1ra-146/2015 — art.191 alin.5 CP

1ra-146/2015 — art.191 alin.5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra- 146/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

17 martie 2015 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Covalenco Elena

judecători Toma Nadejda

Moraru Petru

Guzun Ion

Bejenaru Iurie

judecînd, fără citarea părților la proces, recursul ordinar, declarat

de inculpată, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Ceadîr-

Lunga din 07 noiembrie 2008 și deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 14 iulie 2014, în cauza penală în privința lui

Cutucova Irina Valerii, născută la 16

ianuarie 1973, originară și domiciliată în

or. Ceadîr-Lunga, str. Iubileinaia, 1/25.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Rejudecare: 03.12.2012 – 14.07.2014;

1) 28.06.2012 – 16.10.2012, dispusă rejudecarea,

2) 23.12.2014 – 17.03.2015.

A C O N S T A T A T:

Cutucova I. a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 195

alin. (2) Cod penal la 11 ani închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții în calitate de contabil și alte funcții legate cu deservirea

mijloacelor financiare la întreprinderile, instituțiile și organizațiile

independent de forma organizatorico-juridică pe un termen de 3 ani.

Cutucova I., activînd în calitate de contabil pe calcularea salariului în

Instituția Medico-sanitară Publică „Spitalul Raional Ceadîr-Lunga", fiind

responsabilă, în corespundere cu obligațiile atribuite, de întocmirea

tabelelor de eliberarea salariului, indemnizațiilor pentru concedii

medicale și concediile angajaților IMSP „Spitalul Raional Ceadîr-Lunga", a

comis însușirea mijloacelor bănești a IMSP „Spitalul Raional Ceadîr-

Lunga" în următoarele circumstanțe.

Acționînd cu încălcarea prevederilor art. 16 al Legii contabilității

nr.426-XIII din 04 aprilie 1995, în care se stipulează că drept baza pentru

înscriere în registrele contabile servesc documentele justificative,

Cutucova I., avînd scopul însușirii ulterioare a mijloacelor bănești a IMSP

„Spitalul Raional Ceadîr-Lunga", în lipsa documentelor justificative

privind salariul și alte retribuții ( tabelelor de pontaj, fișelor personale),

în perioada martie 2002 - decembrie 2006, intenționat efectua calcularea

plăților pe numele persoanelor neangajate în IMSP „Spitalul Raional

Ceadîr-Lunga", persoanelor fictive în nota de contabilitate nr.5

„Retribuirea muncii", cu reflectarea în creditul subcontului 180

"Deconectări privind retribuirea muncii" și contului 531 „Datorii privind

retribuirea muncii", cu reflectarea ulterioară în Cartea Mare și în

rapoartele financiare a IMSP „Spitalul Raional Ceadîr-Lunga".

În total, pentru perioada indicată, în lipsa tabelelor de pontaj,

buletinelor de concediu medical, ordinelor de premiere a persoanelor

neangajate etc., de către Cutucova I. a fost calculată și inclusă în nota de

contabilitate nr. 5 "Retribuirea muncii" ( tabel de eliberare a salariului),

spre achitare 739 079 lei pe numele persoanelor fictive, care ar fi activat

în IMSP „Spitalul Raional Ceadîr-Lunga", pe următoarele diviziuni:

 Secția de maternitate pentru noiembrie 2002 în sumă de 642 lei;

 Centrul de sănătate din s. Baurci pe perioada de timp mai 2002 -

mai 2006 în sumă de 81824 lei ;

 Centrul de sănătate din s. Cazaclia pe perioada de timp mai 2002-

noiembrie 2006 în sumă de 285509 lei ;

 personalul medical de nivelul mediu al Policlinicii pe perioada de

timp aprilie 2002 - noiembrie 2006 în sumă de 18102 lei ;

 Centrul de sănătate din s. Copceac pe perioada de timp mai –

octombrie 2005în sumă de 16100 lei ;

 Centrul medicilor de familie din or. Ceadîr-Lunga pe perioada de

timp martie-decembrie 2006 în sumă de 205092 lei ;

 staționarul Spitalului din or. Ceadîr-Lunga pe perioada de timp

iulie-noiembrie 2006 în sumă de 113723 lei ;

2

 personalul administrativ de gospodărie a Spitalului în luna

noiembrie 2006 în sumă de 18087 lei.

