1ra-470/2015 — art. 326 al.1 CP

1ra-470/2015 — art. 326 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-470/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 aprilie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Ghenadie Nicolaev și Nadejda Toma,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Răileanu Petru în numele inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 24 aprilie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 18 noiembrie 2014, în cauza penală în privința lui

Străjescu Dumitru Mihail, născut la 29 septembrie

1965, originar din s. Octeabriscoie, r-nul Sîngerei,

domiciliat în mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor 13,

ap. 29.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

Dumitru a fost condamnat în baza art. 326 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, iar

conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un

termen de probă de 1 an.

cofondator al SRL „Arnix Com”, care deține în arendă mai multe gherete din ÎM „Piața

Centrală” din str. Mitropolit Varlaam 63, a comis infracțiunea de trafic de influență în

următoarele circumstanțe:

La 31.05.2011, Stratan Marcel, dorind să procure o gheretă, prin intermediul site-

lui www.999.md, a găsit publicat un anunț privind realizarea unei gherete amplasată pe

str. M. Varlaam - ÎM „Piața Centrală” la prețul de 6000 euro. Fiind interesat de ofertă, a

telefonat la numărul de telefon afișat în anunț unde a răspuns o persoană, care ulterior s-

a dovedit a fi Străjescu Lilia, care i-a comunicat că dacă a telefonat în privința gheretei

urmează să discute cu stăpînul acesteia, Străjescu Dumitru, contactîndu-l pe numărul de

telefon 079587447.

Telefonînd pe numărul dat, persoana care s-a prezentat ca fiind Străjescu

Dumitru, i-a comunicat că vinde o gheretă amplasată pe teritoriul ÎM „Piața Centrală”,

mun. Chișinău la prețul de 6000 euro, dintre care a extorcat suma de 1000 de euro,

susținînd că poate să influențeze factorii de decizie din cadrul ÎM „Piața Centrală” în

1

vederea determinării acestora la perfectarea în termeni restrînși a contractului de arendă

asupra gheretei nr. 25/10, amplasată pe teritoriul întreprinderii date, pe numele SRL

„Namaox-Com”.

În continuarea intențiilor sale criminale, exprimate prin extorcarea mijloacelor

bănești, la 15 iunie 2011, Străjescu Dumitru, aflîndu-se pe str. Mitropolit Varlaam 63, în

apropierea ÎM „Piața Centrală”, a primit de la Stratan Marcel suma de 6000 euro dintre

care, 5000 euro pentru sine, iar suma de 1000 euro fiind extorcată sub pretextul de a fi

transmisă factorilor de decizie ai ÎM „Piața Centrală” pentru perfectarea în termeni

restrînși a contractului de arendă asupra gheretei nr. 25/10, amplasată pe teritoriul ÎM

„Piața Centrală” din mun. Chișinău, pe numele SRL „Namaox-Com”, după care a fost

reținut.

2.1. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 326 alin. (1) Cod penal –

traficul de influență, adică pretinderea, personal de bani, pentru o altă persoană, de către

o persoană care susține că are influență asupra unui funcționar, în scopul de a-l face să

îndeplinească acțiuni ce intră în obligațiile lui de serviciu, indiferent dacă asemenea

acțiuni au fost sau nu săvîrșite.

și P. Răileanu în numele inculpatului D. Străjescu, care au solicitat:

- procurorul, casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, cu

aplicarea art. 10 Cod penal, la 3 ani închisoare, invocînd că instanța incorect a aplicat

prevederile art. 90 Cod penal, dispunînd executarea condiționată a pedepsei aplicate,

fără a ține seama de prevederile art. 61, 75 Cod penal, deoarece nu au fost stabilite

careva circumstanțe ce ar fi oferit instanței posibilitatea de a micșora esențial gravitatea

faptei inculpatului și ar fi permis de a aplica în privința lui prevederile normei date,

astfel că pedeapsa aplicată acestuia este una prea blîndă;

- avocatul I. Matușenco, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărîri de achitare, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, și anume

lipsește latura obiectivă a faptei incriminate inculpatului, invocînd că prima instanță

incorect și-a întemeiat concluzia de condamnare a inculpatului pe baza probelor

prezentate de partea acuzării, deoarece nu s-a dovedit intenția acestuia la comiterea

traficului de influență, nu a fost demonstrat elementul extorcării, inculpatul nu a

extorcat nici o sumă de bani ci a plasat anunțul în care a inițiat să-și realizeze ghereta la

prețul de 6000 euro, adică dînsul din start a desemnat costul bunului supus realizării, nu

a fost demonstrat prin probe că ghereta a fost realizată la prețul de 5000 euro, iar 1000

euro au fost necesari pentru a corupe un careva funcționar, asupra căruia inculpatul avea

