1re-38/15 — art. 324 alin 2 lit. b,c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 324 alin 2 lit. b,c CP
- Temei legal
- art. 456 CPP
1re-38/15 — art. 324 alin 2 lit. b,c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1re – 38/2015
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
08 aprilie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:
Președinte – Ursache Petru,
Judecători – Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către
învinuitul Popa Vitalie, prin care se solicită casarea încheierii Judecătoriei Buiucani,
mun. Chișinău din 23 mai 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 28 iulie 2014 și
C O N S T A T Ă :
De către Centrul Național Anticorupție la 22 mai 2014 a fost începută
urmărirea penală, conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b),
c) Cod penal, pe faptul coruperii pasive, exprimate prin pretinderea, acceptarea și
primirea de către o persoană publică de bani, ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini sau nu
ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau
contrar acesteia, săvârșită prin extorcare, de către colaboratorii biroului de probațiune
Botanica, nun. Chișinău, Moldovan Dumitru și Popa Vitalie.
În cadrul urmăririi penale s-a stabilit că, colaboratorii biroului de probațiune al
sectorului Botanica, mun. Chișinău, Moldovan Dumitru și Popa Vitalie, în comun
acord, în perioada lunii mai 2014, pretindeau și acceptau mijloace bănești în sumă de
200 euro, pentru a elibera certificat confirmativ privind executarea pedepsei penale prin
muncă neremunerată în folosul comunității și nedepunerea recursului în instanța de
judecată despre înlocuire a pedepsei cu închisoare, în privința lui Bunescu Alexandr.
La 23 mai 2014 procurorul în Procuratura Anticorupție, Sușîțcaia Mirandolina,
a înaintat un demers în Judecătoria Buiucani mun. Chișinău, în legătură cu efectuarea
urmăririi penale pe cauza penală nr. 2014970259, pe care se investighează infracțiunea
prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. b.), c) din Codul penal, prin care a solicitat legalizarea
efectuării acțiunilor de urmărire penală și anume: percheziția corporală, percheziția la
locul transmiterii banilor, percheziția mijloacelor de transport unde au fost transmise
sau ascunse mijloacele bănești, cercetarea la fața locului a terenurilor, încăperilor, unde
va avea loc transmiterea mijloacelor bănești, în scopul depistării și ridicării mijloacelor
bănești pretinse și primite de la Bunescu Alexandr de către colaboratorii biroului de
probațiune al sectorului Botanica, mun. Chișinău, Moldovan Dumitru și Vitalie Popa,
la 22 mai 2014, precum și alte documente care ar putea avea importanță pentru cauza
penală.
Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 mai 2014, a fost
admis demersul procurorului și declarată legală percheziția corporală efectuată la Popa
1
Vitalie la 22 mai 2014, în baza ordonanței procurorului din 22 mai 2014, cu confirmarea
rezultatelor acesteia.
Nefiind de acord cu încheierea nominalizată avocatul în interesele învinuitului
a declarat recurs prin care a solicitat casarea acesteia, cu respingerea demersului
procurorului privind declararea legală a percheziției corporale efectuată la Popa Vitalie,
invocînd că la judecarea cauzei au fost admise multiple încălcări de procedură.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 iulie 2014 a
fost respins, ca nefondat, recursul declarat, cu menținerea hotărîrii atacate.
În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că, reieșind din
materialele cauzei penale și luând în considerație faptul că, din cuprinsul materialelor
acumulate rezultă o bănuială rezonabilă că, infracțiunea dată a fost săvârșită de către
persoanele Moldovan Dumitru și Popa Vitalie, în acțiunile cărora se conțin elementele
infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(2) lit. b.), lit. c) Cod penal, pentru descoperirea
tuturor indicilor infracțiunii, documentării și fixării tuturor circumstanțelor probatorii
pe faptul pregătirii comiterii de către acesta în coparticipare cu alte persoane altor
infracțiuni prevăzute de art. 324-326 Cod penal, în vederea stabilirii complicilor, s-a
impus confirmarea legalizării acțiunilor de urmărire penală, dat fiind faptul că acestea
reprezintă informații de importanță majoră pentru stabilirea adevărului în cauza penală.
