1ra-324/15 — art. 324 alin 2 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Cantemir din 17 iunie 2014, Constantin Maidan a fost condamnat în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale, în sumă de 20000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice cu statut special în serviciul securității naționale și ordinii publice pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Ștefan Chihai a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat în fapt că, Constantin Maidan, fiind persoană publică, numită în această funcție prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne al R. Moldova, nr. 119 EF din 10 decembrie 2010, în calitate de Inspector Procedură Administrativă al Secției Poliției Rutiere a Comisariatului de Poliție r-nul Cantemir, la 05 februarie 2013, aproximativ la ora 1400, în com. Cania, r-nul Cantemir, fiind în exercițiul funcției și aflîndu-se în serviciul de menținere a securității circulației în trafic, a observat în preajma barului „Coroi”, automobilul model ,,Volkswagen Passat,, n/î CT AJ 448, ce aparținea cet. Ștefan Chihai, s-a apropiat și considerînd că automobilul în cauză nu a fost supus reviziei tehnice, i-a demontat numărul de înmatriculare din față. În continuare, avînd scopul primirii de bani ce nu i se cuvin, pentru a nu îndeplini acțiuni ce țin de obligațiile sale de serviciu, folosindu-se intenționat de situația sa de serviciu, contrar prevederilor art. art. 4 alin. (5), 12 pct. 35), 13 pct. 4) ale Legii cu privire la poliție și art. art. 427 alin. (1), 429 alin. (6), 430 alin. (1) Cod contravențional, norme imperative ale Legii conform cărora nici un fel de limitări ale drepturilor și libertăților cetățenilor nu sunt admise decît în temeiul și în modul stabilit de lege, poliția are dreptul să ridice documentele pentru asigurarea procedurii în cazurile privind contravențiile administrative și este obligată să ia măsuri pentru restituirea posesorilor legali a bunurilor predate poliției, dacă este necesar să se ridice anumite obiecte care ar avea importanță pentru cauza contravențională, lucrătorul organelor afacerilor interne efectuează, în temeiul unei ordonanțe motivate ridicarea lor, procesul-verbal se întocmește în cazul ridicării obiectelor, copia de pe care se înmînează contra semnătură persoanei la care se referă, agentul constatator care efectuează ridicarea documentelor întocmește un proces-verbal la care anexează după caz lista documentelor ridicate. În biroul de serviciu, amplasat în incinta Comisariatului raional de Poliție Cantemir, i-a ridicat ilegal cet. Ștefan Chihai telefonul mobil și lănțișorul de aur, pentru care a pretins de la acesta, prin extorcare suma de 150 Euro, pentru neîntocmirea în privința acestuia a procesului-verbal contravențional în baza art. 229 alin. (2) Cod contravențional. Tot el, la 06 februarie 2013, aproximativ la ora 1645, în continuare și în urma realizării intențiilor sale infracționale, în com. Cania, r-nul Cantemir, în scopurile menționate, la domiciliul său din aceeași localitate, a primit de la Ștefan Chihai, banii pretinși și extorcați în sumă de 150 Euro, echivalentul a 2448.585 lei, valoarea unui Euro la 06 februarie 2013, constituia 16.3239 lei, iar în rezultat, imediat după transmiterea banilor, a fost reținut de către colaboratorii SIF nr. 4, Cahul a MAI.

Avocatul Mariana Cocoș în numele inculpatului Constantin Maidan, a contestat cu apel sentința, solicitînd casarea acesteia în latura stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care, inculpatului să-i fie suspendată executarea pedepsei închisorii, invocînd că la capitolul individualizării pedepsei prima instanță nu a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal. În acest context, apărarea a menționat că, în privința inculpatului C. Maidan urmau a fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal, deoarece acesta a recunoscut parțial vinovăția, se căiește sincer, este fără antecedente penale, mai mult, dacă va fi suspendată condiționat executarea pedepsei, inculpatul nu va săvîrși o nouă infracțiune deoarece a fost privat de dreptul de a ocupa funcții publice cu statut special în serviciul securității naționale și ordinii publice. La fel, în viziunea apelantului, în speță nu a fost respectat criteriul proporționalității, dat fiind faptul că, pornind de la persoana inculpatului, nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa închisorii, săvîrșind pentru prima dată o infracțiune, or, comportamentul lui poate fi corectat și prin neexecutarea reală a pedepsei cu închisoarea.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 11 noiembrie 2014, a fost respins ca nefondat apelul apărării cu menținerea sentinței fără modificări. La adoptarea soluției date, instanța de apel cercetând suplimentar probele administrate de către organul de urmărire penală și verificate de către prima instanță conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, în raport cu motivele apelului a reținut că, prima instanță a verificat complet, obiectiv și sub 2 toate aspectele toate circumstanțele cauzei, la fel și probatoriul a fost apreciat legal din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității. Astfel, instanța de apel a conchis, că apelul avocatului M. Cocoș este nefondat, inculpatul C. Maidan fiind legal recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale, în sumă de 20000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice cu statut special în serviciul securității naționale și ordinii publice pe un termen de 3 ani și cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a concluzionat că, pedeapsa aplicată inculpatului sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, corespunde circumstanțelor cauzei și personalității inculpatului, fiind una corespunzătoare și echitabilă, nefiind întrunite condițiile aplicării unei pedepse mai blînde. Totodată, instanța de apel a conchis că, la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă aplicate inculpatului, prima instanță a ținut cont de prevederile art. art. 61, 75 Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii săvîrșite care face parte din categoria infracțiunilor grave, personalitatea inculpatului care se caracterizează pozitiv și nu are antecedente penale, de circumstanțele atenuante, aplicînd inculpatului o pedeapsă minimă prevăzută de sancțiunea normei vizate, or, circumstanțele enunțate supra nu pot servi temei de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, deoarece ar însemna că aceleiași situații de drept i se acordă o dublă valență juridică.

