ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 01.04.2015

1ra-296/2015 — art.326 alin.1 CP

HOTĂRÂRE
01.04.2015
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.326 alin.1 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.6,10 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-296/2015 — art.326 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul 1ra-296/15

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

01 aprilie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate

de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Valentina Costaș,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 noiembrie

2014 și de avocatul Revenco Eduard în numele inculpatului Toderica Serghei,

împotriva sentinței Judecătoriei Fălești din 07 iulie 2014 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 26 noiembrie 2014, în cauza penală în

privința lui

Toderica Serghei Victor,

născut la 02 august 1983, originar din r-nul Fălești,

domiciliat în mun. Chișinău, str. Vișinilor 20A, ap. 7.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală legal executată.

probelor administrate la faza de urmărire penală, Toderica Serghei a fost

condamnat:

- în baza art. 326 alin.(1) Cod penal, la amendă în mărime de 500 unități

convenționale,

- în baza art. 326 alin.(1) Cod penal, la amendă în mărime de 1800 unități

convenționale.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de

2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea

de avocat pe un termen de 3 ani.

1

S-a dispus încasarea de la inculpat în beneficiul părții vătămate Antoci

Serghei, activînd în calitate de avocat în cadrul CA „Toderica Serghei”, în

prima jumătate a lunii septembrie 2013, personal, a pretins de la Antoci

Svetlana bani în sumă de 15 000 lei susținînd că are influență asupra

procurorului și judecătorului care examinează cauza penală cu privire la

învinuirea fiului acesteia Antoci Ion în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de

art. 186 alin.(2) lit.c) și 217 alin.(2) Cod penal și, îi poate determina să adopte o

sentință favorabilă ultimului.

La data de 12 septembrie 2013, Toderica S. a primit de la Antoci S. banii

în sumă de 15 000 lei, afirmînd că banii urmează să-i transmită procurorului și

judecătorului, iar pentru a camufla acțiunile infracționale a întocmit

contractul de asistență juridică nr. C-012 din 12.09.2013.

Tot el, activînd în calitate de avocat în cadrul CA „Toderica S.”, la 28

februarie 2014, personal, a pretins de la Galiț Rodica bani în sumă de 1500

euro, susținînd că are influență asupra procurorului și judecătorului care

examinează cauza penală cu privire la învinuirea ultimei în săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin.(4) Cod penal și, îi poate determina să

adopte o sentință favorabilă, adică o sentință de achitare.

La 04 martie 2014, Toderica S. a primit de la Galiț R. bani în sumă de 700

euro, insistînd ca ultima cît mai curînd să-i transmită și restul sumei afirmînd

că banii urmează să-i transmită procurorului și judecătorului, iar pentru a

camufla acțiunile infracționale a întocmit contractul de asistență juridică nr. E-

021 din 04.03.2014. La 06 martie 2014 inculpatul a primit de la Galiț R. restul

banilor în sumă de 800 euro, fiind reținut în flagrant de către colaboratorii

Centrului Național Anticorupție.

blîndețea pedepsei, și anume, la stabilirea pedepsei instanța de fond n-a ținut

cont de prevederile art. 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunilor comise, care

prin acțiunile sale ilegale a atentat asupra relațiilor sociale referitoare la buna

desfășurare a activității organelor autorităților publice centrale și locale,

încrederea populației în instituțiile statului și buna funcționare a lor.

Consideră, că aplicarea de către instanța de fond a unei pedepse mai blînde,

decît cea solicitată de către procuror, este una nefondată din motivul

2

neatingerii scopului prevăzut la art. 61 Cod penal și anume cauzarea

anumitor lipsuri și restricții ale drepturilor persoanei vinovate. Astfel, a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri

de condamnare a inculpatului conform învinuirii înaintate, în baza art. 326

alin.(1) Cod penal pe episodul cu Antoci I. la 2 ani închisoare,iar pe al doilea

capăt de învinuire în baza art. 326 alin.(1) Cod penal la 2 ani închisoare. În

temeiul art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate, definitiv să-i fie stabilită pedeapsa de 3 ani 4

luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Totodată să fie

admisă acțiunea civilă înaintată de Antoci S.

