1ra-380/2015 — art.264-1 alin.1 Cod penal

1ra-380/2015 — art.264-1 alin.1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul 1ra-380/15

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

01 aprilie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat

de avocatul Bargan Grigore în numele inculpatului Nemțanu Denis,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 20 decembrie

2014, în cauza penală în privința lui

Nemțanu Denis Vasile,

născut la 29 august 1992, originar și domiciliat pînă la

reținere în r-nul Cantemir, s. Antonești.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

2014 (instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală legal executată.

C O N S T A T Ă:

în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, Nemțanu Denis a

fost condamnat în baza art. 264 1 alin.(1) Cod penal, la amendă în mărime de

375 unități convenționale, echivalentul a 7500 lei, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani.

Conform art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată

i-a fost adăugată total partea neexecutată a pedepsei fixate prin decizia Curții

de Apel Cahul din 15 mai 2014, definitiv fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în

mărime de 375 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 5 ani, pedepsele urmînd a fi executare

de sine stătător.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii a fost suspendată

1

condiționat pe un termen de probă de 1 an 6 luni.

Denis la 04 iunie 2014, aproximativ la ora 05 40, deținînd permis de conducere,

a condus automobilul de model BMW-525-TDS, cu n/î TX 0133 XABG pe

traseul național R-34 Leova-Cantemir, în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat, prin ce a încălcat cerințele art.14 lit. a) al Regulamentului Circulației

Rutiere, potrivit căruia: Conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă

vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe

contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea

reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i

afecteze capacitatea de conducere. Ulterior, după ce a fost stopat de către

colaboratorii de poliție al Batalionului de Patrulare SUD al INP, pe traseul

nominalizat, la ieșirea din or. Cantemir, existînd temeiuri suficiente pentru a

presupune că dînsul se află în stare de ebrietate inadmisibilă produsă de

alcool, fiind verificat prin metoda alcoolscopică nr. 1869, din 04.06.2014, s-a

constatat că: concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat era de 0,67 mg/l,

ceea ce conform art. 13412 Cod penal corespunde stării de ebrietate cu grad

avansat.

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și condamnarea lui Nemțanu D. conform

învinuiriii înaintate, la 160 de ore muncă neremunerată în folosul comunității,

cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5

ani. Conform art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, la pedeapsa

aplicată de adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei fixate prin decizia

Curții de Apel Cahul din 15 mai 2014, calculînd potrivit art. 87 Cod penal –

unei zile de închisoare 2 ore de muncă neremunerată în folosul comunității,

definitiv fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani 1 lună închisoare, cu executarea

în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace

de transport pe un termen de 5 ani.

În motivarea recursului s-a invocat faptul că la individualizarea

pedepsei nu s-a luat în considerație că inculpatul anterior a fost atras la

răspundere penală și prin urmare instanța greșit i-a aplicat prevederile art. 90

Cod penal. Mai mult ca atît, în automobilul condus de inculpat se mai aflau

două persoane, viața și sănătatea cărora fiind pusă în pericol.

2

2014, a fost admis recursul procurorului, casată parțial sentința în partea

stabilirii pedepsei, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, prin care

Nemțanu Denis a fost condamnat în baza art. 2641 alin.(1) Cod penal la 160

ore de muncă neremunerată în folosul comunității, cu privarea de dreptul de

a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. Conform art. 85 Cod

penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial

partea neexecutată a pedepsei fixate prin decizia Curții de Apel Cahul din 15

mai 2014, definitiv fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani 1 lună închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani.

probelor și circumstanțelor pe dosar, a apreciat probele cauzei din punctul de

vedere a utilității și veridicității lor, corect ajungînd la concluzia de vinovăție

a inculpatului Nemțanu D. în săvârșirea infracțiunii incriminate, însă incorect

i-a fost aplicată pedeapsa penală.

