1ra-1042/2014 — art. 264 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1, pct. 6 CPP
1ra-1042/2014 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-1042/2014
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
11 iunie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Nicolae Gordilă
Judecători –Liliana Catan și Iurie Diaconu
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Ignat Dumitran în numele inculpatei, împotriva sentinței Judecătoriei Cantemir din 03
mai 2013 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 03 februarie 2014,
pe cauza penală în privința lui:
Gheorghiță Aliona Petru, născut
la 18 aprilie 1976, originară din s.
Chircani, r-nul Cahul, domiciliată în or.
Cantemir, str. Testimițeanu 18, ap. 1;
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 14.03.2012 – 03.05.2013;
instanța de apel: 05.06.2013- 03.02.2014;
instanța de recurs: 15.05.2014 - 11.06.2014;
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Cantemir din 03 mai 2013, Gheorghiță Aliona
a fost condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub
formă de amendă în mărime de 150 (una sută cincizeci) unități convenționale, ceea ce
constituie 3 000 (trei mii) lei, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport.
Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului să se
expună instanța în ordinea civilă.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, la 31 iulie
2012, aproximativ la ora 00.00, Gheorghiță Aliona conducînd automobilul de model
„Rover", cu nr. de înmatriculare CH BB 753, pe strada Ștefan Vodă din or. Cantemir,
cu viteza mai mult de 44 km/h, a încălcat prevederile Regulamentului Circulației
Rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009 și anume: art. 45
alin. (2), care prevede că, în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot
fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau să oprească, pentru a nu
pune în pericol siguranța traficului, art. 51 pct. b), conform căruia, înaintea depășirii,
1
conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că, cel care îl precedă pe aceeași bandă
nu a semnalizat intenția de a depăși sau intenția de a preselecta spre stînga, nu a
întreprins acțiuni necesare pentru ca să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a
nu pune în pericol siguranța traficului, nu s-a isprăvit cu conducerea autovehiculului
tamponînd mopedul de model „Jaguar YX48Q-1” număr de înmatriculare CT AB
809, condus de către cetățeanul Baraghin Ștefan. În urma tamponării, acestuia i-au
fost cauzate conform raportului de expertiză medico-legală nr. 372 „D„ din
01.12.2011, leziuni corporale sub formă excoriații pe torace de stingă, ambele coaste,
genunchi, antebrațul drept ce se califică ca vătămări corporale neînsemnate, iar
pasagerei Sîrbu Măria Dumitru, i-au fost cauzate conform raportului de expertiză
medico-legală nr. 330 „D„ din 27.10.2011, leziuni corporale sub formă de fractură
închisă a fibulei stîngi cu deplasarea fragmentelor, tumefiere și echimoză a gambei
stîngi cu trecere pe articulația talocrurală, tumefiere a țesuturilor moi în regiunea
parietală pe stînga, excoriații și zgîrîieturi pe cotul și antebrațul stîng, 1/3 medie,
suprafața posterioară, echimoză pe fesa stîngă ce se califică ca vătămări corporale
medii.
Nefiind de acord cu sentința, avocatul Ignat Dumitran în numele
inculpatei a depus apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea
unei noi hotărîri de achitare.
În motivarea apelului avocatul a invocat că, instanța de fond nu a dat apreciere
declarațiilor inculpatei și a probelor anexate, iar schema accidentului rutier nu redă
situația de fapt care a avut loc și nu indică că inculpata este vinovată de comiterea
accidentului.
Martorii au afirmat faptul că motocicleta nu a fost deplasată de la locul
ciocnirii, doar a fost ridicată deoarece curgea combustibilul, însă foto-tabelul vine în
contrazicere cu schema accidentului rutier, privitor la locul ciocnirii.
În instanța de judecată s-a constatat faptul că, partea vătămată nu posedă
permis de conducere și conform certificatului eliberat de medic acesta vede cu ochiul
stîng doar pînă la distanța de 4 m. Potrivit afirmațiilor date a făcut trimitere la
vederile art. 40 al Regulamentului Circulației Rutiere.
Mai mult ca atît, apelantul a menționat și faptul că, instanța de judecată nu și-a
expus părerea asupra demersului avocatului cu privire la încetarea procesului penal,
în legătură cu expirarea termenului de ținere în calitate de bănuit, prin care a făcut
trimitere la prevederile art. 8 Cod de procedură penală.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 03 februarie
2014, a fost respins apelul declarat, ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței fără
modificări.
4.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, deși
inculpata nu recunoaște vina, din examinarea probelor directe și indirecte
administrate în cauză rezultă că Gheorghiță Aliona, care a luat poziția negării
2
infracțiunii săvîrșite, și-a dat perfect seama de actele pe care le-a comis, de gravitatea
acestora și penalitatea lor.
