1ra-271/2015 — art.264 alin.1 Cod penal

Dosarul 1ra-271/15

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

31 martie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte - Petru Ursache,

Judecătorii - Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Ghenadie Nicolaev,

Nadejda Toma,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de partea

vătămată Boțan Iurie, împotriva sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

din 06 iunie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05

noiembrie 2014, în cauza penală în privința lui

Perepelița Tatiana Evghenii,

născută la 22 aprilie 1975, originară din or. Cahul,

domiciliată în mun. Chișinău, str. Trandafirilor 15, ap.

26.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală legal executată.

C O N S T A T Ă:

pronunțată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală

Perepelița Tatiana a fost condamnată în baza art. 264 alin.(1) Cod penal, la

amendă în mărime de 200 unități convenționale, echivalentul a 4000 lei.

Tatiana la 17 august 2013, aproximativ la ora 1430, conducînd automobilul de

model „BMW X6”, cu n/î C XE 777, pe str. Bulgară din direcția str.

Kogălniceanu spre str. A. Mateevici, mun. Chișinău, ajungînd la intersecția

străzilor Bulgară și Bernardazzi, nu a manifestat prudență sporită la trafic,

precum și nu a ținut cont de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile

1

rutiere, de care trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei,

benzii de circulație și modalității de conducere a vehiculului, prin ce a încălcat

cerințele indicatorului rutier nr 2.1 al Regulamentului Circulației Rutiere

„cedează trecerea” și prevederile pct. 59 alin. (2) a RCR care prevede că „La

intersecția drumurilor de semnificație neechivalentă, conducătorul vehiculului care se

deplasează pe drum fără prioritate trebuie să cedeze trecerea vehiculelor ce se apropie

de intersecție pe drumul cu prioritate” și ca urmare intrînd în intersecție a comis

tamponarea cu autoturismul de model „Mercedes” cu n/î CPI 022, condus de

cet. Boțan Iurie.

În rezultatul impactului unitățile de transport au fost avariate, iar lui

Boțan Iurie, i-au fost cauzate conform raportului de expertiză medico - legală

nr. 2431/D din 22 octombrie 2013, vătămări corporale medii.

Boțan Iu. au atacat-o cu apeluri, care au solicitat:

- acuzatorul de stat, casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărîri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Perepelița T. să fie

condamnată conform învinuirii înaintate la amendă în mărime de 200 unități

convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe

un termen de 2 ani. În argumentarea soluției solicitate apelantul a invocat că,

la stabilirea pedepsei fără aplicarea pedepsei complementare - privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport, instanța de judecată nu a ținut cont de

scopul pedepsei penale stipulat la art. 61 alin.(2) Cod penal, or, inculpata a

admis o încălcare gravă a prevederilor Regulamentului Circulației Rutiere,

prin ce a pus în pericol nu doar viața și sănătatea sa, dar și altor participanți la

trafic;

- partea vătămată, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță cu stabilirea unei pedepse mai

aspre și aplicarea pedepsei complementare sub formă de privarea de dreptul

de-a conduce mijloace de transport în limitele prevăzute de norma penală în

baza căreia Perepelița T. a fost condamnată. În motivarea celor invocate

apelantul a specificat că, instanța de fond eronat a interpretat faptul că

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de pînă

la 2 ani urmează a fi aplicat doar în cazul în care sancțiunea principală va fi

sub formă de închisoare.

noiembrie 2014, apelurile declarate au fost respinse și menținută fără

2

modificări sentința contestată.

corect a apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, ajungînd la o

concluzie justă privind vinovăția inculpatei în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal.

Referitor la pedeapsa aplicată lui Perepelița T., instanța de apel

a menționat că la stabilirea acesteia, instanța de fond a ținut cont de

prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și just a conchis că, scopul pedepsei

penale poate fi atins și prin aplicarea sancțiunii sub formă de amendă.

Cu referire la solicitarea apelanților privind aplicarea pedepsei

complementare - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

Colegiul penal a relevat că, inculpata poate fi sancționată cu amendă, fără

aplicarea pedepsei complementare, deoarece fraza „(cu sau fără) privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani” se referă doar la

pedeapsa cu închisoarea. Or, în cazul în care, pedeapsa complementară este

prevăzută pentru mai multe categorii de pedepse principale din sancțiunea

articolului, legiuitorul indică expres că pedeapsa complementară se aplică „în

toate cazurile”.

vătămată Boțan I. care invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de

procedură penală solicită, casarea hotărîrilor contestate cu pronunțarea unei

noi hotărîri de condamnare a lui Perepelița Tatiana în baza art. 264 alin. (1)

Cod penal, cu aplicarea unei sancțiuni mai aspre, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani, invocînd repetat aceleași

argumente care anterior au fost menționate în cererea de apel.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

În recursul declarat de recurent se invocă ca temei de drept prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală și anume: hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță cînd cauza a fost judecată în apel fără citarea legală a unei

părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a

înștiința instanța despre această imposibilitate.

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrilor atacate în

3

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și

oricăror probe noi prezentate instanței de apel, fiind obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit art. 417 alin.(1) pct.7) și 8) CPP, decizia instanței de apel trebuie

să cuprindă fondul apelului, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul penal menționează că, hotărîrile pronunțate de instanțele

ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței

superioare de a verifica corespunderea hotărîrii pronunțate cu legea. Necesită

de avut în vedere că nu numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea

insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de

casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de

procedură.