Astfel, instanța de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei

penale aplicate inculpatului, urma să țină cont de categoria infracțiunii

săvîrșite, care este o infracțiune intenționată, de persoana celui vinovat, care

anterior a fost condamnat și a comis infracțiunea în termenul de probă, stabilit

prin decizia Curții de Apel Cahul din 15.05.2014, sau acesta a comis o nouă

infracțiune doar la a 27 zi de la primirea permisului de conducere, și la a 19 zi

după pronunțarea deciziei Curții de Apel Cahul. Mai mult că în perioada 01

ianuarie 2014 - 30 martie 2014 Nemțanu D. a fost supus de trei ori răspunderii

contravenționale pentru săvîrșirea contravențiilor din domeniul circulației

rutiere.

Cît privește argumentele părții apărării privind posibilitatea aplicării în

privința lui Nemțanu D. a prevederilor art. 90 alin.(11) Cod penal, instanța de

apel a menționat că, deși, în general, săvîrșirea unei noi infracțiuni în perioada

termenului de probă atrage anularea suspendării, legea prevede o situație de

excepție. Atunci cînd fapta este săvîrșită din imprudență sau cînd a fost

comisă o infracțiune intenționată mai puțin gravă, problema anulării sau

menținerii condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei se

soluționează de către instanța de judecată.

Această reglementare legislativă este la discreția instanței de judecată

care decide asupra uneia dintre soluțiile prevăzute, cu motivarea obligatorie a

3

deciziei.

Instanța de apel a conchis că prima instanță la pronunțarea sentinței nu

a motivat în nici un fel soluția sa de menținerea condamnării cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei.

Totodată, instanța a considerat că în privința inculpatului, nu pot fi

aplicate prevederile art. 90 alin.(11) Cod penal, deoarece conform art. 61

alin.(2) Cod penal, pedeapsa aplicată lui Nemțanu D. nu își va atinge scopul,

și anume, prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea lui, cît și din

partea altor persoane odată ce, reieșind din caracterul și circumstanțele

săvîrșirii infracțiunii, cert se atestă că, prevenirea de noi infracțiuni din partea

inculpatului în ceea ce privește siguranța traficului rutier este posibilă doar

prin aplicarea unei pedepse mai aspre, alta decît suspendarea condiționată a

executării pedepse cu închisoare, adică cu aplicarea pedepsei reale cu

închisoarea.

avocatul Bargan Grigore în numele inculpatului, care invocînd prevederile

art. 427 alin. (1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia,

cu menținerea sentinței. În motivarea recursului invocă, că:

- instanța de apel incorect a aplicat prevederile art. 85 Cod penal, adică

aplicarea pedepsei în cazul unui cumul de sentințe,

- instanța nu a aplicat corect legea și a ignorat faptul că la materialele

cauzei este dovada de achitare a amenzii în mărime de 7500 lei (f.d.73);

- pedeapsa penală se aplică în scopul echității sociale și corectării

inculpatului, iar conform art. 75 alin. (2) Cod penal, instanța de judeată este în

drept să stabilească o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative

prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, numai în cazul în care o pedeapsă

mai blîndă, din numărul celor menționate, nu-și va atinge scopul.

Astfel, instanța de apel urma să aplice pedeapsa luînd în considerație

motivul și scopul celor comise, gravitatea infracțiunii săvîrșite, personalitatea

vinovatului, circumstanțele ce atenuiază răspunderea – recunoașterea

vinovăției și examinarea cauzei în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, faptul achitării de către inculpat în termen de 5 zile a

pedepsei penale – amenda, totodată ținîndu-se cont de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, care au fost ignorate de

către instanța de apel la emiterea deciziei.

4

Consideră că cele nominalizate duc la încălcarea gravă a principiului

“egalității armelor” consfințit în art. 6 CEDO, prin urmare fiecărei părți la

proces trebuie să i se acorde o oportunitate rezonabilă pentru a-și prezenta

cauza în condiții care să nu o plaseze într-un dezavantaj față de partea

adversă.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil, menționînd

că recurentul solicită menținerea sentinței prin care i-a fost aplicată pedeapsa

în baza art. 90 Cod penal, însă instanța de apel la judecarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, ținînd cont de normele art.