3.1. Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Revenco Eduard în

numele inculpatului, care a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea

unei noi hotărîri de condamnare la amendă în mărime de 1800 unități

convenționale, fără aplicarea pedepsei complementare, totodată să fie

respinsă acțiunea civilă.

În motivarea apelului a invocat că dispozițiile art. 326 alin.(1) Cod penal

nu prevede pedeapsa complementară pentru persoanele fizice, iar instanța de

judecată în baza art. 65 alin.(3) Cod penal, concomitent cu pedeapsa

principală a aplicat și pedeapsa complementară – privarea de dreptul de a

exercita activitate de avocat pe un termen de 3 ani. Cele expuse contravin

prevederilor art. 325 Cod de procedură penală, care prevede că, judecarea

cauzei în prima instanță se efectuiază numai în privința persoanei puse sub

învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Consideră că

instanța de judecată nu era în drept să-i aplice lui Toderica S. pedeapsa

complementară, în cazul în care partea acuzării nu a solicitat astfel de

categorie de pedeapsă. Totodată, profesia de avocat constituie o ocupație

potrivit căreia inculpatul se întreține și este unicul lucru pe care îl poate face

pentru asigurarea condițiilor de trai. Privarea acestui drept, va genera

consecințe nefaste în viață.

2014, au fost respinse, ca nefondate apelurile declarate de procuror și avocatul

Revenco E. în numele inculpatului Toderica S.

aspectele, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, a examinat și apreciat

probele administrate în cauză, care dovedesc cu certitudine vinovăția lui S.

3

Toderica în săvîrșirea infracțiunii imputate, corect a stabilit circumstanțele de

fapt și vinovăția inculpatului, just a încadrat în drept acțiunile lui,

circumstanțe care nici nu se contestă.

De asemenea, instanța a conchis că măsura de pedeapsă a fost aplicată

legal și corect de către instanța de fond, care nu contravine legii, ținînd cont

de prevederile art. 7,61,75, art. 84 alin.(1) Cod penal și art. 3641 alin.(8) Cod de

procedură penală, precum și de gravitatea faptei penale, urmările

prejudiciabile, motivul săvîrșirii infracțiunii, persoana inculpatului, care este

caracterizat pozitiv la locul de trai, recunoașterea vinei și căința sinceră,

considerînd că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea

lui de societate, stabilindu-i pedeapsa sub formă de amendă, pedeapsă în

limitele sancțiunii art. 326 alin.(1) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că în circumstanțele nominalizate nu este

temei de a considera că pedeapsa stabilită inculpatului fiind aspră sau prea

blîndă, prin urmare argumentele apelanților nu pot servi drept temei pentru

schimbarea pedepsei inculpatului.

procurorul și avocatul Revenco Eduard în numele inculpatului, care au

solicitat:

- procurorul, care invocînd prevederile art. 427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de

procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel cu remiterea

cauzei la rejudecare, invocînd că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale. Consideră, că instanțele judecătorești incorect au apreciat

circumstanțele cauzei și anume persoana inculpatului, care se caracterizează

pozitiv, fiind pentru prima dată atras la răspundere penală, atitudinea

societății față de pedeapsa penală, considerînd posibilă corectarea și

reeducarea inculpatului fără izolarea lui de societate, stabilindu-i pedeapsa

sub formă de amendă.

Aceste circumstanțe sunt insuficiente pentru stabilirea pedepsei în

coraport cu împrejurările cauzei, iar aplicarea pedepsei mai blînde, nu va

restabili echitatea socială, corectarea inculpatului, prevenirea din partea

acestuia, precum și a altor persoane de noi infracțiuni și nu va constitui o

garanție și asigurare bună a funcționării întregului sistem de securitate a țării,

iar drepturile și libertățile consfințite în Constituția RM și alte legi nu vor fi

4

apărate.