Ulterior, inducînd în eroare casierul și alte persoane din Spitalul

Raional Ceadîr-Lunga, responsabili de eliberarea salariului, privind

includerea din greșeală în tabelele de plată a persoanelor din alte

diviziuni ale IMSP „Spitalul Raional Ceadîr-Lunga" și pentru corectarea

acestor greșeli prin transmiterea mijloacelor bănești acestor persoane,

Cutucova I. primea de la casierul și asistentele medicale superioare ale

Centrelor medico-sanitare din s. Cazaclia Ducal O. și din s. Baurci

Curdoglo A. mijloacele bănești calculate pe numele persoanelor fictive

neangajate în IMSP „Spitalul Raional Ceadîr-Lunga", semnînd din numele

lor borderourile de eliberare a salariului, după care mijloacele bănești

primite le folosea în scopuri personale, astfel cauzînd IMSP „Spitalul

Raional Ceadîr-Lunga" daune materiale în proporții deosebit de mari în

sumă totală de 739 079 lei.

avocatul acesteia Ormanji I., care au solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpata

să fie achitată de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii prevăzute de

art. 195 alin.(2) Cod penal, din motiv că la materialele cauzei lipsesc

probe directe ce ar dovedi faptul comiterii de către Cutucova I. a

infracțiunii imputate, iar probele administrate nu au dovedit vinovăția

acesteia, ci au confirmat că bani din casă la dispoziția contabilului șef se

eliberau și altor lucrători, și nu doar lui Cutucova I., iar semnăturile din

listele de plată, în rubrica „semnătura beneficiarului", nu s-a stabilit că au

fost executate de către inculpată.

octombrie 2011, au fost admise apelurile declarate, a fost casată sentința,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, prin care Cutucova I. a

fost recunoscută vinovată în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 191

alin. (2) lit. c), d) Cod penal și condamnată la 4 ani 5 luni 26 zile

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții legate cu

deservirea mijloacelor bănești la întreprinderi, instituții sau organizații

indiferent de forma organizatorico-juridică pe un termen de 3 ani.

Cutucova I., activînd ca contabil pe calcularea salariului în Instituția

Medico-sanitară Publică „Spitalul Raional Ceadîr-Lunga" și fiind

responsabilă, în corespundere cu obligațiile atribuite, de întocmirea

3

tabelelor de eliberarea a salariului, indemnizațiilor pentru concedii

medicale și concediile angajaților, în perioada martie 2002 - decembrie

2006, intenționat, folosindu-se de situația sa de serviciu, a însușit ilegal

bunurile materiale - mijloacele bănești prin efectuarea calculării plăților

pe numele persoanelor neangajate în IMSP „Spitalul Raional Ceadîr-

Lunga" în lipsa documentelor justificative privind salariul și alte

retribuții, cu reflectarea în creditul subcontului 180 "Deconectări privind

retribuirea muncii" și contului 531 „Datorii privind retribuirea muncii",

cu reflectarea ulterioară în Cartea Mare și în rapoartele financiare a IMSP

„Spitalul Raional Ceadîr-Lunga", după care, inducînd în eroare casierul și

alte persoane responsabile de eliberarea salariului, primea mijloacele

bănești calculate pe numele persoanelor fictive, prin imitarea semnăturii

persoanelor nominalizate în rubrica „semnătura beneficiarului" din

listele de plată, cauzînd astfel IMSP „Spitalul Raional Ceadîr-Lunga",

daune considerabile în sumă de 17 994 lei.

Instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatei în săvîrșirea

faptei imputate și-a găsit confirmare doar parțial, iar din învinuirea

înaintată lui Cutucova I. urmează a fi exclusă suma de 721 085 lei ca

ilegal însușită, deoarece aceasta nu și-a găsit confirmare prin probele

administrate.

acuzatorul de stat, care a solicitat casarea acesteia, cu menținerea

hotărîrii primei instanțe din motiv că apelurile au fost greșit admise,

invocînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de

procedură penală.

În motivarea recursului a indicat faptul că instanța de apel

neîntemeiat a ajuns la concluzia, că fapta inculpatei constituie o

infracțiune prevăzută de art. 191 alin.(2) lit. c), d) Cod penal și nu o

însușire în proporții deosebit de mari, deoarece n-a luat în considerație

faptul că, potrivit concluziilor expertizei grafoscopice, numele de familie

ale persoanelor, care nu au activat în IMPS „Spitalul raional Ceadîr-

Lunga”, precum și sumele spre achitare a salariului, indemnizațiilor

pentru concediul medical și indemnizațiilor pentru concedii au fost

introduse în listele de plată nemijlocit de către inculpată, contabila

Cutucova I., vinovăția căreia este dovedită și prin alte probe examinate

de instanța de fond.

