1re-38/15 — art. 324 alin 2 lit. b,c CP

De către Centrul Național Anticorupție la 22 mai 2014 a fost începută urmărirea penală, conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe faptul coruperii pasive, exprimate prin pretinderea, acceptarea și primirea de către o persoană publică de bani, ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, săvârșită prin extorcare, de către colaboratorii biroului de probațiune Botanica, nun. Chișinău, Moldovan Dumitru și Popa Vitalie. În cadrul urmăririi penale s-a stabilit că, colaboratorii biroului de probațiune al sectorului Botanica, mun. Chișinău, Moldovan Dumitru și Popa Vitalie, în comun acord, în perioada lunii mai 2014, pretindeau și acceptau mijloace bănești în sumă de 200 euro, pentru a elibera certificat confirmativ privind executarea pedepsei penale prin muncă neremunerată în folosul comunității și nedepunerea recursului în instanța de judecată despre înlocuire a pedepsei cu închisoare, în privința lui Bunescu Alexandr.

La 23 mai 2014 procurorul în Procuratura Anticorupție, Sușîțcaia Mirandolina, a înaintat un demers în Judecătoria Buiucani mun. Chișinău, în legătură cu efectuarea urmăririi penale pe cauza penală nr. 2014970259, pe care se investighează infracțiunea prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. b.), c) din Codul penal, prin care a solicitat legalizarea efectuării acțiunilor de urmărire penală și anume: percheziția corporală, percheziția la locul transmiterii banilor, percheziția mijloacelor de transport unde au fost transmise sau ascunse mijloacele bănești, cercetarea la fața locului a terenurilor, încăperilor, unde va avea loc transmiterea mijloacelor bănești, în scopul depistării și ridicării mijloacelor bănești pretinse și primite de la Bunescu Alexandr de către colaboratorii biroului de probațiune al sectorului Botanica, mun. Chișinău, Moldovan Dumitru și Vitalie Popa, la 22 mai 2014, precum și alte documente care ar putea avea importanță pentru cauza penală.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 mai 2014, a fost admis demersul procurorului și declarată legală percheziția corporală efectuată la Popa 1 Vitalie la 22 mai 2014, în baza ordonanței procurorului din 22 mai 2014, cu confirmarea rezultatelor acesteia.

Nefiind de acord cu încheierea nominalizată avocatul în interesele învinuitului a declarat recurs prin care a solicitat casarea acesteia, cu respingerea demersului procurorului privind declararea legală a percheziției corporale efectuată la Popa Vitalie, invocînd că la judecarea cauzei au fost admise multiple încălcări de procedură.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 iulie 2014 a fost respins, ca nefondat, recursul declarat, cu menținerea hotărîrii atacate. În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că, reieșind din materialele cauzei penale și luând în considerație faptul că, din cuprinsul materialelor acumulate rezultă o bănuială rezonabilă că, infracțiunea dată a fost săvârșită de către persoanele Moldovan Dumitru și Popa Vitalie, în acțiunile cărora se conțin elementele infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(2) lit. b.), lit. c) Cod penal, pentru descoperirea tuturor indicilor infracțiunii, documentării și fixării tuturor circumstanțelor probatorii pe faptul pregătirii comiterii de către acesta în coparticipare cu alte persoane altor infracțiuni prevăzute de art. 324-326 Cod penal, în vederea stabilirii complicilor, s-a impus confirmarea legalizării acțiunilor de urmărire penală, dat fiind faptul că acestea reprezintă informații de importanță majoră pentru stabilirea adevărului în cauza penală.

Hotărîrile judecătorești sunt atacate cu recurs în anulare de către învinuitul Popa Vitalie, prin care se solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care pe cauza penală nr. 2014970259 să fie recunoscută nulă acțiunea organului de urmărire penală – percheziția corporală a cet. Popa Vitalie din 22 mai 2014 în biroul de serviciu din mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare 180, bir. 516, cu declararea nulității procesului verbal de percheziție din 22 mai 2014, inclusiv să fie exclus ca mijloc de probă din materialele cauzei penale nr. 2014970259 procesul-verbal de percheziție din 22 mai 2014, întocmit în privința lui Popa Vitalie. În motivarea cerințelor sale, recurentul a enunțat că la adoptarea hotărîrilor judecătorești au fost admise multiple erori de drept, precum și au fost afectate de un viciu fundamental, și anume, demersul procurorului a fost examinat de către prima instanță formal, nu a fost acordat cuvîntul apărătorului pentru a-și exprima poziția în dezbateri în privința legalității acțiunilor procesuale examinate. La fel, a indicat că, la întocmirea procesului-verbal de percheziție Popa Vitalie era reținut, de fapt, la ora 21:37, avînd deja calitatea de bănuit, însă nu i-au fost aduse la cunoștință drepturile și obligațiile, totodată, deși a solicitat acordarea asistenței juridice, procesul-verbal de percheziție a fost întocmit în lipsa apărătorului. 6. Verificînd argumentele recursului în anulare în raport cu actele cauzei Colegiul penal consideră că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În temeiul art. 453 Cod de procedură penală, raportat la prevederile art. 6 pct. 44), 22 alin. (3) Cod de procedură penală, art. 4§2 al Protocolului nr. 7 al Convenției 2 Europene a Drepturilor Omului, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, legea procesuală a stabilit expres și exhaustiv cazurile în care hotărîrile irevocabile pot fi contestate cu recurs în anulare, obligînd recurenții să indice nemijlocit care viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Potrivit dispoziției art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală (red. 27.10.2012), procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate la art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac. Această prevedere legală, specifică expres care persoane pot declara recurs în anulare, dar și hotărîrile care pot fi atacate cu recurs în anulare, deoarece recursul în anulare, fiind o cale extraordinară de atac, sfera acestuia este mult mai restrînsă. Însă, art. art. 3 alin. (l), 453 alin. (l), art. 455 alin. (2) pct. 3), 5) Cod de procedură penală prevăd că, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres că, pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Circumstanțele enunțate atestă, că celelalte categorii de hotărâri judecătorești irevocabile, inclusiv cele adoptate în temeiul prevederilor art. 301 Cod de procedură penală, adică în legătură cu acțiunile de urmărire penală efectuate cu autorizarea judecătorului de instrucție, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. 3 Rezultă că recursul în anulare de pe rol, în aspectul vizat, adică fiind declarat împotriva unei hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal. Conform art. art. 456 alin. (l), 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. În aceste împrejurări, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat de învinuitul Popa Vitalie, ca fiind vădit neîntemeiat, din motiv că hotărîrile în cauză nu pot fi contestate cu recurs în anulare.

În conformitate cu art. 456 și 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către învinuitul Popa Vitalie, împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 mai 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 iulie 2014, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 aprilie 2015. Președinte: Ursache Petru Judecători: Timofti Vladimir Alerguș Constantin 4