- avocatul Revenco E. în numele inculpatului, care invocînd temeiul de

drept prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.10) CPP, solicită, casarea hotărîrilor

contestate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, cu excluderea

pedepsei complementare și respingerea acțiunii civile.

Consideră, că instanța de fond incorect i-a aplicat lui Toderica S.

pedeapsa complementară, în cazul în care partea acuzării nu a solicitat această

pedeapsă. Mai mult ca atît, privarea acestui drept, va genera consecințe

nefaste în viața inculpatului.

Referitor la acțiunea civilă a menționat că suma de bani în valoare de

15 000 lei a fost obținută de inculpat pe cale legală, avînd la bază contractul de

asistență juridică, însă aceasta nu poate fi calificat ca acțiune și inculpatul nu

poate fi atras la răspundere, deoarece circumstanțele cauzei nu determină un

grad prejudiciabil.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil, pe motiv că

temeiurile invocate nu se încadrează în cele prevăzute la art. 427 Cod de

procedură penală, totodată menționînd că măsura de pedeapsă stabilită lui

Toderica S. este în limitele sancțiunii.

declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal

dispune inadmisibilitatea acestora, deoarece sunt vădit neîntemeiate, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

În conformitate cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia

Potrivit textului recursurilor, procurorul și avocatul în numele

inculpatului invocă temei de casare a deciziei instanței de apel pct. 6) și 10)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței

de apel conține o eroare de drept atunci cînd instanța de apel nu s-a pronunțat

5

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Colegiul penal constată că, motivele invocate de recurenți nu sunt

aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

Astfel, acuzatorul de stat nu indică nici un argument în susținerea

acestor motive, nu invocă concret, asupra căror motive nu s-a pronunțat

instanța de apel.

În acest context, instanța de recurs menționează că, instanța de apel

a respectat prevederile art. 414-418 Cod de procedură penală, în hotărîrea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat,

motivîndu-și soluția, care nu contrazice dispozitivul hotărîrii sale, fiind

expusă clar.

Totodată, Colegiul reține că recurenții nu sunt de acord cu pedeapsa

stabilită inculpatului, și anume - acuzatorul de stat, că s-a aplicat pedeapsa

sub formă de amendă, iar avocatul în numele inculpatului, critică pedeapsa

complementară – privarea de dreptul de a exercita activitatea de avocat.

În acest sens, instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Instanța de recurs remarcă că prin criterii de individualizare a pedepsei

se înțeleg cerințele de care instanța de judecată este obligată să se conducă în

procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei persoanei vinovate de săvîrșirea

infracțiunii.

Individualizarea pedepsei constă din obligațiunea instanței de a stabili

măsura pedepsei concrete infractorului necesară și suficientă pentru

realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale.

Legea penală fixează cadrul legal în limitele căruia instanța de judecată

efectuează operațiunea de stabilire și aplicare a pedepsei infractorului. Astfel,

instanța de judecată stabilește tipul sau cuantumul pedepsei în limitele

prevăzute de sancțiunea normei penale din partea specială a Codului penal în

baza căreia a fost calificată fapta ca infracțiune.

La individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de

individualizare a pedepsei instanța de judecată trebuie să respecte toate

6

cerințele prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea față de inculpat a unei

pedepse echitabile, legale și individualizate.

Astfel, instanța menționează că, primul episod de trafic de influență a

fost comis de Toderica S. în luna septembrie 2013, iar sancțiunea normei art.

326 alin.(1) Cod penal, la acel moment prevedea amendă de la 500 la 1500

unități convenționale sau închisoare de pînă la 5 ani.

Al doilea episod comis de inculpat a avut loc în luna martie 2014, iar la

25 februarie 2014, a intrat în vigoare Legea nr. 326 din 23.12.2013 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, potrivit căreia sancțiunea art.

326 Cod penal a fost modificată, și anume prevede amendă de la 2000 la 3000

unități convenționale sau închisoare de pînă la 5 ani.

Colegiul reiterează faptul că, în speță, judecarea cauzei penale a avut loc

pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în conformitate și

cu respectarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, și potrivit alin.