influență sau pretindea că are influență, deoarece ÎM „Piața Centrală”, este o

întreprindere municipală, directorul căreia este o persoană cu funcție de răspundere, dar

nu funcționar public, nu a ținut seama instanța nici de faptul că inculpatul a respectat

procedura legală de refuz în folosul martorului M. Stratan, ca ultimul să poată beneficia

de dreptul la locațiune, deoarece la întreprinderea SRL „Arnix Com” a parvenit cererea

de cedare a locațiunii în folosul agentului economic SRL „Namaox-Com” și cererea de

perfectare a contractului de locațiune a întreprinderii menționate, instanța nu a luat în

considerație că în cadrul urmăririi penale au fost admise încălcări de procedură ce duc la

nulitatea actelor date, și anume acțiunile procedurale care au avut loc la 15.06.2011,

adică percheziția și examinarea corporală a lui D. Străjescu a avut loc în lipsa

translatorului ceea ce, potrivit art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, atrage

2

nulitatea actului procedural;

- avocatul P. Răileanu, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărîri de achitare, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, deoarece

instanța nu a luat în considerație că în cadrul urmăririi penale au fost admise încălcări de

procedură ce duc la nulitatea actelor, și anume acțiunile efectuate de către ispectorul V.

Bîrcă, privind înzestrarea cu tehnică specială, de examinare și marcare a banilor din

10.06.2011 și 15.06.2011 urmează a fi declarate nule, deoarece nu au fost prevăzute la

momentul efectuării lor în Codul de procedură penală, iar examinarea și perchezițiea

corporală, audierea în calitate de bănuit, reținerea din 15.06.2011, audierea în calitate de

învinuit din 16-17.06.2011, comunicarea raportului de expertiză din 24.06.2011,

informarea învinuitului despre terminarea urmăririi penale și prezentarea învinuitului a

materialelor de urmărire penală din 30.06.2011, recunoașterea în calitate de bănuit și

punerea sub învinuire din 15-16.06.2011, au fost efectuate în lipsa apărătorului și

interpretului, din care considerente actele procedurale adoptate urmează a fi declarate

nule.

2013, a fost respins, ca nefondat apelul procurorului și admise apelurile avocaților I.

Matușenco și P. Răileanu, casată sentința, inclusiv din oficiu și pronunțată o nouă

hotărîre, prin care a fost încetat procesul penal în privința lui Străjescu Dumitru în baza

art. 326 alin. (1) Cod penal, în temeiul art. 322, 251 alin. (2) Cod de procedură penală,

din motiv că există circumstanțe care exclud sau condiționează desfășurarea urmăririi

penale.

4.1. Instanța a reținut că, probele au fost verificate și apreciate în conformitate cu

art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, astfel în acțiunile inculpatului persistă

elementele infracțiunii de trafic de influență prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal.

Instanța în motivarea soluției de încetare a procesului penal a menționat că,

urmărirea penală a fost efectuată cu încălcări de procedură penală, de care prima

instanță nu a ținut seama, că de către organul de urmărire penală inculpatului i-au fost

încălcate drepturile procesuale, că ofițerul de urmărire penală L. Miron efectuînd

percheziția corporală a lui D. Străjescu nu i-a explicat drepturile și obligațiile în calitate

de bănuit, la acțiunea dată lipsind apărătorul și translatorul, deși ultimul a indicat că nu

posedă limba de stat și a solicitat traducerea încheierii judecătorului de instrucție în

limba rusă, după care, în aceeași zi, în lipsa translatorului, a fost recunoscut în calitate

de bănuit, audiat, repetat percheziționat corporal și reținut.

De asemenea, instanța a reținut că dreptul acestuia la interpret a fost încălcat și în

continuare în cadrul înaintării învinuirii și audierii în calitate de învinuit la 16.06.2011 și

la 17.06.2011, la întocmirea acordului de recunoaștere a vinovăției la 17.06.2011, la

comunicarea raportului de expertiză la 24.06.2011, la informarea învinuitului despre

terminarea urmăririi penale și la prezentarea învinuitului a materialelor de urmărire

penală la 30.06.2011, din care motive inculpatul a fost lipsit de posibilitatea de a face

cunoștință cu toate materialele urmăririi penale la finalizarea cauzei și să-și realizeze

dreptul său la un proces echitabil, dat fiind că dînsul este vorbitor de limbă rusă și nu

posedă limba de stat, pe cînd acțiunile procesuale au fost efectuate fără asigurarea lui cu

interpret și apărător, fiind încălcate prevederile art. 16-17 Cod de procedură penală.

