prin care s-a constatat că, Nichita Nicolae la 23.06.2013 a decedat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2014, au fost respinse ca nefondate apelurile avocaților declarate în numele inculpaților Mazîlu Ion și Cotorobai Andrei, cu menținerea sentinței fără modificări în această parte și admis parțial apelul procurorului, din oficiu casată parțial sentința și pronunțată o hotărîre nouă, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-a încetat procesul penal pe art. 287 alin.(2), lit. b) și art.187 alin.(2), lit. b), e) Codul Penal în privința lui Nichita Nicolae Pavel pe motivul decesului ultimului. 4.1. La adoptarea soluției instanța de apel a conchis, căargumentele invocate în apel de către inculpat sunt contradictorii circumstanțelor și împrejurărilor de fapt stabilite de către instanța de fond pe parcursul judecării cauzei. În opinia Colegiului penal, instanța de fond a făcut o analiză amplă a probelor cercetate, iar concluziile privind vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunilorimputate, rezultă din probele administrate, cărora le-a fost dată o apreciere legală sub toate aspectele, complet și obiectiv, fiind demonstratăprezența elementelor constitutive ale infracțiunilor prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) și art.187 alin.(2), lit. b), e) Cod.Penal. Instanța de apel a conchis, că vina inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate, se dovedește integral prin următoarele probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Brădescu Victor, (f. d. 25-28, vol. III); declarațiile părții vătămate Burlacu Nicolae,(f. d. 51-53, vol. III); declarațiile martorului Gonța Vitalie (f. d. 114, vol. III); 4 Procesele-verbale de confruntare dintre partea vătămată Brădescu Victor și - bănuiții Mazîlu Ion, Nichita Nicolae și Cotorobai Andrei (Vol. I, f. d. 101 103); Procesul-verbal de examinare a obiectelor, a hainelor în care se afla - îmbrăcat Brădescu Victor în seara în care a fost maltratat pe care sunt pete asemănătoare cu sîngele (Vol. I, f. d. 151); Raportul de expertiză medico-legală nr. 251 din 16.10.2010 privind - examinarea medicală a părții vătămate Brădescu Victor, prin care s-a concluzionat că respectivul are comoție cerebrală, fractura coroanei dinților 1,4, echimoze și excoriații ale feței, și care se califică ca vătămări corporale ușoare (Vol. I, f. d. 68). În urma verificării probelor menționate mai sus,Colegiul a considerat că declarațiile martorului Gonța Vitalienu-i dezvinovățește pe inculpațide comiterea infracțiunilor imputate, deoarece nu se referă la circumstanțele infracțiunilor încriminate, dînsul nu cunoaște ce s-a întîmplat la locul comiterii infracțiunii, și nu a fost prezent în timpul comiterii ei, iar declarațiile inculpațilornu corespund adevărului, sunt mincinoase și sunt date de către ultimii în scopul de a se eschiva de la răspundere penală pentru faptele comise, deoarece ele se combat de întreagul ansamblu de probe analizate mai susși apreciate prin prisma prevederilor art. 101 CPP și care integral a demonstrat vina lor în comiterea infracțiunii imputate. De asemenea, Colegiul penal a reținut, că instanța de fond la stabilirea pedepsei a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în art.61 al.(2) Cod penal, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei potrivit prevederilor art.75 Cod penal, care prevăd scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale, de corijare a celui condamnat, de prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, stabilind inculpaților o pedeapsă echitabilă,pedeapsă care corespunde împrejurărilor cauzei, normelor legale și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpaților. Colegiul penal a conchis că instanța de fond corect a considerat că corectarea acestora este posibilă fără ca ei să fie izolați de societate, nefiind rațională aplicarea față de ultimii a pedepsei închisorii cu executarea reală a ei, suspendîndu- le condiționat executarea conform art. 90 Cod Penal, totodată, instanța de apel potrivit art. 391 alin. (1), pct. 2) CPP, a încetat a procesul penal în partea condamnării inculpatului Nichita Nicolae Pavel deoarece a intervenit decesul ultimului.