(8) al acestui articol, inculpatul care a recunoscut săvîrșirea faptelor indicate

în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor

administrate la faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a

limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii, muncii

neremunerate în folosul comunității și de reducere cu o pătrime a limitelor de

pedeapsă prevăzute de lege în cazul amenzii.

Lui Toderica S. în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art. 84 alin.(1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 2000

unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de

avocat pe un termen de 3 ani, soluție care a fost menținută de către instanța de

apel.

Colegiul penal consideră corectă constatarea instanței de apel precum că

prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod

penal, ținînd cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

În argumentarea pedepsei stabilite instanța de apel a stabilit că,

inculpatul anterior nu a fost judecat, fiind caracterizat pozitiv la locul de trai,

a recunoscut vina integral, fiind de acord să fie examinată cauza în procedura

7

prevăzută de art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, căindu-se sincer de

cele săvîrșite.

În prezența circumstanțelor descrise, Colegiul consideră necesar de

specificat faptul că, sancțiunea art. 326 alin. (1) Cod penal, prevede

următoarele pedepse alternative: amendă și închisoare.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei,

prevăzute de art. 75 alin. (2) Cod penal, o pedeapsă mai aspră, din numărul

celor alternative, prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai

în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va

asigura atingerea scopului pedepsei. Concluzia instanței cu privire la

aplicarea unei pedepse mai aspre urmează a fi motivată.

Potrivit Hotărîrii explicative a Plenului CSJ din 11.11.2013, nr. 8 „Cu

privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale” în pct. 17 se

precizează că, instanțele trebuie să asigure aplicarea măsurilor aspre de

pedeapsă față de persoanele adulte care au săvîrșit infracțiuni grave, deosebit

de grave și excepțional de grave.

O atenție sporită trebuie să se acorde în cazurile stabilirii pedepsei

persoanelor declarate vinovate de săvîrșirea infracțiunilor contra bunei

desfășurări a activității în sfera publică, a coruperii pasive ori active, sau dării

ori luării de mită, care, în afară de pericolul social sporit, afectează grav

autoritatea și imaginea instituțiilor, organizațiilor publice. Același principiu

urmează a fi aplicat și la stabilirea pedepsei pentru infracțiunile de tortură,

tratamentul inuman sau degradant, trafic de ființe umane, violență în familie.

Analizînd hotărîrile instanțelor de fond și de apel Colegiul constată că,

deși sancțiunea infracțiunii incriminate inculpatului prevede pedepse

alternative sub formă de amendă și închisoare, însă în contextul

circumstanțelor constatate, instanțele just au considerat că scopul pedepsei

poate fi atins și prin aplicarea celei mai blînde pedepse - amenda.

În privința argumentului invocat de avocatul Revenco E. în numele

inculpatului referitor la excluderea pedepsei complementare, deoarece

sancțiunea art.326 alin.(1) Cod penal nu prevede pedeapsa complementară

pentru persoanele fizice, Colegiul penal menționează următoarele.

Conform art. 65 alin.(3) Cod penal, privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate poate fi aplicată ca pedeapsă

complementară și în cazurile cînd nu este prevăzută în calitate de pedeapsă

8

pentru infracțiunile din Partea specială a prezentului cod, dacă, ținînd cont de

caracterul infracțiunii săvîrșite de cel vinovat în timpul îndeplinirii

obligațiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei anumite activități,

instanța de judecată va considera imposibilă păstrarea de către acesta a

dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.

Astfel, instanța corect a conchis că inculpatul a săvîrșit o infracțiune

contra bunei desfășurări a activității în sfera publică, descreditînd domeniul

serviciilor publice, avînd calitate de subiect special, cu responsabilități mai

deosebite, prin urmare just a considerat despre imposibilitatea păstrării în

continuare de către inculpat a dreptului de a desfășura activitatea de avocat.

Pedeapsa stabilită inculpatului de către instanța de fond (2000 unități

convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de avocat pe un termen

de 3 ani, în temeiul art. 84 alin.(1) CP) și menținută de cea de apel, este stabilită

corespunzător gravității faptei, în raport cu pericolul social, atitudinea

inculpatului față de cele comise, precum și luînd în considerație

circumstanțele atenuante stabilite.