Recurentul a menționat și faptul că instanța de apel, contrar

prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, a pus la baza deciziei

doar raportul de expertiză contabilă în comisie și raportul de expertiza

4

suplimentară contabilă și grafoscopică, fără a aprecia celelalte probe

prezentate de partea acuzării și fără a motiva din care cauză a respins

aceste probe.

din 16 octombrie 2012, a fost admis recursul ordinar, casată decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 13 octombrie 2011, și dispusă

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel în alt complet de

judecători.

prevederile art. 414, 415 Cod de procedură penală, care deși sunt

obligatorii, nu au fost întocmai respectate de către instanța de apel,

deoarece aceasta în decizia emisă n-a motivat respingerea probelor care

au fost puse la baza sentinței de condamnare a lui Cutucova I. privind

delapidarea averii străine, săvîrșită în proporții deosebit de mari,

probele nu au fost apreciate fiecare din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu –

din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de recurs a mai menționat că instanța de apel a lăsat fără

apreciere argumentul primei instanțe, că inculpata Cutucova I., pînă la

pornirea urmăririi penale, a restituit Spitalului Raional Ceadîr-Lunga

suma de 249 000 lei, o parte din suma prejudiciului cauzat prin

infracțiune, depunîndu-i în casieria Spitalului Raional, fapt confirmat

prin declarațiile martorului Barbov S., care a activat în acea perioadă în

funcție de medic-șef al IMSP Spitalul Raional Ceadîr-Lunga.

Astfel, instanța de recurs a conchis că instanța de apel a admis erori

procesuale, care nu au putut fi corectate în ordinea procedurii de recurs

ordinar, dispunînd remiterea cauzei la rejudecare.

2014, a fost admis apelul declarat de avocatul Ormanji I. în numele

inculpatei Cutucova I., casată parțial sentința, în latura penală, rejudecată

cauza și adoptată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Cutucova I. a fost condamnată în baza art.191 alin.(5)

Cod penal la 8 (opt) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar

pentru femei de tip închis.

Celelalte dispoziții ale hotărîrii atacate au fost menținute.

Cutucova I. a fost arestată imediat în sala ședinței de judecată.

instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept,

analizînd obiectiv cumulul de probe prin рrisma art.101 Cod de

5

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării lor, corect concluzionînd asupra vinovăției

inculpatei Cutucova I. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 195 alin.

(2) Cod penal, corespunzătoare cadrului normativ în vigoare la

momentul adoptării sentinței.

În același timp, instanța de apel, analizînd cumulul de probe, cum ar

fi: declarațiile inculpatei, martorilor, rezultatul reviziei efectuate în IMSP

„Spitalul Raional Ceadîr-Lunga" de către Direcția control financiar și

revizie UTA Găgăuzia (f. d. 222-231 vol. I); rapoartele de expertiză

grafoscopice nr.107 din 28.06.2007 (f. d. 26-50-210 vol. II); nr.597-598

din 10.04.2008 (f. d. 229-233 vol. III); nr.71 din 05.06.2007 (f. d. 157-210

vol. I); raportul de expertiză grafoscopică repetată nr.599-602 din

30.04.2008 (f. d. 190-227 vol. III); raportul de expertiză judiciar-

contabilă în comisie nr.1923 din 06.08.2009 (f. d. 34-72 vol. VI);

raportului de expertiză judiciar-contabilă suplimentară nr.1547 din

14.07.2011 (f. d. 139-145 vol. VI), a constatat că inculpata Cutucova I. are

implicare personală în acțiunile ilicite de delapidare a mijloacelor bănești

în sumă de 718298 lei, ținînd cont de faptul că suma totală a mijloacelor

bănești ridicate spre plată persoanelor fictive din cele 156 borderouri de

plată, constituie 732474 lei, și nu 739079 lei, după cum este stabilit în

actul de învinuire și în instanța de fond și fiind exclusă suma de 14176

lei, care nu se confirmă că a fost delapidată de către inculpată.

Pronunțînd decizia atacată instanța de apel a indicat că, nu exclude

faptul, că, în schema delapidărilor realizate cu concursul direct al

inculpatei Cutucova I., ar fi implicate și alte persoane angajați ai IMSP

„Spitalul Raional Ceadîr-Lunga”, fapt despre care a declarat însăși

inculpata, care a relatat că semnăturile au fost falsificate și de către Ducal

O. și Dan E., deoarece din rapoartele de expertiză grafoscopice se

confirmă că unele semnături și înscrieri literal-numerice sunt executate

nu de inculpata Cutucova I.