Vina inculpatei se confirmă și prin declarațiile părților vătămate Baraghin
Ștefan și Sîrbu Maria, a martorilor Casian Vladimir, Butuc Victor, Caradjov
Constantin, Grib Alexandr și prin materialele cauzei: procesul-verbal de cercetare la
fața locului cu schema schiță tabelul fotografic din 31.07.2011 (f.d. 14-18); raportul
de examinare medico-legală nr. 276 din 03.08.2011 a cet. Sîrbu Măria (f.d. 35);
raport de examinare medico-ală nr. 274 din 05.08.2011 a cet. Baraghin Ștefan (f.d.
36); raportul de expertiză auto-tehnică și trasologică nr. 1627 din 19.09.2011 (f.d. 44-
51); raportul de expertiză medico-legală a cet. Baraghin Ștefan nr. 372d din
01.12.2011( f.d. 56); raportul de expertiză medico-legală a cet. Sîrbu Măria nr. 330d
din 27.10.2011 (f.d. 60); procesul-verbal de examinare a obiectului din 09.09.2011
(f.d. 63, 66).
Colegiul penal a precizat că, nu sunt întemeiate argumentele apelului privind
lipsa vinovăției acesteia în comiterea accidentului rutier, deoarece, schema
accidentului rutier (f.d.15-16) în care este indicat locul ciocnirii mijloacelor,
localizarea defectelor tehnice la mijloacele de transport și raportul de expertiză auto-
tehnice (f.d.44-51) demonstrează că, conducătorul motocicletei de model „Jaguar"
deja efectua manevră de virare la stînga. Iar conducătorul autoturismului de model
„Rover" Gheorghiță Aliona, avînd obstacolul în direcția sa, nu a întreprins măsuri
pentru a evita accidentul rutier. Inculpata contrar prevederilor pct. 45 alin. (2)
Regulamentului Circulației Rutiere nu a redus viteza sau chiar să oprească, pentru a
nu pune în pericol siguranța traficului, nu a frînat și a tamponat motocicleta, ce s-a
soldat cu cauzarea leziunilor corporale medie la victima Sîrbu Maria.
Afirmațiile apelantului că conducătorul motocicletei nu s-a convins în
securitatea virării la stînga, instanța de apel a relatat că contravin probelor din cauză,
deoarece, părțile vătămate Baraghin Ștefan și Sîrbu Maria au declarat că pînă la
începerea manevrei ei s-au convins în lipsa obstacolelor pentru manevră, activînd
semnalizatorul, inclusiv el cu sunet. Aceste afirmații au fost confirmate de părțile
vătămate și în instanța de apel și sunt în coroborare cu alte probe din cauză, nefiind
temei pentru a pune la îndoială declarațiile părților vătămate.
Colegiul penal a considerat că nu sunt întemeiate și argumentele apelului,
precum că sunt temei pentru încetarea procesului penal, pe temeiurile invocate în
demersul avocatului Babin Andrei (f.d.171) în baza art. 63 alin.(2) Cod de procedură
penală, deoarece învinuirea inculpatei a fost înaintată în termen de 3 luni. Astfel,
potrivit materialelor cauzei prin ordonanța din 22.11.2011 (f.d. 120) Gheorghiță
Aliona a fost recunoscută în calitate de bănuită și prin ordonanța din 22.02.2012 (f.d.
130) a fost pusă sub învinuire pe art. 264 alin. (l) Cod penal.
Împotriva hotărîrilor menționate, avocatul Ignat Dumitran în numele
inculpatei, a declarat recurs ordinar, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod
de procedură penală, prin care solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și
3
pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, pe motiv că fapta nu întrunește elementele
infracțiunii.
În motivarea recursului, recurentul a invocat că, pe cauza penală sunt suficiente
probe care confirmă nevinovăția inculpatei. Partea vătămată nu a observat-o pe
inculpată, deoarece are vederea slabă, iar schema accidentului rutier este
contradictorie cu declarațiile părților vătămate, invocînd prevederile art. 40 a
Regulamenului Circulației Rutiere.
Recurentul precizează că, instanța de apel nu a apreciat fotografiile anexate la
materialele cauzei, deoarece aceste fotografii redau versiunea inculpatei, că ciocnirea
a fost între unitățile de transport lateral, fapt confirmat și de raportul de expertiză
auto-tehnică trasologică nr. 1627 din 19.09.2011, care concluzionează că unitățile de
transport se aflau sub un unchi aproximativ de 45 grade.
