ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 07.04.2015

1ra-305-2015 — art.217 alin.4 lit.b CP

HOTĂRÂRE
07.04.2015
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.217 alin.4 lit.b CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.6, 10, 12 CPP
Citează această cauză
1ra-305-2015 — art.217 alin.4 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr.1ra-305/15

Curtea Supremă de Justiție

07 aprilie 2015 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Ion Guzun, Nadejda Toma,

judecînd, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura Unității teritoriale Autonome Găgăuze, D.Gheorghieva, împotriva sentinței

Judecătoriei Comrat din 31 decembrie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Comrat din 26 noiembrie 2014 în cauza penală privindu-l pe

Tulba Mihail Alexandru, născut la 11

septembrie 1976, originar și domiciliat în r-nul

Comrat, s.Congaz, str.Chirov 43.

Termenul examinării cauzei:

În baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

condamnat în baza art.217 alin.(4) lit.b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a exercita activitate în domeniul circulației substanțelor narcotice pe un

termen de 2 ani.

În temeiul art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe un termen de probă de 3 ani.

faptul că, pe parcursul anului 2013, nedeținînd autorizația corespunzătoare, acționînd în

scopul obținerii unui profit material, a sădit și a cultivat în grădina gospodăriei sale din

str.Chirov nr.43, s.Congaz, r-nul Comrat, plante de cînepă, care conțin substanțe

narcotice. Ulterior, Tulba Mihail a prelucrat plantele de cînepă crescute prin metoda

uscării și măcinării frunzelor pentru obținerea substanței narcotice - marijuană, pe care

urma s-o înstrăineze către persoane necunoscute.

La 28 septembrie 2013, în urma percheziției la domiciliul lui Tulba Mihail din

str.Chirov 43, s.Congaz, r-nul Comrat, au fost depistate resturi de substanțe rășină de

canabis în cantitate de 2,56 grame, mase vegetale uscate în cantitate totală de 5975,81

grame, ce reprezintă marijuană în stare uscată, masă vegetală în stadie verde de vegetație

care reprezintă 80 grame de marijuană verde și 18 plante de canabis care, potrivit

rapoartelor de expertiză nr.6872 din 08 octombrie 2013 și nr.6878 din 09 octombrie

2013, se atribuie la substanțe narcotice, ce constituie proporții deosebit de mari.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care M.Tulba să fie condamnat

în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

1

exercita activitate în domeniul circulației substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani,

invocînd că a prezentat instanței suficiente probe ce confirmă vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate, și anume declarațiile martorilor I.Cerchez, A.Nistor,

R.Cucu, P.Facalî, procesul-verbal de percheziție, rapoartele de expertiză, corpurile

delicte ridicate de la domiciliul inculpatului, cărora instanța le-a dat o apreciere justă,

punîndu-le la baza sentinței, însă incorect a ajuns la concluzia că inculpatul nu a avut

scopul înstrăinării acestor substanțe narcotice, bazîndu-se doar pe declarațiile acestuia,

precum că substanțele narcotice depistate la domiciliul său au fost destinate pentru

consumul personal ca substanță care-i ameliorează durerile provocate de tuberculoză de

care suferă; cantitatea deosebit de mare de substanțe narcotice ridicată de la inculpat

denotă faptul că acesta le deținea nu în scop personal, mai mult că în urma percheziției la

domiciliul acestuia nu au fost depistate obiecte destinate pentru consumul substanțelor

narcotice, cum ar fi țigări sau resturi de țigări, care în mod obligatoriu urmau sa fie, în

cazul în care persoana ar fi consumat substanțe narcotice.

a fost respins, ca nefondat, apelul procurorului.

Instanța de apel a constatat că prima instanță obiectiv și sub toate aspectele, prin

prisma art.101 Cod de procedură penală, a examinat și apreciat probele administrate în

cauză și corect a considerat că învinuirea înaintată inculpatului nu și-a găsit confirmare în

baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal, în special elementul laturii subiective - scopul de

înstrăinare, astfel corect au fost încadrate acțiunile lui M.Tulba în baza art.217 alin.(4)

lit.b) Cod penal.