Instanța de apel de asemenea a concluzionat că în cazul examinat se

constată înfăptuirea unei anchete ineficiente a organului de urmărire

penală, deoarece pînă la începerea urmăririi penale în explicațiile scrise

ale persoanelor se menționa implicarea în delapidare și a altor persoane

decît Cutucova I., însă urmărirea penală a fost orientată exclusiv

împotriva lui Cutucova I.

Pronunțînd asemenea constatări, instanța de apel a conchis că

eventuala culpă și a altor persoane în delapidarea averii, nu exclude

răspunderea inculpatei Cutucova I., deoarece aceasta a avut un rol activ,

6

direct și permanent în această schemă a delapidării, și urmează să poarte

răspundere de această infracțiune, indiferent de nivelul în care a

beneficiat de sumele delapidate.

Referitor la unele sume introduse în casieria Spitalului de către

Cutucova I. pentru repararea prejudiciului, instanța de apel a acceptat

faptul că aceste sume puteau să nu fi fost introduse de către inculpata

Cutucova I.

În aceste circumstanțe și reieșind din modificările operate în Codul

penal prin Legea nr.277 din 18.12.2008, prin care a fost exclus art.195

Cod penal, iar art. 191 Cod penal completat cu alin.(5), fără ca fapta să fie

decriminalizată, instanța de apel a considerat că inculpata Cutucova Irina

a săvîrșit delapidarea mijloacelor bănești în sumă de 718.298 lei de la

IMSP „Spitalul Raional Ceadîr-Lunga”, și acțiunile ei urmează a fi

calificate în baza art.191 alin.(5) Cod penal, potrivit indiciilor calificativi:

delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei

persoane, încredințate în administrarea vinovatului, săvîrșită în proporții

deosebit de mari.

La stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă, instanța de apel a

ținut cont de prevederile art. 7, 75, 77 Cod penal, de gravitatea

infracțiunii săvîrșite, care potrivit art.16 alin.(5) Cod penal constituie o

infracțiune deosebit de gravă, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, și anume că inculpata anterior nu a fost condamnată, la locul de

trai se caracterizează pozitiv, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, precum și de perioada îndelungată a judecării

pricinii în cauză atât în prima instanță, cât și în instanța de apel.

Astfel, instanța de apel a considerat echitabilă stabilirea unei

pedepse sub formă de închisoare la limita minimă a sancțiunii prevăzute

de art.191 alin.(5) Cod penal.

casarea sentinței Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 08 noiembrie 2008 și a

deciziei Curții de Apel Cahul din 14 iulie 2014 și pronunțarea unei

hotărîri de achitare, deoarece consideră că nu au fost acumulate

suficiente probe pentru condamnarea sa.

În motivarea recursului inculpata a invocat temeiurile prevăzute în

art. 427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, indicînd următoarele

argumente în susținerea solicitărilor sale.

Recurenta consideră că decizia instanței de apel este neîntemeiată și

ilegală, deoarece instanța a constatat vinovăția ei doar în baza faptului că

majoritatea listelor ( borderourilor ) de plată a salariului, în care au fost

7

incluse numele unor persoane ce nu activau în Spitalul Clinic Raional

Ceadîr-Lunga și în subdiviziunile acestuia, au fost întocmite de către ea.

În acest sens inculpata a indicat că, potrivit raportului de expertiză

grafoscopică nr. 599-602 din 30 aprilie 2008 s-a stabilit că, deși listele de

plată a salariului, în care au fost incluse numele unor persoane ce nu

activau în Spitalul Clinic Raional Ceadîr-Lunga și în subdiviziunile

acestuia, au fost întocmite de către dînsa, semnăturile pentru primirea

sumelor bănești din numele acestor persoane au fost îndeplinite de către

ea numai în unele cazuri.

Astfel, potrivit raportului de expertiză Nr. 1547 din 14 iulie 2011

dînsa a semnat în listele de primire a salariului din numele persoanelor

ce nu activau în Spitalul Clinic Raional Ceadîr-Lunga și în subdiviziunile

acestuia pentru primirea a unei sume de 17994 lei și nu pentru suma de

739079 lei, deoarece restul semnăturilor pentru primirea banilor n-au

fost efectuate de către ea, nefiind acumulate în acest sens careva probe,

de aceea consideră că învinuirile aduse ei sunt bazate pe presupuneri.

Inculpata Cutucova I. nu este de acord cu concluziile instanței de

apel, precum că învinuirile aduse ei sunt probate prin faptul că dînsa a

întocmit listele de plată a salariului, introducînd în acestea numele unor

persoane ce nu activau în Spitalul Clinic Raional Ceadîr-Lunga și în

subdiviziunile acestuia. În acest sens inculpata își motivează acțiunile

prin faptul că, aceste date erau extrase de către ea din calculator, iar în

calculator aceste date erau introduse nu numai de către ea, ci și de către

alți colaboratori ai contabilității.