Afirmațiile instanței privind vina acesteia, avocatul consideră că se bazează pe
presupuneri și careva probe pertinente și concludente lipsesc, făcînd trimitere la art. 8
Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 ) Cod de
procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului
declarat, solicitînd respingerea acestuia, deoarece argumentele invocate de recurenți
referitor la procedura de apreciere a probelor ține de competența instanțelor ierarhic
inferioare și nu sunt prevăzute ca temei pentru judecarea cauzei în ordine de recurs.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza
materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea
acestuia, din următoarele considerente.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
care constată că este vădit neîntemeiat.
Recurentul a invocat în recursul ordinar ca temei pentru recurs pct. 6) alin. (1)
al art. 427 Cod de procedură penală, de fapt referindu-se la dezacordul său cu
aprecierea probelor.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței
de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care
se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau
acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat
soluția instanței.
Raportînd norma nominalizată la situația în cauză, Colegiul penal constată că
temeiurile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al
prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul
casării deciziei instanței de apel, or, instanța de apel a verificat legalitatea și
4
temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform
materialelor din dosar, iar conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417
Cod de procedură penală, astfel, argumentul expus în recurs este neîntemeiat și se
respinge, deoarece soluția criticată este una corectă ce rezultă din cumulul de probe
prezentate și anexate la materialele cauzei și respectiv cercetate în ordinea prevăzută
de lege, dînduli-se aprecierea cuvenită.
La soluționarea cauzei, instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de
prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat cauza sub toate aspectele,
probele prezentate de părți verificîndu-le și apreciindu-le just, prin prisma pertinenței,
concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punctul de vedere al
coroborării lor și în mod întemeiat a confirmă vinovăția inculpatei pentru săvîrșirea
infracțiunii prevăzută de art. 264 alin. (1) Cod penal.
Potrivit prevederilor art. 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, instanța
de apel în decizie a făcut o analiză amplă a probelor acumulate în cauză și toate
probele prezentate au primit o apreciere la justa valoare, concluziile făcute de instanța
de apel rezultă din materialul factologic acumulat în cauză, argumentînd detaliat și
aplicarea pedepsei.
Mai mult ca atît, instanța de recurs menționează că instanța de apel corect s-a
expus asupra schemei accidentului rutier (f.d.15-16), în care este indicat locul
ciocnirii mijloacelor, localizarea defectelor tehnice la mijloacele de transport și
raportul de expertiză auto-tehnice (f.d.44-51) demonstrează că, conducătorul
motocicletei de model „Jaguar" deja efectua manevră de virare la stînga. Iar
conducătorul autoturismului de model „Rover" Gheorghiță Aliona, avînd obstacolul
în direcția sa, nu a întreprins măsuri pentru a evita accidentul rutier. Potrivit
raportului de expertiză auto-tehnică și trasologică nr. 1627 din 19.09.2011 (f.d.44-
51), ambele mijloace tehnice pînă la accidentul rutier nu aveau defecte tehnice.
Reieșind din urmele de derapare laterală cu lungimea de 11.70 m, s-a stabilit că
autoturismul de model „Rover" n/î CH BB 753, pînă la derapare a avut viteza reală
mai mult de 44 k/h. În momentul ciocnirii mijloacelor de transport, partea din înainte
al automobilului model „Rover" n/î CH BB 753 a avut contact cu partea din stînga a
ciclomotorului (mopedului) model „Jaguar ZX48-1" n/î CT AB 809, în momentul
ciocnirii axele longitudinale a mijloacelor de transport se aflau sub un ungi
aproximativ de 45 grade.
În virtutea celor menționate, Colegiul menționează, că instanța de apel, printr-o
apreciere justă a probelor, corect a menținut hotărîrea instanței de fond, iar motivele
aduse de recurent precum că instanța de apel nu a dat o apreciere cuvenită probelor
din dosar ține de starea de fapt, cu atît mai mult, aceste motive au fost obiectul
judecării în instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale dovedește
legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărîrii
judiciare.
5
Reieșind din cele expuse, Colegiul penal apreciază ca fiind corectă concluzia
instanței de apel, deoarece corespunde circumstanțelor de fapt ale cauzei, temeiurile
invocate de recurent și anume art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu
persistă în cauză, iar hotărîrea atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția
inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ignat Dumitran în
numele inculpatei, împotriva sentinței Judecătoriei Cantemir din 03 mai 2013 și a
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 03 februarie 2014, pe cauza
penală în privința lui Gheorghiță Aliona, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată publicată la 09 iulie 2014.
Președinte: Nicolae Gordilă
Judecători: Liliana Catan
Iurie Diaconu
6