Cît privește argumentul avocatului în numele inculpatului referitor la

respingerea acțiunii civile prin care s-a dispus încasarea din contul lui

Toderica S. în beneficiul lui Antoci Sv. a sumei de 15 000 lei, sumă care a fost

obținută pe cale legală, avînd la bază contractul de asistență juridică, instanța

de recurs îl consideră ca neîntemeiat, din următoarele considerente.

Potrivit declarațiilor martorului Antoci Sv., în primele zile ale lunii

septembrie 2013 dînsa întîlnindu-se cu Toderica S., acesta i-a cerut suma de

800 lei pentru consultații juridice. Ulterior, după ce ultimul a făcut cunoștință

cu materialele cauzei i-a spus că mai este necesar să-i achite suma de 15 000

lei, bani care i-a transmis la 12.09.2013, în rezultatul căreia a fost încheiat

contractul de prestare a serviciilor juridice (nr. C-012). Careva bon de plată

nu a primit. Mai mult ca atît, Toderica S. i-a spus să nu arăte nimănui acest

contract. Totodată, din cuvintele inculpatului a înțeles că banii în sumă de

15 000 lei sunt destinați pentru a fi mituit procurorul și judecătorul în scopul

soluționării pozitive a cazului în privința feciorului său. Peste un timp a

hotărît să rezilieze contractul încheiat între ea și Toderica S., la ce ultimul a

promis că îi va restitui banii. Astfel, la 27 noiembrie 2013 Toderica S. i-a spus

să semneze două bonuri de plată și anume – blancuri curate, iar Antoci S. a

semnat considerînd că inculpatul îi va achita banii, însă, după aceasta el i-a

9

spus că nu are posibilitatea să-i restituie banii. Suplimentar a mai declarat că

după ce i-a achitat suma de 15 000 lei, Toderica S. a mai cerut bani în mărime

de 10 000 lei.

Astfel, Toderica S. nu și-a executat obligațiunile asumate potrivit

contractului încheiat, iar cele nominalizate de avocat sunt declarative și

inadmisibile, deoarece nu au nici un suport legal și contravin materialelor

cauzei.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că pedeapsa aplicată inculpatului

este în limitele prevăzute de lege, astfel că nu există temei legal pentru

admiterea recursurilor ordinare declarate de procuror și avocat în numele

inculpatului și, potrivit legii, decide inadmisibilitatea acestora, fiind vădit

neîntemeiate.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Valentina Costaș, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 noiembrie 2014 și de

avocatul Revenco Eduard în numele inculpatului Toderica Serghei, împotriva

sentinței Judecătoriei Fălești din 07 iulie 2014 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 26 noiembrie 2014, în cauza penală în privința lui

Toderica Serghei Victor, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 23 aprilie 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-11-08
0,94
1ra-1292/2016 — art.145 alin.1,151 alin.1 Cod penal
Dosarul 1ra-1292/16 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 08 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Petru Ursache, Judecătorii – Constantin Alerguş, Vladimir Timofti,
CSJ 2015-02-18
0,94
1ra-191/2015 — art.27, 145 alin.1 Cod penal
Dosarul 1ra-191/15 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 18 februarie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte - Constantin Alerguș, Judecătorii - Nadejda Toma, Petru Moraru, a examinat ad
CSJ 2015-09-23
0,94
1ra-922/2015 — art. 287 al.1 CP
Dosarul nr. 1ra-922/2015 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 23 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, examinând,
CSJ 2016-09-20
0,94
1ra-960/2016 — art. 324 al. 2 lit. c CP
Dosarul nr.1ra-960/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 20 septembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, Judecători - Timofti Vladimi
CSJ 2014-04-16
0,94
1ra-657/2014 — art.191-1 alin.1, 264-1 alin.4 Cod penal
Dosarul 1ra-657/14 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 02 aprilie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte – Petru Ursache, judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev, a examinat
Sursă