De asemenea recurenta menționează și faptul că, introducerea în

casieria Spitalul Clinic Raional Ceadîr-Lunga a sumei de 249 000 lei

pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin infracțiune, nu poate servi

drept confirmare a faptului că ea este vinovată de săvîrșirea infracțiunii

incriminate, totodată negînd faptul că anume ea a introdus această sumă

în casierie și declarînd că nu este exclusă posibilitatea introducerii

acestei sume de către alte persoane, care se fac vinovate de delapidarea

banilor în scopul de a distrage suspiciunile în privința lor.

În acest sens recurenta menționează că, în decizia sa instanța de apel

a fost de acord, în principiu, cu aceste argumente ale ei, constatînd că în

speța examinată a fost efectuată o anchetă ineficientă de către organul de

urmărire penală, existînd bănuieli rezonabile despre implicarea și altor

persoane în delapidarea de care numai dînsa este învinuită.

În opinia recurentei, aceste concluzii ale instanței de apel pun la

îndoială vinovăția ei în săvîrșirea infracțiunii incriminate.

8

Recurenta este de acord cu această concluzie a instanței de apel,

menționînd faptul că a depus în acest sens o plîngere la Procuraura

Ceadîr-Lunga în luna noiembrie 2013, iar pînă în prezent nu există o

soluție definitivă asupra acestei plîngeri.

declarat, solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil, cu menținerea

hotărîrii atacate ca fiind una legală și întemeiată.

motivele invocate, Colegiul lărgit consideră că recursul urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 al. (1) p. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să

dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și

oricăror probe noi prezentate în ședința instanței de apel sau poate

proceda cerceta suplimentar probele administrate de prima instanță.

Potrivit prevederilor art. 414 al. (5) Cod de procedură penală

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În sensul cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de

fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima

instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sînt următoarele:

dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvîrșită ori nu; dacă fapta a

fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce

constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă

există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost

apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță

prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu

art.101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța

de apel, acestea sînt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă

infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată

și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori

civil au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale

referitoare la chestiunile menționate, hotărîrea instanței de fond

urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei.

Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel. Nepronunțarea instanței de apel asupra

9

tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului

și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel,

așa cum cere art.435 Cod de procedură penală, deoarece o asemenea

eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs.

În conformitate cu cerințele art. 415 Cod de procedură penală, în

cazul în care în aceeași cauză au fost declarate mai multe apeluri, fiecare

dintre acestea trebuie să primească o rezolvare proprie, care, în raport

cu poziția procesuală și cu interesele apelanților, poate fi diferită de a

celorlalte: un apel sau unele apeluri pot fi respinse, iar altul sau altele

admise.

Potrivit prevederilor art. 427 al. (1) p. 6) Cod de procedură penală,

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dacă instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

Colegiul lărgit constată că inculpata Cutucova I. în recursul depus nu

indică în mod expres asupra temeiului de drept concret invocat de ea și

prevăzut de p. 6) al. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă din textul

recursului este clar că ea se referă la următoarele temeiuri : instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Potrivit prevederilor art. 427 al. (1) p. 8) Cod de procedură penală,

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dacă nu au fost

întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de

condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost

pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui

în baza unei legi mai blînde.

Colegiul lărgit constată că inculpata Cutucova I. în recursul depus nu

indică în mod expres asupra temeiului de drept concret invocat de ea și

prevăzut de p. 8) al. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă din textul

recursului este clar că ea se referă la următorul temei: nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, cosiderînd că nu există careva dovezi care ar

confirma vinovăția ei în comiterea infracțiunii incriminate.

Verificînd argumentele invocate în recursul în raport cu materialele

cauzei, Colegiul constată că instanța de apel la examinarea cauzei a comis

erori de drept ce nu pot fi corectate în instanța de recurs, pronunțînd

soluția sa fără respectarea prevederilor legale, a jurisprudenței CEDO,

precum și a practicii judiciare stabilite, deoarece a judecat doar apelul

declarat de către avocatul Ormanji I. în numele inculpatei Cutucova I., cu

toate că apel a fost declarat și de către inculpată ( f. d. 466-467 vol.3 ), în

acest mod instanța de apel nu s-a pronunțat asupra apelului declarat de

10

inculpata Cutucova I., iar omiterea expunerii asupra apelului se consideră

nerezolvare a fondului apelului.