Împotriva hotărîrii menționate recursuri ordinare au declarat: - Procurorul,invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct.6), 10) Cod de procedură, prin care a solicitat, casarea parțială a acesteia în privința lui Cotorobai Andrei și Mazîlu Ion, rejudecarea cauzei în această parte cu pronunțarea unei noi hotîrîri prin care să le fie stabilită pedepse fără aplicarea prevederilor art. 90 CP. 5 Consideră , că la adoptarea sentinței instanța de judecată n-a individualizat în mod echitabil pedeapsa, ignorînd criteriile prevăzute de art.61 și 75 CP, nu a ținut contde personalitatea făptuitorilor, de comportamentul acestora la comiterea infracțiunilor respective, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor, iar aplicarea unei pedepse non privative de libertate nu poate duce la atingerea scopului legii penale, precum și la prevenirea de săvîrșirea de noi infracțiuni de către Mazîlu Ion Valeriu și Cotorobai Andrei Simion. - Avocatul Catarama Rodica în numele inculpatului Mazîlu Ion, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, conform căreia în privința inculpatul Mazîlu Ion pe capătul de învinuire pe art.287 al.(2) lit.b) CP să fie încetat procesul penal cu tragerea lui la răspundere conform art. 78 Cod Contravențional, iar pe capătul de învinuire pe art. 187 al.(2) lit.b),e) CP RM să fie achitat. În motivarea recursului a invocat că : acțiunile lui Mazîlu Ion nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii - incriminate pe art.287 al.(2) lit.b) CP RM, dar a art.78 Cod Contravențional - vătămarea intenționată ușoară aintegrității corporale, deoareceîncazul dat, ordinea publică nu a fost încălcată, în momentul conflictului, alte persoane nu au văzut și nu au auzit cele întîmplate. Organele de urmărire penală nici nu au stabilit astfel de martori oculari. Conflictul apărut în stradă și rezultatul lui a fost doar ca urmare a relațiilor ostile apărute anterior între inculpați și părțile vătămate, încă în incinta barului „Flamingo"; imputarea lui Mazîlu Ion a săvîrșirii infracțiunii, prevăzute de art.187 al.(2) - lit.b),e) CP, este bazată pe presupuneri, doar pe declarațiile părții vătămate Brădescu Victor, care a declarat, că Cotorobai Andrei a întrebat, dacă are ceva bani, dar nu cunoaște cine a luat banii. 5.1.Asupra recursului ordinar declarat de către avocatul Catarama Rodica în numele inculpatului Mazîlu Ion, a depus referință procurorul, prin care a solicitat respingerea acestuia, ca nefondat, deoarece probele administratela caz dovedesc vinovăția inculpatului Mazîlu Ion în comiterea infracțiunilor încriminate.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în baza materialelor cauzei, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. 6 6.1. Referitorla recursul ordinar declarat de către avocat în numele inculpatului Mazîlu Ion. Din conținutul recursului rezultă că recurentul invocă ca temei de recurs pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească definitivă. În speță, Colegiul penal constată că acest temei de casare nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective. Reieșind din textul recursului, recurentul de fapt critică procedura de apreciere a probelor, care ține de starea de fapt a cauzei și care a fost deja statuată de către instanța de apel, de competența căreia este stabilirea acesteia. Colegiul penal menționează că, instanțele ierarhic inferioare, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală au examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale,cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face ca concluzia privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilorincriminate să fie justă și întemeiată. În susținerea acesteia, instanța de apel corect a respins argumentul inculpatului despre nevinovăția sa, fiind combătut prin materialele administrate de către instanța de fond și just puse la baza sentinței de condamnare, or reieșind din constatările făcute de către instanța de apel și redate la p.4.1al prezentei decizii, ultima a dat răspunsuri detaliate la argumentele invocate în apel și reflectate la p.3al deciziei. Prin urmare, Colegiu nu va reține, argumentele recurentului precum că acțiunile lui Mazîlu Ion nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate pe art.287 al.(2) lit.b) CP RM, dar a art.78 Cod Contravențional - vătămarea intenționată ușoară aintegrității corporale, din considerente că: În primul rînd,infracțiunea prevăzută la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penalpresupune huliganismul,adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cuaplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistențăviolentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă 7 actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebităsăvîrșită de două sau mai multe persoane. În speță s-a constatat că infracțiunea a fost comisă de cătreinculpații Nichita Nicolae Pavel, Cotorobai Andrei Simion, Mazîlu Ion Valeriu. În al doilea rînd,infracțiunea de huliganism prevăzută laart.287 alin.