1ra-1042/2014 — art. 264 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1, pct. 6 CPP
1ra-1042/2014 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-1042/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 11 iunie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Nicolae Gordilă Judecători –Liliana Catan și Iurie Diaconu a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul Ignat Dumitran în numele inculpatei, împotriva sentinței Judecătoriei Cantemir din 03 mai 2013 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 03 februarie 2014, pe cauza penală în privința lui: Gheorghiță Aliona Petru, născut la 18 aprilie 1976, originară din s. Chircani, r-nul Cahul, domiciliată în or. Cantemir, str. Testimițeanu 18, ap. 1; Termenul de examinare a cauzei: prima instanță: 14.03.2012 – 03.05.2013; instanța de apel: 05.06.2013- 03.02.2014; instanța de recurs: 15.05.2014 - 11.06.2014; C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Cantemir din 03 mai 2013, Gheorghiță Aliona a fost condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 150 (una sută cincizeci) unități convenționale, ceea ce constituie 3 000 (trei mii) lei, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului să se expună instanța în ordinea civilă.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, la 31 iulie 2012, aproximativ la ora 00.00, Gheorghiță Aliona conducînd automobilul de model „Rover", cu nr. de înmatriculare CH BB 753, pe strada Ștefan Vodă din or. Cantemir, cu viteza mai mult de 44 km/h, a încălcat prevederile Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009 și anume: art. 45 alin. (2), care prevede că, în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, art. 51 pct. b), conform căruia, înaintea depășirii, 1 conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că, cel care îl precedă pe aceeași bandă nu a semnalizat intenția de a depăși sau intenția de a preselecta spre stînga, nu a întreprins acțiuni necesare pentru ca să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, nu s-a isprăvit cu conducerea autovehiculului tamponînd mopedul de model „Jaguar YX48Q-1” număr de înmatriculare CT AB 809, condus de către cetățeanul Baraghin Ștefan. În urma tamponării, acestuia i-au fost cauzate conform raportului de expertiză medico-legală nr. 372 „D„ din 01.12.2011, leziuni corporale sub formă excoriații pe torace de stingă, ambele coaste, genunchi, antebrațul drept ce se califică ca vătămări corporale neînsemnate, iar pasagerei Sîrbu Măria Dumitru, i-au fost cauzate conform raportului de expertiză medico-legală nr. 330 „D„ din 27.10.2011, leziuni corporale sub formă de fractură închisă a fibulei stîngi cu deplasarea fragmentelor, tumefiere și echimoză a gambei stîngi cu trecere pe articulația talocrurală, tumefiere a țesuturilor moi în regiunea parietală pe stînga, excoriații și zgîrîieturi pe cotul și antebrațul stîng, 1/3 medie, suprafața posterioară, echimoză pe fesa stîngă ce se califică ca vătămări corporale medii.
Nefiind de acord cu sentința, avocatul Ignat Dumitran în numele inculpatei a depus apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare. În motivarea apelului avocatul a invocat că, instanța de fond nu a dat apreciere declarațiilor inculpatei și a probelor anexate, iar schema accidentului rutier nu redă situația de fapt care a avut loc și nu indică că inculpata este vinovată de comiterea accidentului. Martorii au afirmat faptul că motocicleta nu a fost deplasată de la locul ciocnirii, doar a fost ridicată deoarece curgea combustibilul, însă foto-tabelul vine în contrazicere cu schema accidentului rutier, privitor la locul ciocnirii. În instanța de judecată s-a constatat faptul că, partea vătămată nu posedă permis de conducere și conform certificatului eliberat de medic acesta vede cu ochiul stîng doar pînă la distanța de 4 m. Potrivit afirmațiilor date a făcut trimitere la vederile art. 40 al Regulamentului Circulației Rutiere. Mai mult ca atît, apelantul a menționat și faptul că, instanța de judecată nu și-a expus părerea asupra demersului avocatului cu privire la încetarea procesului penal, în legătură cu expirarea termenului de ținere în calitate de bănuit, prin care a făcut trimitere la prevederile art. 8 Cod de procedură penală.