De asemenea, Colegiul lărgit ține să reitereze că, potrivit p. 5 al

Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție „Privind sentința

judecătorească” din 19 iunie 2006 sentința nu trebuie să conțină

formulări care demonstrează sau pun la îndoială vinovăția altor persoane

pentru săvîrșirea infracțiunii.

Instanțele judecătorești vor ține cont de faptul că sentința de

condamnare trebuie să se bazeze pe probe exacte, cînd toate versiunile

au fost verificate, iar divergențele apărute au fost înlăturate și apreciate

în modul corespunzător.

Aceste constatări ale practicii judiciare stabilite reziltă clar din

principiile generale ale procesului penal, de respectarea cărora ține

legalitatea unei hotărîri judiciare.

În acest sens, Colegiul lărgit constatată că decizia atacată conține

formulări, care pun la îndoială vinovăția inculpatei Cutucova I., calificarea

acțiunilor acesteia, precum și presupuneri că la săvîrșirea infracțiunii au

fost implicate și alte persoane, deși instanța de apel o recunoaște

vinovată pe inculpată.

La acest capitol Colegiul lărgit menționează următoarele concluzii

ale instanței de apel, expuse în textul deciziei atacate : „Colegiul judiciar

nu exclude, că în schema delapidărilor realizate cu concursul direct al

inculpatei Cutucova Irina, ar fi implicate și alte persoane angajați ai

IMSP „Spitalul Raional Ceadîr-Lunga", fapt despre care declară însăși

inculpata Cutucova I., precum că ar fi falsificat semnături Ducal O. și Dan

E., și din rapoartele de expertiză grafoscopică în confirmarea că unele

semnături și înscrieri literal-numerice sunt executate nu de inculpata

Cutucova I. Sub acest aspect se atestă și o anchetă ineficientă a

organului de urmărire penală, atunci cînd în explicațiile scrise ale

persoanelor de pînă la începerea urmăririi penale se menționa

despre implicarea în delapidare și a altor persoane decît Cutucova I.,

însă urmărirea penală a fost orientată exclusiv împotriva lui

Cutucova I., fără a soluționa un șir de întrebări evidente (au executat oare

alți contabili și distribuitori de salariu înscrieri și semnături în

borderourile de plată, cum erau reflectate sumele delapidate în dările de

seamă și de către cine, a eliberat sau nu contabilul Dan E. ordine de casă

pentru fiecare borderou, de ce contabilul-șef cunoscînd despre delapidare

încă la 14-15.12.2006 l-a înștiințat pe director doar la 18.12.2006, însăși

procurorul a punctat că contabilul-șef nu a semnat toate listele de plată, n-

a fost efectuată analiza supracheltuielilor la retribuirea muncii, etc.). Cu

toate acestea, colegiul judiciar consideră, că eventuala culpă și a altor

persoane în schema delapidării, nu exclude răspunderea inculpatei

Cutucova Irina, care a avut un rol activ, direct și permanent în această

schemă a delapidării, și urmează să poarte răspundere de această

infracțiune, indiferent de nivelul în care a beneficiat de sumele delapidate”

și „Colegiul judiciar acceptă, că inculpata Cutucova I. ar putea să se

11

întîmple că nu ea a introdus în casieria Spitalului unele sume în

repararea prejudiciului, însă colegiul judiciar consideră că și fără

aprecierea acestei circumstanțe sunt administrate probe suficiente și

serioase în confirmarea vinovăției inculpatei Cutucova I.”

Colegiul lărgit consideră o asemenea eroare de drept este una

deosebit de gravă, deoarece aceasta compromite totalmente rezultatul

activității instanței, constatîndu-se în mod evident și indiscutabil

ilegalitatea hotărîrii pronunțate.

De asemenea, Colegiul lărgit ține să menționeze faptul că aprecierea

probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului

penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de

urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se

concretizează în soluția ce va fi pronunțată în urma acestei activități.

Colegiul menționează că instanța de apel, depunînd un volum de

muncă considerabil la examinarea probelor, a compromis această

activitate printr-o apreciere ambiguă, contradictorie și inconsecventă a

probelor examinate, încălcînd prevederile at. 101 Cod de procedură

penală.

În acest sens, Colegiul lărgit menționează că în decizia atacată,

recunoscînd-o vinovată și condamnînd-o pe inculpata Cutucova I. de

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 al. (5) Cod penal, instanța

de apel indică asupra faptului, că „ instanța de apel acceptă poziția

instanței de fond ca fiind una corectă și argumentată. Prima instanță

în mare parte a constatat și apreciat corect circumstanțele de fapt și de

drept privind învinuirea inculpatei Cutucova Irina pe art. 195 alin.(2) Cod

penal, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală și de drept material, și soluția primei instanțe este una justă,

corespunzătoare cumulului probelor administrate în cauză, și

corespunzătoare cadrului normativ în vigoare la momentul adoptării

sentinței.