La fel, instanța a concluzionat că declarațiile martorilor I.Cerchez, A.Nistor și

R.Cucu, care sînt colaboratori de poliție, referitor la faptul că la poliție a parvenit o

informație operativă precum că M.Tulba acasă cultivă substanțe narcotice marijuană, pe

care urmează să o realizeze în F.Rusă, precum și că el a realizat o parte din substanțele

narcotice pe teritoriul R.Moldova, nu pot fi reținute, deoarece probele menționate de către

partea acuzării, cercetate în ședința de judecată a primei instanțe, precum și în instanța de

apel, nu dovedesc vina inculpatului în realizarea substanțelor narcotice, astfel, declarațiile

martorilor menționați nu pot fi recunoscute în calitate de probă, pe motiv că dînșii nu au

putut să numească sursa de unde a fost primită informația operativă, iar în conformitate cu

art.102 alin.(2) Cod de procedură penală, nu pot servi ca mijloace de probă datele

comunicate de persoană dacă aceasta nu poate arată sursa informațiilor sale.

De asemenea, instanța de apel a relatat că rezultatele percheziției efectuate la

domiciliul inculpatului în cumul cu declarațiile martorilor I.Cerchez, A.Nistor, R.Cucu și

P.Facalî, confirmă doar faptul că la domiciliul inculpatului se păstrau substanțe

narcotice, care au fost depistate în urma percheziției, astfel acestea, în cantitatea

menționată, în lipsa altor probe, nu pot să certifice faptul intenției inculpatului de a

realiza substanțele narcotice sau de a practica o anumită industrie.

Totodată, instanța de apel a menționat că, în cadrul cercetării judecătorești, partea

acuzării nu a prezentat probe ce ar combate argumentele inculpatului date în cadrul

urmăririi penale și în prima instanță, precum că el este consumator de substanțe

narcotice și se află la evidența medicului narcolog, recunoașterea parțială a vinovăției de

către inculpat în săvîrșirea infracțiunii poate fi pusă la baza învinuirii doar în măsura în

care vina lui este confirmată prin faptele și circumstanțele ce rezultă din cumulul de

probe din dosar.

Astfel, instanța a conchis că măsura de pedeapsă a fost aplicată legal și corect de

către prima instanță, la stabilirea căreia s-a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite,

de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, precum și de influența pedepsei aplicate

2

asupra corectării și reeducării vinovatului, de condițiile de viață ale acestuia, considerînd

totodată irațională executarea reală a pedepsei cu închisoarea, pe motiv că corijarea și

reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea de societate, în condițiile suspendării

condiționate a executării pedepsei, nefiind stabilite careva impedimente pentru aplicarea

acestor prevederi legale, inculpatul neprezentînd pericol sporit pentru societate.

de art.427 alin.(l) pct.6), 10), 12) Cod de procedură penală, se solicită casarea hotărîrilor

judecătorești și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care M.Tulba să fie condamnat

în baza art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

exercita activitate în domeniul circulației substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani, pe

motiv că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și hotărîrile atacate nu

cuprind motivele pe care se întemeiază soluția de aplicare a pedepsei cu suspendarea

executării ei pe termen de probă, în rest invocînd repetat aceleași motive ca și în apel

descrise la pct.3 al prezentei decizii.

cont de opinia inculpatului depusă în referință, care a solicitat respingerea recusului ca

fiind neîntemeiat, Colegiul penal consideră că recursul ordinar urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Reieșind din prevederile art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța

de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

La fel, potrivit art.417 alin.(1) pct.7) și 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care

au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Potrivit legislației în vigoare, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori

trebuia să se pronunțe prima instanță, prin apel, se transmit instanței de apel: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și în

ce împrejurări s-a comis; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui

participant.

Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele

de drept procesual penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-

ar constata încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărîrea instanței de fond

urmează a fi desființată cu rejudecarea cauzei.

Colegiul penal ține să menționeze că, judecînd apelul, instanța de apel nu se poate

limita doar la redarea de la persoana a treia a circumstanțelor și împrejurărilor cauzei

constatate de prima instanță, ci urmează să examineze și să supună verificării toate

probele și argumentele aduse de apelant, respectînd prevederile legale enunțate anterior.

În această privință se constată că, instanța de apel a considerat ca fiind stabilită

vinovăția inculpatului Tulba Mihail, indicînd că acesta a fost condamnat pentru fapta

constatată de prima instanță.

Însă, conform părții descriptive a sentinței, fapta imputată lui M.Tulba, nu a fost

constatat că fiind săvîrșită de acesta, ci s-a menționat că, - „ Tulba Mihail este învinuit de

către organul de urmărire penală de faptul că, în anul 2013, a cultivat acasă din

str.Chirov nr.43, s.Congaz, r-nul Comrat, cînepă, pentru înstrăinare, care în urma

3

percheziției s-a depistat , rășină de canabis ulei uscat în cantitate de 5975,91 grame

marijuană și 18 plante de cînepă, în proporții deosebit de mari”.

Această stare de lucruri contravine prevederilor art.394 alin.(1) pct.1) Cod de

procedură penală, conform cărora partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să

cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul,

timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele

infracțiunii.

Prin sintagma reținută în sentință că inculpatul M.Tulba se învinuiește că, …

rezultă că prima instanță, de fapt, nu a constatat fapta pentru care acesta a fost

condamnat.

Instanța de apel nu a corectat eroarea de drept privitor la modul de întocmire a

sentinței și nu a respectat prevederile legale, conform căror „în cazul cînd prima instanță

nu a respectat prevederile art.394 Cod de procedură penală privind întocmirea sentinței,

însă în fapt probele au fost cercetate, instanța de apel, casînd sentința din acest motiv, va

continua prin rejudecarea cauzei aprecierea tuturor împrejurărilor și, respectînd normele

procedurale (art.393-397 Cod de procedură penală), va pronunța o nouă hotărîre conform

ordinii stabilite pentru prima instanță.

Or, potrivit prevederilor art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de apel

este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să

examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei.

În acest sens, Colegiul penal reține că una din condițiile adoptării unei sentințe

legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința

de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art.394 Cod de

procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art.385 Cod de

procedură penală, în aceeași consecutivitate.

Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă:

- descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se: locul,

timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele

infracțiunii.

Astfel, în speță, sentința de condamnare în sensul art.394 alin.(1) pct.1) Cod de

procedură penală, nu conține descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită.

La fel, în opinia procurorului, instanța de apel, cercetînd probele prezentate de

acuzare în confirmarea învinuirii înaintate inculpatului - procesul-verbal de percheziție,

corpurile delicte ridicate de la domiciliul acestuia, rapoartele de expertiză nr.6872 din

08.10.2013 și nr.6878 din 09.10.2013 a substanțelor ridicate, prin care s-a constatat că

acestea constituie resturi de substanțe rășină de canabis în cantitate de 2,56 grame, mase

vegetale uscate în cantitate totală de 5975,81 grame, ce reprezintă marijuană în stare

uscată, masă vegetală în stadie verde de vegetație care reprezintă 80 grame de marijuană

verde și 18 plante de canabis care se atribuie la substanțe narcotice, nu le-a dat o

apreciere obiectivă, în coroborare cu cumulul de probe administrate în cauză, inclusiv și

cu declarațiile martorilor I.Cerchez, A.Nistor, R.Cucu și P.Facalî, iar proporțiile deosebit

de mari a substanțelor narcotice depistate la domiciliul inculpatului, demonstrează

intenția acestuia de a le realiza, fapt ce se confirmă prin lipsa obiectelor destinate pentru

consumul acestora la domiciliul inculpatului.

