1ra-343/2015 — Art. 187 alin. 2 lit. d, e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 23 iulie 2014 Grosul Ivan Petru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Grosul Ivan, la 05 mai 2014, aproximativ la ora 2030, fiind în stare de ebrietate alcoolică, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a pătruns în domiciliul cet. Galina Blanari, amplasat în s. Mașcăuți, r-nul Criuleni, unde aplicînd violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea acesteia, i-a aplicat lovituri cu pumnul în față și în cap, în rezultatul cărora i-a cauzat ultimei excoriație în regiunea parietală dreapta, după care în mod deschis a sustras un notebook de model „Dell” la prețul de 8 000 lei, o 1 pereche de pantaloni bărbătești la prețul de 200 lei și bani în sumă de 200 lei, cauzîndu-i părții vătămate o daună considerabilă în valoare totală de 8 400 lei.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia a declarat apel inculpatul, care a solicitat casarea acesteia, pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie dispusă achitarea sa, motivînd că instanța de fond nu a luat în considerație faptul că partea vătămată este iresponsabilă, la fel, nu a ținut cont de declarațiile martorului Stanciu Ivan, care a declarat că a ieșit din ogradă împreună cu inculpatul, căruia i-a împrumutat 5 lei pentru a procura țigări de la chioșc, unde a fost văzut și de către matorul Jomiru Patricia. De asemenea, consideră inculpatul că în cauza dată nu au fost prezentate careva probe concludente, care ar dovedi cu certitudine comiterea infracțiunii de către dînsul.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2014, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

În motivarea deciziei adoptate, instanța de apel a remarcat că, probele pe cauza vizată au fost administrate și verificate sub toate aspectele, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții și veridicității lor, iar în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, dovedind cu certitudine comiterea infracțiunii de jaf de către inculpat, cu reținerea tuturor circumstanțelor agravante identificate pe cauză. Argumentele inculpatului, prin care el pledează nevinovat nu și-au găsit confirmare în ambele instanțe de judecată, instanța de apel apreciind critic aceste argumente, întrucît se combat cu totalitatea probelor cercetate și verificate în ședințele de judecată, iar aflarea bunurilor a doua zi după comiterea infracțiunii nu echivalează cu nevinovăția inculpatului.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar, inculpatul, care fără a invoca vreun temei din cele 16 prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie dispusă achitarea sa, susținînd că ambele instanțe au respins neîntemeiat demersul său privind audierea martorilor oculari: Gîdilica Andrei, Ursu Victor, Lozan Pașa, Jumiru Mila și Berezanceva Elena. La fel, a fost invocat faptul că, la ora 1200 acesta a părăsit locuința părții vătămate, pe cînd jaful s-a consumat la orele 2030, ceea ce face imposibilă participarea sa la comiterea infracțiunii. Mai mult de atît, partea vătămată a fost impusă de către colaboratorii de poliție să declare că anume inculpatul a fost cel care i-a sustras bunurile.

Pe marginea recursului a prezentat referință procurorul în Procuratura de nivelul Curții Supreme de Justiție, Sergiu Crijanovschi, care a solicitat respingerea recursului, cu menținerea deciziei.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, or în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. 2 În textul recursului declarat, recurentul susține că deține un alibi care poate fi confirmat de martorii Gîdilica Andrei, Ursu Victor, Lozan Pașa, Jumiru Mila și Berezanceva Elena, ceea ce exclude posibilitatea comiterii infracțiunii de către acesta, însă această circumstanță nu a fost luată în considerație de către instanța de apel. La capitolul dat, Colegiul penal reiterează asupra veridicității constatărilor instanței de apel, care a mai subliniat că în urma cercetării probelor acuzării, administrate pe tot parcursul procesului penal, vinovăția inculpatului privind comiterea faptei incriminate în rechizitoriu a fost dovedită pe deplin, aceste probe corect fiind puse la baza sentinței de condamnare, care au înlăturat orice dubiu judiciar referitor la temeinicia soluției adoptate. Așadar, argumentele invocate de către inculpat în vederea susținerii nevinovăției acestuia, sunt privite critic de către instanța de recurs, întrucît în ambele hotărîri a fost reținut un arsenal de probe elocvente și concludente, care vin să dovedească cu certitudine vinovăția inculpatului, și anume: declarațiile părții vătămate Galina Blanadri; declarațiile martorului Stanciu Ion; declarațiile martorului Jomiru Patricia; procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 11-12); raportul de expertiză medico-legală nr. 215 D din 19 mai 2014 (f.d. 70); procesul- verbal de examinare a obiectelor depistate în sacoșă (f.d. 73-78). În aceeași ordine de idei, Colegiul penal nu poate susține versiunea inculpatului privind darea de declarații false împotriva sa de către partea vătămată, or, probele enumerate mai sus se combat cu versiunea înaintată de inculpat, aceasta constituind o tactică de apărare a inculpatului, în vederea eschivării de la răspunderea penală, iar nerecunoașterea vinovăției de către acesta nu echivalează cu achitarea, de vreme ce există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția sa în săvîrșirea infracțiunii imputate. Reieșind din cele consemnate mai sus, instanța de recurs conchide că examinarea cauzei penale în privința inculpatului în ordine de apel a avut loc fără careva abuzuri de ordin procedural sau material, cu indicarea și motivarea tuturor temeiurilor tranșante pentru justa soluționare a cauzei penale, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și o consideră legală și întemeiată.

În corespundere cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Grosul Ivan Petru împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2014, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 aprilie 2015. Președinte Judecător Judecător Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Petru Moraru 3