Astfel, instanța a concluzionat că, potrivit art. 251 alin. (2), (4) Cod de procedură

penală, încălcarea prevederilor legale referitoare la prezența interpretului, atrage

nulitatea absolută a actului procedural și nu poate fi înlăturată în nici un fel, prin

3

urmare, nulitatea punerii persoanei sub învinuire exclude tragerea acesteia la răspundere

penală și duce la încetarea procesului penal, în conformitate cu art. 391 alin. (1) pct. 6)

Cod procedură penală, pe motiv că există alte circumstanțe care exclud sau

condiționează tragerea la răspundere penală, indiferent de faptul că materialul probator

confirmă comiterea de către D. Străjescu a infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1)

Cod penal.

Răileanu în numele inculpatului, care au solicitat:

- procurorul, casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare, pe motiv că

instanța de apel contrar prevederilor art. 414 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, nu

a pus în discuție erorile procesuale descrise în decizia contestată, prin ce părțile au fost

lipsite de dreptul de a se expune asupra acestora, deoarece inculpatul în cadrul efectuării

acțiunilor procesuale nu a invocat că nu cunoaște limba de stat, dar a semnat toate actele

procedurale întocmite în limba de stat în prezența apărătorului, și abia la prima instanță

în cadrul cercetării judecătorești a declarat că nu posedă limba de stat, iar actele

procesuale la care a făcut referire instanța de apel, precum că au fost întocmite cu

încălcări de procedură, reieșind din procesul-verbal, nu au fost cercetate în ședința de

judecată;

- avocatul, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de

achitare, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, considerînd că

instanța constatînd erorile procesuale ce au fost comise de către organul de urmărire

penală, care duc la nulitatea absolută a actelor procesuale, inclusiv a actului de

învinuire, urma nu să înceteze procesul penal, pe motiv că există alte circumstanțe

prevăzute de lege care condiționează excluderea sau, după caz exclude urmărirea

penală, dar să pronunțe o hotărîre de achitare, potrivit dispozițiilor art. 390 alin. (1) pct.

1) Cod de procedură penală, deoarece prevederile art. 275 alin. (1) pct. 9) Cod de

procedură penală nu pot fi aplicate în cazul cînd se consideră nulitatea actului de

învinuire.

2014, recursurile au fost admise, casată total decizia instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei în privința lui Străjescu Dumitru în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, deoarece instanța nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.

414, 417 Cod de procedură penală, ceea ce echivalează cu erori judiciare, ce s-a soldat

cu o hotărîre neîntemeiată și nemotivată.

2014, pronunțată integral la 16 decembrie 2014, au fost respinse, ca nefondate apelurile

declarate de procuror și de avocații I. Matușenco și P. Răileanu, cu menținerea sentinței.

7.1. Instanța a conchis că, probele au fost apreciate de prima instanță în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, hotărîrea adoptată fiind

bazată pe fapte concrete și obiective, care confirmă vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal și anume prin declarațiile

martorilor M. Stratan, I. Stratulat și Sv. Arbuz, cît și prin materialele cauzei.

Instanța a reținut, că sînt nefondate și declarative afirmațiile părții apărării privind

nevinovăția inculpatului, deoarece probele demonstrează vinovăția acestuia în comiterea

infracțiunii imputate, iar declarațiile inculpatului în susținerea nevinovăției sale nu

corespund adevărului, fiind o metodă întru evitarea răspunderii penale.

De asemenea, instanța a considerat ca nefondate argumentele avocatului P.

4

Răileanu, referitor la nulitatea actelor procesuale, deoarece inculpatul la urmărirea

penală nu a invocat că nu cunoaște limba de stat, semnînd actele procesuale, inclusiv

acordul de recunoaștere a vinovăției, întocmite în prezența apărătorului, fără invocarea

acestui temei și abia la judecarea cauzei în prima instanță a înaintat versiunea că nu

cunoaște limba de stat.

Mai mult, inculpatul a semnat un șir de acte procesuale care au fost întocmite în

limba de stat, semnate în prezența apărătorului și anume: procesul-verbal de percheziție

corporala din 15.06.2011, în care inculpatul a făcut mențiuni în limba de stat (f.d. 60 -

verso, vol. I); procesul-verbal de percheziție și examinare corporală din 15.06.2011 (f.d.

64-verso, vol. I), pe care inculpatul l-a citit, a înțeles conținutul actului procesual și nu a

avut obiecții, ordonanța din 07.06.2011, acordul de recunoaștere a vinovăției (f.d. 156-

158, vol. I), recipisa privind primirea copiei rechizitoriului (f.d. 182, vol. I).

Totodată, potrivit procesului-verbal de prezentare a materialelor de urmărire

penală din 30.06.2011 (f.d. 171, vol. I), inculpatul, asistat de aparatorul său, Ion

Matușenco, a făcut cunoștință cu materialele cauzei și n-a avut obiecții, nefiind astfel

înaintate obiectii împotriva actelor procesuale ale organului de urmarire penală.