( l ) Cod penal, prevede acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate în oarecare din următoarele situații: a) însoțite de aplicare a violenței asupra persoanelor; b) însoțite de amenințarea cu aplicarea voilenței asupra persoanelor; c) însoțite de opunerea de rezistență reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice; d) acțiunile care , prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinizm sau obrăznicie deosebită. În această ordine de idei se reține, că: Ordinea publică înseamnă o totalitate de relații sociale, ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate , de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice. Încălcare grosolană a ordinii publicece exprimă o vădită lipsă de respect, se consideră săvîrșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire , care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviință , neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetățenii , prin înjosire a onoarei și demnității persoanei, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice , zădărnicire a activităților de masă , suspendare temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului obștesc,etc. Exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate se au în vedere acțiuni evidente ce ating interesele legitime ale unui grup ori chiar ale unei persoane care se află la locul infracțiunii ( proferare de expresii indecente, abordarea unei ținute lipsite de pudoare , efectuarea de gesturi obscene, etc.). Obrăznicie deosebită se înțeleg acțiunile de încălcare grosolană a ordinii publice însoțite de acte de violență asupra persoanei, de distrugere și degradare a bunurilor proprietarului. În același timp, potrivit art. 131 lit.”a” CP RM prin fapta săvîrșită în public se înțelege fapta comisă într-un loc care, prin natura sau destinația lui , este întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul săvîrșirii faptei în acel 8 loc nu era prezentă nici o persoană, iar făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului. Acțiunile de huliganism sînt orientate, de regulă, „spre public”, spre reacția publicului în privința jignirii demnității publice și încălcării grosolane a ordinii publice. În atare situație făptuitorul poartă răspundere dacă își dădea seama și conștientiza că încalcă grosolan ordinea publică. Reieșind din aceste prevederi, Colegiul cu referire la cauza din speță concluzionează despre deplina componență a infracțiunii de huliganism prevăzută la al.2 lit.(b) art. 287 CP în acțiunile inculpatului care a comis infracțiunea în apropierea barului”Flamingo „ , în fața supermarketului „Premium – Consum” – locuri publice, în prezența mai multor prieteni, după cum a confirmat inculpatul Nichita N.(f.d.35 verso) „… după ce s-a terminat discoteca, am ieșit afară toți, eu împreună cu Mazîlu și alți prieteni am mers spre centrul or. Strășeni….”prin aplicarea violenței – ce se confirmă prin leziunile corporale depistate la partea vătămate Brădescu Victor, cu obrăznicie deosebită și cinism deosebit – conflict început între părțile vătămate și inculpați în public, neținîndu-se cont de opinia și atitudinea celor din jur. În cazul încălcării ordini publice fără aplicarea violenței față de persoane, în lipsa altor circumstanțe prevăzute în art.287 CP, acțiunile făptuitorului nu vor constitui infracțiunea de huliganism și vor fi calificate drept contravenție conform CCA, ceea ce nu se poate spune despre acțiunile inculpatului în speța dată. Nu suportă critici declarațiile inculpaților care au menționat că partea vătămată Brădescu Victor a fost lovit o dată cu palma peste față de către inculpatul Nichita Nicolae, iar partea vătămată Burlacu Nicolae de către Mazîlu Ion, acțiuni care se încadrează în prevederile art.78 Cod contravențional, dar care nu coroborează cu concluziile expertizei medico-legală nr. 251 din 16.10.2010 privind examinarea medicală a părții vătămate Brădescu Victor, prin care s-a concluzionat că respectivul are comoție cerebrală, fractura coroanei dinților 1,4, echimoze și excoriații ale feței, și care se califică ca vătămări corporale ușoare (Vol. I, f. d. 68). Referitor la argumentul recurentului, precum că imputarea lui Mazîlu Ion a săvîrșirii infracțiunii, prevăzute de art.187 al.