Inculpatul Constantin Maidan, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În susținerea cerințelor, recurentul a invocat dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, menționînd că prima instanță neîntemeiat a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile contradictorii ale părții vătămate, lăsînd fără apreciere declarațiile inculpatului din care rezultă că acesta a acceptat să întoarcă plăcuțele de înmatriculare la propunerea părții vătămate, care în Inspectoratul de Poliție i-a propus suma de 50 Euro și nu de 150 Euro cum a fost constatat în prima instanță. La fel, recurentul a menționat că în speță lipsește intenția directă a inculpatului de a extorca bunuri, or, partea vătămată Șt. Chihai personal i-a propus inculpatului suma de 50 Euro în timp ce inculpatul a început să întocmească procesul-verbal, cu privire la contravenție. Totodată, recurentul a invocat că, prima instanță urma să supună criticii faptul că brățara de aur și telefonul mobil al părții vătămate nu au fost ridicate de la inculpat în timpul percheziției, acest lucru nu este stabilit, iar obiectele nefiind examinate, cercetate și admise ca probe în dosar, mai mult, declarațiile părții vătămate sunt combătute prin declarațiile martorului M. Chihai care a declarat că ar fi lăsat inculpatului C. Maidan lanțul de aur și ceasul, dar nu brățara și telefonul mobil.

Pe marginea recursului inculpatului, a prezentat referință procurorul, solicitînd inadmisibilitatea recursului ordinar, deoarece motivele invocate țin de 3 starea de fapt și nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs în art. 427 Cod de procedură penală.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Sub aspectul vizat, instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, ținînd cont de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească devenită definitivă. Însă, Colegiul penal constată că, recursul declarat nu cuprinde careva motivare ori argumentare din punct de vedere al temeiurilor invocate. 7.1. Colegiul penal, reține că, instanțele de judecată, verificînd probele administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședințele de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-au dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului C. Maidan în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa de 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale, în sumă de 20000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice cu statut special în serviciul securității naționale și ordinii publice pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis. În ce privesc criticele formulate de recurent, enunțate la pct. 5. al prezentei decizii, prin care se susține că C. Maidan nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, Colegiul penal menționează că, în cererea de apel înaintată de către avocatul M. Cocoș în numele inculpatului C. Maidan, nu a fost contestată vinovăția acestuia, astfel sentința fiind supusă criticii în latura stabilirii pedepsei, invocîndu-se necesitatea aplicării art. 90 Cod penal, - ”pedeapsa cu închisoarea aplicată este prea aspră” (f.d. 249-251, vol. I). Totodată, potrivit procesului-verbal din 11.11.2014 al ședinței de judecată în instanța de apel, în dezbateri, inculpatul C. Maidan și avocatul în numele acestuia M. Cocoș (f.d. 281 verso - 282 verso, vol. I), s-au expus în latura stabilirii pedepsei, solicitînd instanței aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Potrivit alin. (2) al art. 427 Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. 4 În acest sens, Colegiul penal conchide, că regula potrivit căreia recursul nu poate fi exercitat, se aplică nu doar în situația în care partea nemulțumită de soluția adoptată de prima instanță nu a declarat apel, ci și în situația în care decizia a fost contestată, dar în faza apelului nu au fost invocate criticile de nelegalitate, acestea fiind invocate direct în faza procesuală a recursului ordinar. În speță, soluția primei instanțe despre vinovăția inculpatului C. Maidan în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, nu a fost contestată de recurent prin motivele de apel, or, argumentele invocate de inculpatul C. Maidan direct în recursul ordinar nu mai pot fi supuse analizei instanței de recurs, prezumîndu-se că acesta a fost de acord cu probatoriul pus la baza sentinței de condamnare. Conform art. 24 alin. (2), (4) Cod de procedură penală, părțile în procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe ori persoane. Instanța nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. Astfel, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a deciziei instanței de apel în privința inculpatului C. Maidan, și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de inculpatul Constantin Maidan, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Maidan Constantin Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 11 noiembrie 2014, în propria cauză penală, fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 aprilie 2015. Președinte Petru Ursache Judecătorii Petru Moraru Ghenadie Nicolaev 5