De asemenea, în ședința instanței de apel, inculpatului, fiindu-i adresate întrebări

în limba română, a răspuns în limba rusă, fapt ce demonstrează că dînsul cunoaște limba

română și o înțelege, iar faptul că dînsul a răspuns în limba rusă nu echivalează cu aceea

că el nu a înțeles ce i s-a spus la urmărirea penală în limba română. Fiind interogat în

instanța de apel, la întrebarea președintelui completului de judecată dacă cunoaște limba

de stat, a răspuns că în general cunoaște limba de stat, însă, nu cunoaște toate noțiunile

de drept.

Astfel, Colegiul penal a conchis că nu pot fi recunoscute nule actele procesuale

întocmite în privința inculpatului, de vreme ce ultimul ințelege limba de stat, iar

argumentele părții apărării în acest aspect se resping.

La fel, instanța a indicat că sunt nefondate argumentele procurorului privind

blîndețea pedepsei, deoarece instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului, a ținut

cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii comise, de

personalitatea inculpatului, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

lui, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă fără izolarea lui de societate.

Petru în numele inculpatului, la 12 ianuarie 2015, care solicită casarea acestora, cu

pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința lui Străjescu Dumitru, din motiv că

nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

În susținerea cerințelor, a invocat că inculpatului i-au fost încălcate prevederile

art. 16, 17 Cod de procedură penală, nu a fost asigurat cu interpret, astfel fiindu-i

încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO, de către

organul de urmărire penală au fost comise erori procesuale care duc la nulitatea absolută

a actelor procesuale, acestea fiind contrare art. 94 alin. (1) pct. 2), 3), 8) Cod de

procedură penală.

inadmisibilității acestuia, din motiv că temeiurile invocate de recurent nu se încadrează

în cele prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală.

materialelor din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

5

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal menționează, că conform art. 101 alin. (2) Cod de procedură

penală, la faza judecării cauzei judecătorul apreciază probele conform propriei

convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod

obiectiv, călăuzindu-se de lege.

Astfel, instanțele judecătorești au cercetat probele și le-au apreciat din punctul de

vedere al pertinenței, concludenței și utilității acestora, și care în ansamblu lor au

dovedit vinovăția lui Străjescu Dumitru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326

alin. (1) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă echitabilă.

Din conținutul recursului se întrevede ca temei de recurs pct. 4) alin. (1) a art. 427

Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara o eroare de drept, comisă de aceasta, atunci cînd judecata a

avut loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum și a apărătorului,

interpretului și traducătorului, cînd participarea lor era obligatorie potrivit legii, însă,

acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului.

Instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de recurent au format obiect de

discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora, instanța le-a dat o motivare

argumentată și expusă la pct. 7.1., soluție, a cărei temeinicie este susținută și de instanța

de recurs, și a cărei reluare nu se mai impune, avînd în vedere și faptul că verificînd

hotărîrile atacate în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, în

sensul că nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la

casare, urmează a se constata că recursul declarat în prezenta cauză este vădit

neîntemeiat.

Totodată, verificînd procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și

lecturînd textul deciziei adoptate în cauză, rezultă că instanța de apel la judecarea

apelurilor a respectat prevederile art. 413-417 Cod de procedură penală, astfel

întemeindu-și concluziile pe probele administrate și verificate în ședința de judecată,

acestea fiind reflectate în procesul-verbal.

Colegiul penal relevă, că materialele cauzei denotă că art. 16 Cod de procedură

penală, în privința lui Străjescu Dumitru a fost respectat și nu i-a fost încălcat nici un

drept, iar faptul că el a dorit să vorbească pe parcursul procesului penal în diferite limbi

e un drept și nu e o obligație a instanței de al asigura cu interpret, ori de fiecare dată

cînd vorbea în diferite limbi nu era necesitatea participării interpretului.

De asemenea, instanța remarcă, că inculpatul în prezența apărătorului a semnat un

șir de acte procesuale care au fost întocmite în limba de stat.

Mai mult, Colegiul penal menționează și faptul că la terminarea urmăririi penale

partea apărării, în sensul art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, nu a contestat

legalitatea actelor procedurale adoptate în cauză, privind înlăturarea pretinselor încălcări

de drepturi la faza urmăririi penale.

În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432

alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a

hotărîrilor recurate și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului înaintat

în prezenta cauză, ca fiind vădit neîntemeiat.

6

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Răileanu Petru în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18

noiembrie 2014, în cauza penală în privința lui Străjescu Dumitru Mihail, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 14 mai 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Ghenadie Nicolaev

Nadejda Toma

7