7,61,75 și 85 Cod penal.

în baza materialelor cauzei și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal

decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

Prin sentința Judecătoriei Cantemir din 15 august 2014, pronunțată în

baza probelor administrate la faza de urmărire penală, Nemțanu Denis a fost

condamnat în baza art. 2641 alin.(1) Cod penal, la amendă în mărime de 375

unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 5 ani. Conform art. 85 Cod penal, prin cumul de

sentințe, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată total partea neexecutată a

pedepsei fixate prin decizia Curții de Apel Cahul din 15 mai 2014, definitiv

fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de

tip semiînchis, cu amendă în mărime de 375 unități convenționale, cu privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani,

pedepsele urmînd a fi executare de sine stătător.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 1 an 6 luni.

Colegiul penal al Curții de Apel Cahul, prin decizia sa, din

05 iunie 2014, a admis, recursul acuzatorului de stat, casînd sentința

contestată în partea stabilirii pedepsei, pronunțînd o nouă hotărîre, prin care

Nemțanu D. a fost condamnat în baza art. 2641 alin.(1) Cod penal la 160 ore

muncă neremunerată în folosul comunității, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. Conform art. 85 Cod

penal, la pedeapsa aplicată a fost adăugată parțial partea neexecutată a

5

pedepsei fixate prin decizia Curții de Apel Cahul din 15 mai 2014, definitiv

fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani 1 lună închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 5 ani.

Hotărîrea nominalizată a fost contestată cu recurs de către avocatul

Bargan Grigore în numele inculpatului, care a invocat drept temei pentru

recursul ordinar art. 427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit

căruia:

- instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde temeiurile pe care se întemeiază soluția, și;

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Nemțanu Denis a fost condamnat în baza art. 264 1 alin.(1) Cod

penal, pentru comiterea unei infracțiuni ușoare în circumstanțele menționate

mai sus, sancțiunea căreia prevede pedeapsa amendă sau muncă

neremunerată în folosul comunității, adică o pedeapsă nonprivativă de

libertate.

În această situație, în care persoana a fost condamnată pentru săvîrșirea

unei infracțiuni ușoare, iar sancțiunea acesteia prevede în exclusivitate

pedeapsa nonprivativă de libertate, sentința adoptată se contestă în instanța

de apel cu recurs, însă recurentul a trecut cu vedere faptul că, conform

textului deciziei instanței de recurs, cauza penală a fost examinată în

procedura de recurs în condițiile art. 447 - 449 Cod de procedură penală

(f.d.107-110) – decizia fiind irevocabilă. Respectiv, pentru hotărîrile irevocabile,

este prevăzută calea extraordinară de atac – recursul în anulare – art. 452 Cod

de procedură penală, și nu a recursului ordinar, după cum a procedat

recurentul.

Deoarece condamnatul a utilizat calea ordinară a recursului, cererea de

recurs declarată va fi examinată în procedura recursului în anulare.

Potrivit art. 453 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile

pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise

la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a

Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre

depunerea cererii.

6

Din textul recursului, Colegiul remarcă că recurentul critică doar

aplicarea pedepsei în cazul unui cumul de sentințe (art. 85 Cod penal) stabilită

de către instanța de apel, menționînd că la stabilirea pedepsei nu s-a ținut cont

de principiile de individualizare a pedepsei, nu a fost luat în considerație că

Nemțanu D. a recunoscut vina, s-a căit sincer de cele comise, iar cauza a fost

examinată în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.

Astfel, avocatul Bargan Gr. în numele inculpatului își exprimă

dezacordul referitor la stabilirea pedepsei închisorii cu executare reală, optînd

pentru menținerea sancțiunii aplicate de prima instanță.