In același timp Colegiul judiciar constată unele derogări în

aprecierea cadrului probatoriu cu referire la redarea conținutului

raportului de expertiză grafoscopică repetată din.30.04.2008, la acțiunile

inculpatei Cutucova I. ca fiind constatate, la cuantumul valorilor materiale

la delapidarea cărora este constatată vinovăția inculpatei Cutucova Irina.

In special instanța de fond, în lipsa probelor a constatat că inculpata

Cutucova I. ar fi reflectat date eronate în creditul subcontului 180

"Deconectări privind retribuirea muncii" și contului 531 „Datorii privind

retribuirea muncii", cu reflectarea ulterioară în Cartea mare și în

rapoartele financiare a IMSP „Spitalul Raional Ceadâr-Lunga". Din

materialele cauzei (declarațiile martorilor) rezultă că informațiile cu

privire la retribuirea muncii (impozitul pe venit) și plățile aferente în dările

de seamă ale IMSP „Spitalul Raional Ceadâr-Lunga" le includea contabilul

Dan Elena, care deținea și funcția de contabil-șef adjunct.

La fel instanța de fond a constatat că inculpata Cutucova a semnat în

borderourile de plată a salariului de la numele tuturor persoanelor fictive

12

incluse în borderouri, pe cînd rapoartele de expertiză grafoscopică arată

clar, că multiple semnături din cele falsificate sunt executate de inculpata

Cutucova I., dar celelalte destul de multe sunt executate de alte persoane.

Parțial eronat a conchis instanța de fond, că inculpata Cutucova I. a

indus în eroare casierul și alte persoane din Spitalul Raional Ceadîr-Lunga,

responsabile de eliberarea salariului, precum că din greșeală în

borderourile de plată au fost incluse persoane din alte subdiviziuni ale

Spitalului. Colegiul judiciar admite și constată, că, inducerea în eroare a

altor angajați ai Spitalului a avut loc în cazurile falsificării borderourilor

de plată pentru angajații secției maternitate, Centrului de sănătate din

s.Copceac, personalului administrativ de gospodărie al spitalului, unde

asemenea fapte nu au fost numeroase. Caracterul sistemic și de lungă

durată a falsificărilor borderourilor de plată pentru angajații Centrelor de

sănătate din satele Baurci și Cazaclia, Centrului medicilor de familie și

Staționarului spitalului, deloc nu atestă că delapidările de sute mii lei

realizate alocuri doar în decursul unui an prin falsificarea borderourilor de

plată la aceste subdiviziuni, s-ar fi făcut prin inducerea în eroare a

persoanelor distribuitori de salariu din aceste subdiviziuni. Sub acest

aspect sunt apreciate critic mai cu seamă declarațiile martorilor Ducal

Olga și Curdoglo Anna. In ședința instanței de apel s-a constatat, că în

mare parte delapidările sistematice pe parcursul mai multor ani au

fost posibile nu doar ( în rezultatul) înșelăciunii unor persoane, ci

încălcării regulilor de ducere a operațiunilor de casă atît din partea

casierilor, cît și din partea contabilului-șef Chiseeva A., la indicația

căreia eliberarea salariului se făcea cu încălcarea regulilor ducerii

operațiunilor de casă, și contabililor Dan E., Cutucova I. și Cîvîrjic L.

Doar lucrătorii tehnici și din gospodărirea spitalului primeau salariul

nemijlocit la casierie, iar restul angajaților primeau salariul prin

intermediul distribuitorilor din subdiviziuni, cu implicarea contabililor Dan

E., Cutucova I. și Cîvîrjic L.

Derogările menționate ale instanței de fond, nu are nici un efect

asupra constatării elementelor componenței de infracțiune în

acțiunile inculpatei Cutucova Irina, calificării faptei acesteia și

pedepsei stabilite”.

Colegiul lărgit de asemenea constată că în cadrul examinării cauzei

în prima instanță, iar ulterior și în instanța de apel, la solicitarea

participanților la proces, au fost înfăptuite un șir de expertize

grafoscopice și contabile.

În acest sens Colegiul menționează că instanța de judecată dispune

în conformitate cu prevederile art. 142 Cod de procedură penală, la

solicitarea părților, înfăptuirea expertizei în cazul cînd sunt necesare

cunoștințe specializate în domeniul științei, tehnicii etc.