Hotărîrile judecătorești sunt atacate cu recurs în anulare de către învinuitul
Popa Vitalie, prin care se solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea
unei noi hotărîri, prin care pe cauza penală nr. 2014970259 să fie recunoscută nulă
acțiunea organului de urmărire penală – percheziția corporală a cet. Popa Vitalie din
22 mai 2014 în biroul de serviciu din mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare 180, bir. 516,
cu declararea nulității procesului verbal de percheziție din 22 mai 2014, inclusiv să fie
exclus ca mijloc de probă din materialele cauzei penale nr. 2014970259 procesul-verbal
de percheziție din 22 mai 2014, întocmit în privința lui Popa Vitalie.
În motivarea cerințelor sale, recurentul a enunțat că la adoptarea hotărîrilor
judecătorești au fost admise multiple erori de drept, precum și au fost afectate de un
viciu fundamental, și anume, demersul procurorului a fost examinat de către prima
instanță formal, nu a fost acordat cuvîntul apărătorului pentru a-și exprima poziția în
dezbateri în privința legalității acțiunilor procesuale examinate. La fel, a indicat că, la
întocmirea procesului-verbal de percheziție Popa Vitalie era reținut, de fapt, la ora
21:37, avînd deja calitatea de bănuit, însă nu i-au fost aduse la cunoștință drepturile și
obligațiile, totodată, deși a solicitat acordarea asistenței juridice, procesul-verbal de
percheziție a fost întocmit în lipsa apărătorului.
Verificînd argumentele recursului în anulare în raport cu actele cauzei Colegiul
penal consideră că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente.
În temeiul art. 453 Cod de procedură penală, raportat la prevederile art. 6 pct.
44), 22 alin. (3) Cod de procedură penală, art. 4§2 al Protocolului nr. 7 al Convenției
2
Europene a Drepturilor Omului, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare
în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd
Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova
despre depunerea cererii.
Prin urmare, legea procesuală a stabilit expres și exhaustiv cazurile în care
hotărîrile irevocabile pot fi contestate cu recurs în anulare, obligînd recurenții să indice
nemijlocit care viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea
atacată.
Potrivit dispoziției art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală (red. 27.10.2012),
procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate la art. 401 alin. (1) pct. 2) și
3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot
declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești
irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac.
Această prevedere legală, specifică expres care persoane pot declara recurs în
anulare, dar și hotărîrile care pot fi atacate cu recurs în anulare, deoarece recursul în
anulare, fiind o cale extraordinară de atac, sfera acestuia este mult mai restrînsă.
Însă, art. art. 3 alin. (l), 453 alin. (l), art. 455 alin. (2) pct. 3), 5) Cod de procedură
penală prevăd că, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul
reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de
recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data
sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul
deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei
în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului
penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța
judecătorească.
Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres că, pot fi atacate
cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală
în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a
procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac.
Circumstanțele enunțate atestă, că celelalte categorii de hotărâri judecătorești
irevocabile, inclusiv cele adoptate în temeiul prevederilor art. 301 Cod de procedură
penală, adică în legătură cu acțiunile de urmărire penală efectuate cu autorizarea
judecătorului de instrucție, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul
recursului în anulare.
3
Rezultă că recursul în anulare de pe rol, în aspectul vizat, adică fiind declarat
împotriva unei hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat
fondul cauzei penale, nu are suport legal.
Conform art. art. 456 alin. (l), 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta
este vădit neîntemeiat.
În aceste împrejurări, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității
recursului în anulare declarat de învinuitul Popa Vitalie, ca fiind vădit neîntemeiat, din
motiv că hotărîrile în cauză nu pot fi contestate cu recurs în anulare.
În conformitate cu art. 456 și 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către învinuitul Popa Vitalie,
împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 mai 2014 și deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 iulie 2014, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 aprilie 2015.
Președinte: Ursache Petru
Judecători: Timofti Vladimir
Alerguș Constantin
4