(2) lit.b),e) CP, este bazată pe presupuneri, doar pe declarațiile părții vătămate Brădescu Victor, nu poate fi reținut deoarece probele prezentate dovedesc vinovăția inculpatului și în această parte, condamnarea fiind bazată pe declarațiile părților vătămate care indică direct la inculpațiți care sunt în coroborare cu restul probelor administrate la caz. În acest context, Colegiul conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante prescrise de art.414-417 9 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărîre legală și întemeiată, iar motivele avocatului recurentnu sunt întemeiate și contravin materialelor cauzei, iar nerecunoașterea vinovăției nu poate servi temei de achitare a acestuia, de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe care confirmă cu certitudine vinovăția inculpatului Mazîlu Ion în comiterea celor imputateși este apreciată de către instanța de recurs drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărind scopul evitării răspunderii penale. 6.2. Referitor la recursul ordinar declarat de către procuror. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cîndhotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Colegiul penal constată că, nici unul din prevederile pct.6) și 10) alin.1) art.427 Cod de procedură penală, la care se referă autorul recursului, nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezentei erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor procesual- penale, fiind legală și întemeiată. Totodată, Colegiul reține că acuzatorul de stat este de acord cu starea de fapt stabilită de instanța de apel, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor făptuitorilor, însă critică hotărîrea contestată în partea pedepsei, nefiind de acord cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Inculpaților Cotorobai Andrei și Mazîlu Ion condamnați în baza art. 287 alin.(2), lit. b) Cod penal și art. 187 alin.(2), lit. b), e) Cod penal, în baza art. 84 Cod penal li s-au stabilit pedepse definitive pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate - închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani fiecăruia, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art.90 alin.(1) Cod penal, dacă la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvîrșite din imprudență, instanța deținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca aceasta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului pe un termen de probă, în limitele de la 1 la 5 ani. Excepție de la aceasta regulă, potrivit alin.(4) al art. 90 CP, fac doar infracțiunile deosebit de grave și excepțional de grave, astfel careva interdicții în sensul alin.(4) al art.90 CP, în cauza dată nu s-au stabilit. În conformitate cu art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, care 10 are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane. Totodată, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Instanța de recurs reține că, pedeapsa numită inculpaților Cotorobai Andrei și Mazîlu Ion, este în limitele sancțiunilor prevăzute de articolele încriminate acestora, și nu au fost stabilite impedimente în aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Prezența cumulului de circumstanțe atenuante, comiterea infracțiunilor pentru prima dată, cît și caracteristica pozitivă de la locul de trai, a permis instanțelor de fond, a căror hotărîri se contestă, să aplice inculpaților o pedeapsă echitabilă, care corespunde prevederilor art. 7, 61, 75 și 90 Cod penal, hotărîri, pe care Colegiul penal le apreciază ca fiind corecte și legale. Astfel, Colegiul penal consideră că argumentele invocate de recurent nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate. În urma celor expuse, Colegiul penal constată că, hotărîrea recurată corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și întemeiată, iar temeiurile invocate de recurent în baza art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală nu persistă în cauză. Astfel, argumentele invocate de recurenți nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate. Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursurilor declarate pe motiv că acesteasunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Ciobanu, și avocatul Rodica Catarama în numele inculpatului Mazîlu Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2014, pe cauza penală în privința lui Cotorobai Andrei și Mazîlu Ion, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 16 iulie 2014. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Iurie Diaconu 11