Instanța de recurs consideră că acest temei nu și-a găsit confirmare în

speța dată, iar instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordînd

deplină eficiență prevederilor art.7, 61, 75 Cod penal, la soluționarea

chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului, stabilite

conform sancțiunii articolului imputat acestuia și ținînd cont de prevederile

art. 85 și 90 alin.(10) Cod penal.

În corespundere cu criteriile generale de individualizare a pedepsei

prevăzute de art. 75 Cod penal, instanța de judecată îi stabilește persoanei

recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în articolul corespunzător din partea specială a Codului penal și

în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

Așadar, sancțiunea infracțiunii imputate lui Nemțanu D. în baza art.

2641 alin. (1) Cod penal, prevede pedeapsă cu amendă în mărime de la 400 la 500

unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la

240 de ore, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe un termen de la 3 la 5 ani.

Prin urmare, în cazul săvîrșirii unei infracțiuni instanța de judecată este

singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit opera de individualizare a

pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, avînd deplina

libertate de acțiune în vederea realizării acestei operațiuni, ținînd seama de

regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei

ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia.

Prin decizia instanței de apel, lui Nemțanu Denis în baza art. 2641 alin.

(1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa 160 ore de muncă neremunerată în

folosul comunității, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe un termen de 5 ani, iar conform art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa

7

stabilită i-a fost adăugată partea neexecutată prin decizia Curții de Apel

Cahul din 15 mai 2014, fiindu-i definitiv stabilit pedeapsă de 3 ani și 1 lună

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Colegiul reiterează faptul că, în speță, judecarea cauzei penale a avut loc

pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în conformitate și

cu respectarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, iar inculpatul

potrivit alin. (8) al aceleiași norme a beneficiat de reducere a limitelor de

pedeapsă.

Potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei prevăzute de

alin. (1) art. 75 Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luînd în

considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, motivul

și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei

prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea,

ținîndu-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

După cum se observă din sancțiunea infracțiunii imputate inculpatului,

aceasta prevede pedepsă alternativă pentru fapta săvîrșită și anume amenda,

sau munca neremunerată în folosul comunității.

Conform alin. (2) art. 75 Cod penal, instanța de judecată este în drept să

stabilească o pedeapsă mai aspră din numărul celor alternative prevăzute

pentru săvîrșirea infracțiunii numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă,

din numărul celor menționate, nu va asigura scopul acesteia.

Colegiul penal consideră justă concluzia instanței de apel precum că

scopul educativ și preventiv al pedepsei în privința inculpatului nu poate fi

atins, decît prin aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de 3 ani 1 lună (în

temeiul art. 85 Cod penal).

La baza acestei concluzii, corect a fost reținut faptul că, deși infracțiunea

săvîrșită de inculpat se clasifică potrivit alin. (2) art. 16 Cod penal, ca una

ușoară, și sînt prezente circumstanțele atenuante – recunoașterea vinei și

căința sinceră, însă nu poate fi neglijat prezența condamnării inculpatului prin

decizia Curții de Apel Cahul din 15.05.2014, în baza art. 287 alin. (2) Cod

penal, la 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei

pe un termen de probă de 1 an și 6 luni, conform art.90 Cod penal. De unde

rezultă, că inculpatul nu și-a făcut concluzii necesare și în termenul de probă

stabilit, săvîrșește din nou o infracțiune cu intenție, chiar dacă ar fi una

8

ușoară, însă putea genera urmări prejudiciabile societății, chiar și pentru

persoana inculpatului.

În viziunea instanței de recurs, semnificativ este și acel fapt că

inculpatul fiind anterior condamnat prin sentința Judecătoriei Cantemir din

21.12.2007 în baza art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal și decizia Curții de Apel

Cahul din 15.05.2014 în baza art. 287 alin.(2) Cod penal, de fiecare dată fiindu-

i stabilite pedepse cu aplicarea art. 90 Cod penal, acesta săvîrșește a treia oară

o infracțiune cu intenție, ceea ce denotă că pedepsele neprivative de libertate

nu-și ating scopul de corectare și reeducare a inculpatului, iar comiterea

infracțiunilor, deși diverse, capătă caracter sistematic pentru inculpat, ceea ce

nu este tolerant în societate. Mai mult că atît, Nemțanu D. pe perioada 01

ianuarie 2014 – 30 martie 2014 a fost supus de trei ori răspunderii

contravenționale pentru săvîrșirea contravențiilor din domeniul circulației

rutiere.