Astfel, instanța de recurs conchide că în cauza dată instanța de apel nu a

îndeplinit aceste stricte prevederi ale legii, din sensul cărora rezultă că

nerespectarea acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului,

fapt ce atrage după sine casarea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu prevederile art.412 alin.(2) Cod de procedură penală,

judecarea apelului se face cu citarea părților și înmînarea copiilor de pe apel.

Din materialele dosarului rezultă că împotriva sentinței instanței de

fond a depus apel acuzatorul de stat și partea vătămată Boțan I., cu invocarea

motivelor menționate la pct. 3 al prezentei hotărîri, în susținerea cerințelor

privind casarea hotărîrii primei instanțe.

Colegiul atestă că, în conformitate cu prevederile art. 60 alin. (1) pct. 15)

Cod de procedură penală, partea vătămată are dreptul să participe la

judecarea cauzei pe cale ordinară de atac, precum are și alte drepturi și

obligații prevăzute de prezentul cod, iar conform art. 364 Cod de procedură

penală, părțile pot prezenta și cere administrarea probelor și în cursul

cercetării judecătorești.

Conform art. 315 Cod de procedură penală, procurorul, partea

vătămată, apărătorul, inculpatul beneficiază de drepturi egale în fața instanței

de judecată în ce privește administrarea probelor, participarea la cercetarea

acestora și formularea cererilor și demersurilor.

Articolul 24 Cod de procedură penală garantează părților dreptul la un

4

proces contradictoriu și prevede că părțile participante la judecarea cauzei au

drepturi egale, fiind investite de legea procesuală penală cu posibilități egale

pentru susținerea pozițiilor lor.

Colegiul remarcă că potrivit prevederilor art. 323 alin.(2) și (3) Cod de

procedură penală, judecarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel se

desfășoară cu participarea părții vătămate, iar în caz de neprezentare motivată a

acesteia, instanța, consultînd opiniile părților, decide judecarea cauzei sau amînarea ei

în funcție de faptul dacă cauza poate fi judecată în lipsa părții vătămate fără a-i leza

drepturile și interesele.

Potrivit materialelor cauzei rezultă că, la 05 noiembrie 2014, partea

vătămată Boțan Iurie prin intermediul faxului a expediat o cerere de amînare

a examinării cauzei, din motiv de sănătate, prezentînd în acest sens - copia

certificatului de concediu medical seria 01 cu nr. 1512112 (f.d.144).

Din procesului-verbal al ședinței de judecată se vede că instanța de apel,

a decis examinarea apelurilor înaintate în lipsa părții vătămate, însă, în

situația cînd partea vătămată a prezentat probe, care, în opinia lui, dovedesc

imposibilitatea lui de a se prezenta în ședința de judecată motivat dar

nicidecum neprezentarea nemotivată în instanță, instanța de apel urmează să

argumenteze soluția asupra acestui argument (f.d.147-148).

Prin urmare, instanța de apel a încălcat prevederile normelor enunțate

prin ce a admis o eroare de drept.

Astfel, la judecarea apelului, cauza a fost examinată în lipsa părții

vătămate, care, legal citată, a fost în imposibilitatea de a se prezenta, iar

nerespectarea acestei reguli constituie o eroare de drept, care se încadrează în

prevederile art. 427 alin.(1) pct.5) Cod de procedură penală.

Din prevederile art. 17 alin. (2) Cod de procedură penală rezultă că

instanța judecătorească este obligată să asigure participanților la procesul

penal deplină exercitare a drepturilor lor procesuale.

Dispoziția normei date nu a fost respectată de către instanța de apel, dat

fiind că judecarea cauzei respective, inclusiv și în baza apelului declarat de

partea vătămată, s-a desfășurat în absența acesteia, necătînd că lipsa părții

vătămate în instanță a fost motivată.

Prin urmare, Colegiul conchide că prin neargumentarea examinării

cauzei în lipsa părții vătămate, instanța de apel a încălcat dreptul acestuia la

apărare și dreptul la judecare în mod echitabil.

5

Astfel, se constată că cauza penală a fost judecată atît în instanța de

fond, cît și cea de apel în lipsa părții vătămate.

Această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs, deoarece

soluționarea chestiunii respective și anume - privind participarea părților la

proces în instanța de apel ține de desfășurarea legală a procedurii de judecată

în instanța de apel, care este de competența acestei instanțe, de aceea decizia

instanței de apel urmează a fi casată cu trimiterea cauzei la rejudecare.

Rejudecînd cauza, instanța de apel urmează să ia în considerație cele

expuse în prezenta decizie, să înlăture încălcările de lege menționate, să

respecte procedura de judecare a cauzei în instanța de apel, cu înștiințarea

părților, iar în caz de imposibilitate a acestora de a se prezenta să respecte

procedura procesual penală în această parte, se va pronunța asupra tuturor

motivelor invocate în apelurile declarate, va verifica minuțios, sub toate

aspectele, complet și obiectiv toate probele în strictă conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală și va adopta o hotărîre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de partea vătămată Boțan Iurie,

casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05

noiembrie 2014, în cauza penală în privința lui Perepelița Tatiana Evghenii și

dispune rejudecarea cauzei în ordine de apel în aceeși instanță, în alt complet

de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac, publicată integral la 21 aprilie

2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Ghenadie Nicolaev

Nadejda Toma

6