Prin urmare, instanța de apel, menținînd sentința primei instanțe, care și-a bazat

concluziile doar pe declarațiile inculpatului privind lipsa intenției de înstrăinare a

substanțelor narcotice, a făcut o selectare a probelor din dosar, fără a face o analiză

obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de drept a tuturor probelor

administrate în cauză, și, în așa mod, a tras o concluzie pripită că fapta inculpatului nu

4

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii imputate acestuia.

Astfel, modalitatea de motivare a soluției denotă că instanța de apel nu a apreciat

probele sus menționate în ansamblu, din punct de vedere al pertinenței, concludenței și

coroborării acestora, pronuțîndu-se numai pe o parte din probele prezentate de părți.

Erorile de drept comise, nu oferă posibilitatea instanței de recurs de a trage

concluzii asupra probatoriului verificat și apreciat de către instanța de apel, și anume în

aspectul dacă probele la care se face trimitere, confirmă starea de fapt reținută de prima

instanță, ori învinuirea sub care a fost pus inculpatul, în consecință și în aspectul

încadrării juridice a faptei și individualizării pedepsei.

În atare circumstanțe, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel la

judecarea apelului a comis o eroare de drept care, conform art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, se consideră temei de casare a deciziei pronunțate.

Încălcările enunțate determină Colegiul penal să concluzioneze asupra necesității

casării deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei în ordine de apel.

În procesul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să țină cont de

argumentele formulate în apel și cele expuse în prezenta decizie, să înlăture omisiunile

admise și să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în strictă conformitate cu

prevederile art.417 Cod de procedură penală.

Deoarece în Curtea de Apel Comrat activează completul de judecată în

componența judecătorilor A.Curdov, A.Șpac și E.Dimina, care anterior au participat la

examinarea cauzei și s-au expus asupra ei, ceea ce, conform art.33 Cod de procedură

penală, face imposibilă participarea lor la rejudecarea cauzei în ordine de apel, iar

constituirea unui nou complet de judecători la această instanță este imposibilă din lipsă

de judecători, Colegiul penal dispune rejudecarea cauzei în Curtea de Apel Cahul.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura Unității teritoriale

Autonome Găgăuze, D.Gheorghieva, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Comrat din 26 noiembrie 2014, în cauza penală în privința lui Tulba Mihail și

dispune rejudecarea cauzei în Curtea de Apel Cahul.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, publicată integral la 22 aprilie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

Nadejda Toma

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-11-16
0,95
1ra-1773/16 — art. 217/1 alin 4 lit d CP
Dosarul nr. 1ra-1773/2016 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 16 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte – Petru Ursache, Judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev, examinând admisibilitat
CSJ 2015-11-25
0,93
1ra-1330/2015 — art. 217/1 al.4 lit.d, art. 224 al.1 CP
Dosarul nr. 1ra-1330/2015 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 25 noiembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal, în următoarea componenţă: Preşedinte: URSACHE Petru Judecători: TOMA Nadejda şi NICOLAEV Ghenadie examinînd admisibilitatea î
CSJ 2015-12-16
0,93
1ra-1188/2015 — art. 217-1 al. 4, 248 al. 5 CP
Dosarul nr. 1ra-1188/2015 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 16 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Covalenco Elena, Judecători – Guzun Ion şi Diaconu Iurie, a examinat
CSJ 2015-02-18
0,93
1ra-165/2015 — art.217-1 alin.3 lit.f Cod penal
Dosarul 1ra-165/15 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 18 februarie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte – Petru Ursache, judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, a examin
CSJ 2015-02-17
0,93
1ra-105/2015 — art.186 alin.4 CP
Dosarul nr.1ra-105/15 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 17 februarie 2015 mun.Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte - Nicolae Gordilă, Judecători - Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Cat
Sursă