Împrejurările sus menționate, indică și la justa aplicare de către instanța

de apel, în speța dată, a prevederilor art. 85 alin. (1) Cod penal, fiindcă acestea

se aplică potrivit art. 90 alin. (10) Cod penal, în cazul în care cel condamnat cu

suspendare condiționată a executării pedepsei săvîrșește în termenul de probă

o nouă infracțiune intenționată, fapt ce este incident și în cazul dat.

Referitor la argumentul avocatului Bargan Gr., precum că instanța de

apel pripit a conchis aplicarea unei pedepse mai aspre și nu a ținut cont de

dispozițiile art. 90 alin. (11) Cod penal, Colegiul penal le consideră nefondate,

deoarece în opinia instanței circumstanțele privind personalitatea inculpatului

nu permit a convinge despre posibilitatea aplicării acestor prevederi.

În acest context, instanța de recurs notează, că chiar și în cazul

îndeplinirii condițiilor prevăzute de prevederile art. 90 alin. (11) Cod penal,

nu se creează un drept pentru condamnat, ci doar o vocație a acestuia la

această măsură de individualizare judiciară a pedepsei.

Astfel, Colegiul penal statuează că pedeapsa închisorii și modalitatea

de executare a acesteia aplicată lui Nemțanu D. de către instanța de apel (3 ani

1 lună închisoare, în temeiul art. 85 Cod penal), a fost stabilită și individualizată

corect, în așa fel încît acesta să se convingă de necesitatea respectării legii

penale și evitarea în viitor a săvîrșirii unor fapte similare, iar aplicarea unei

pedepse mai blînde, poate încuraja pe viitor săvîrșirea altor infracțiuni.

În continuare, autorul recursului invocă încălcarea principiului egalității

9

armelor în procesul penal, consfințit prin prisma art. 6 CEDO, însă Colegiul

menționează că, potrivit prevederilor Codului de procedură penală, și anume

a art. 24, care reglementează principiul contradictorialității în procesul penal,

părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de

legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor,

își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind

independente de instanță, de alte organe ori persoane. Instanța de judecată

acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului

cod, pentru administrarea probelor necesare.

Or, potrivit jurisprudenței CEDO, exigențele dreptului la un proces

echitabil constau și în asigurarea desfășurării judecății în condiții de

contradictorialitate, în sensul de a oferi procurorului și părților posibilitatea

de a lua cunoștință și de a dezbate probele, cererile ori excepțiile invocate de

adversari, atît în materie civilă cît și în materie penală.

În speța dată, se evidențiază faptul că, atît apărătorul cît și procurorul

au avut drepturi egale la judecarea cauzei penale în privința lui Nemțanu D.,

au avut acces la materialele dosarului, fiind la curent cu toate actele

procesuale penale emise în faza de urmărire penală, cît și pe parcursul

judecării cauzei.

Prin urmare, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de drept ce

ar genera casarea hotărîrii atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de

pedeapsă aplicată inculpatului, este echitabilă în raport cu circumstanțele

cauzei, cu persoana acestuia și pericolul social al infracțiunii săvîrșite.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4), 456 Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Rezumînd cele expuse, instanța de recurs nu constată prezența erorilor

de drept ce ar afecta hotărîrea atacată sub aspectele invocate, astfel ajunge la

concluzia că recursul este inadmisibil, deoarece este vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

10

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Bargan

Grigore în numele inculpatului Nemțanu Denis, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Cahul din 20 decembrie 2014, în cauza penală în

privința lui Nemțanu Denis Vasile, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 23 aprilie 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

11