Conform principiilor generale ale procesului penal instanța de

judecată la dispunerea expertizelor în cauzele penale nu-și poate expune

considerentele sale sau să facă concluzii de sine stătătoare asupra

chestiunilor care sunt puse de către participanți în fața expertului. Rolul

instanței constă în aprecierea concluziilor experților prin analiza lor în

13

coroborare cu alte probe administrate la dosar în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Rapoartele de expertiză înfăptuite în cauză conțin răspunsuri clare la

toate întrebările formulate de către participanți și necesare soluționării

corecte a cauzei, și aceste concluzii urmează a fi apreciate printr-o

analiză multiaspectuală, ținînd cont de faptul că aceste concluzii nu sunt

puse la îndoială de către participanții la ședința de judecată.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit consideră că înserarea

în textul deciziei instanței de apel a unui tabel comparativ între

rapoartele de expertiză înfăptuite la dosar este lipsit de careva sens și

inadmisibil din punct de vedere legal, deoarece aceste concluzii se conțin

în rapoartele de expertiză, iar decizia judecătorească trebuie să conțină

rezultatele activității instanței de analiză și apreciere a probelor, dar nu

și reflectarea întregului proces al analizei efectuate sau executarea într-

un mod impropriu de către instanța de judecată atribuțiilor date în

competența experților.

În consecință, Colegiul lărgit conchide că, decizia instanței de apel

este adoptată cu încălcarea legislației penale, fapt ce se apreciază ca o

eroare procesuală, care se încadrează în p. 6) al. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției

instanței de apel și se consideră temei de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilesc procedura

de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe în strictă conformitate

cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate

în apel de către apărător și inculpata Cutucova I., asupra celor indicate în

prezenta decizie, precum și să dea răspuns la toate argumentele invocate

atît în apeluri cît și în recursul invocat, reieșind din probele administrate,

inclusiv și rapoartele de expertiză înfăptuite pe dosar, să înlăture

omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Colegiul lărgit atestă că la Curtea de Apel Comrat activează numai

completul de judecată în componența judecătorilor A.Curdov, A.Bostan și

E. Dimina, iar anterior judecătorul A.Curdov a depus o declarație de

abținere de la examinarea cauzei, care a fost admisă prin încheierea din

20 ianuarie 2009 a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, cauza

fiind strămutată spre examinare la Curtea de Apel Cahul. Totodată

judecătorii Curți de Apel Cahul : Gh.Eni, N.Bondarenco, G. Vavrin, I.

Dănăilă, T. Dimitriadi și V.Movilă au participat anterior la examinarea

cauzei în ordine de apel, fapt, ce face imposibilă participarea lor la

rejudecarea cauzei în ordine de apel, iar constituirea unui nou complet

de judecători în ambele aceste instanțe este imposibilă din lipsă de

judecători, de aceea Colegiul penal dispune rejudecarea cauzei în Curtea

de Apel Chișinău.

13.1. În conformitate cu prevederile art. 435 al.(2) Cod de

procedură penală, soluționînd recursul, instanța rezolvă și chestiunile,

14

prevăzute de art. 416 Cod de procedură penală, care se aplică în mod

corespunzător.

Art. 416 Cod de procedură penală prevede că instanța de apel,

deliberînd asupra apelului, dacă este necesar, poate hotărî aplicarea

dispozițiilor privitoare la măsurile preventive.

Aplicînd în mod corespunzător prevederile legale sus-expuse,

reieșind din faptul că a fost dispusă casarea deciziei Curții de Apel Cahul

din 14 iulie 2014, cauza penală fiind remisă la rejudecare în aceeași

instanță de apel în alt complet de judecată, iar în cauză este atacată cu

apel sentința Judecătoriei Ceadîr Lunga din 07 noiembrie 2008, prin care

Cutucova I. a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 195

alin. (2) Cod penal la 11 ani închisoare, Colegiul lărgit consideră necesar

de a menține măsura preventivă arestul preventiv pînă la intrarea

sentinței în vigoare.

procedură penală, Colegiul lărgit,

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar, declarat de inculpata Cutucova Irina

Valerii, se casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul

din 14 iulie 2014, în cauza penală în privința acesteia, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău.

Măsura preventivă, arestul preventiv, aplicat în privința lui

Cutucova I. se menține.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Pronunțarea integrală a deciziei la 21 aprilie 2015.

Președinte: Covalenco Elena

Judecător Toma Nadejda

Judecător Moraru Petru

Judecător Guzun Ion

Judecător Bejenaru Iurie

15