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 03 februarie 2014, a fost respins apelul declarat, ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, deși inculpata nu recunoaște vina, din examinarea probelor directe și indirecte administrate în cauză rezultă că Gheorghiță Aliona, care a luat poziția negării 2 infracțiunii săvîrșite, și-a dat perfect seama de actele pe care le-a comis, de gravitatea acestora și penalitatea lor. Vina inculpatei se confirmă și prin declarațiile părților vătămate Baraghin Ștefan și Sîrbu Maria, a martorilor Casian Vladimir, Butuc Victor, Caradjov Constantin, Grib Alexandr și prin materialele cauzei: procesul-verbal de cercetare la fața locului cu schema schiță tabelul fotografic din 31.07.2011 (f.d. 14-18); raportul de examinare medico-legală nr. 276 din 03.08.2011 a cet. Sîrbu Măria (f.d. 35); raport de examinare medico-ală nr. 274 din 05.08.2011 a cet. Baraghin Ștefan (f.d. 36); raportul de expertiză auto-tehnică și trasologică nr. 1627 din 19.09.2011 (f.d. 44- 51); raportul de expertiză medico-legală a cet. Baraghin Ștefan nr. 372d din 01.12.2011( f.d. 56); raportul de expertiză medico-legală a cet. Sîrbu Măria nr. 330d din 27.10.2011 (f.d. 60); procesul-verbal de examinare a obiectului din 09.09.2011 (f.d. 63, 66). Colegiul penal a precizat că, nu sunt întemeiate argumentele apelului privind lipsa vinovăției acesteia în comiterea accidentului rutier, deoarece, schema accidentului rutier (f.d.15-16) în care este indicat locul ciocnirii mijloacelor, localizarea defectelor tehnice la mijloacele de transport și raportul de expertiză auto- tehnice (f.d.44-51) demonstrează că, conducătorul motocicletei de model „Jaguar" deja efectua manevră de virare la stînga. Iar conducătorul autoturismului de model „Rover" Gheorghiță Aliona, avînd obstacolul în direcția sa, nu a întreprins măsuri pentru a evita accidentul rutier. Inculpata contrar prevederilor pct. 45 alin. (2) Regulamentului Circulației Rutiere nu a redus viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, nu a frînat și a tamponat motocicleta, ce s-a soldat cu cauzarea leziunilor corporale medie la victima Sîrbu Maria. Afirmațiile apelantului că conducătorul motocicletei nu s-a convins în securitatea virării la stînga, instanța de apel a relatat că contravin probelor din cauză, deoarece, părțile vătămate Baraghin Ștefan și Sîrbu Maria au declarat că pînă la începerea manevrei ei s-au convins în lipsa obstacolelor pentru manevră, activînd semnalizatorul, inclusiv el cu sunet. Aceste afirmații au fost confirmate de părțile vătămate și în instanța de apel și sunt în coroborare cu alte probe din cauză, nefiind temei pentru a pune la îndoială declarațiile părților vătămate. Colegiul penal a considerat că nu sunt întemeiate și argumentele apelului, precum că sunt temei pentru încetarea procesului penal, pe temeiurile invocate în demersul avocatului Babin Andrei (f.d.171) în baza art. 63 alin.(2) Cod de procedură penală, deoarece învinuirea inculpatei a fost înaintată în termen de 3 luni. Astfel, potrivit materialelor cauzei prin ordonanța din 22.11.2011 (f.d. 120) Gheorghiță Aliona a fost recunoscută în calitate de bănuită și prin ordonanța din 22.02.2012 (f.d. 130) a fost pusă sub învinuire pe art. 264 alin. (l) Cod penal.
Împotriva hotărîrilor menționate, avocatul Ignat Dumitran în numele inculpatei, a declarat recurs ordinar, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și 3 pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea recursului, recurentul a invocat că, pe cauza penală sunt suficiente probe care confirmă nevinovăția inculpatei. Partea vătămată nu a observat-o pe inculpată, deoarece are vederea slabă, iar schema accidentului rutier este contradictorie cu declarațiile părților vătămate, invocînd prevederile art. 40 a Regulamenului Circulației Rutiere. Recurentul precizează că, instanța de apel nu a apreciat fotografiile anexate la materialele cauzei, deoarece aceste fotografii redau versiunea inculpatei, că ciocnirea a fost între unitățile de transport lateral, fapt confirmat și de raportul de expertiză auto-tehnică trasologică nr. 1627 din 19.09.2011, care concluzionează că unitățile de transport se aflau sub un unchi aproximativ de 45 grade. Afirmațiile instanței privind vina acesteia, avocatul consideră că se bazează pe presupuneri și careva probe pertinente și concludente lipsesc, făcînd trimitere la art. 8 Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 ) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia, deoarece argumentele invocate de recurenți referitor la procedura de apreciere a probelor ține de competența instanțelor ierarhic inferioare și nu sunt prevăzute ca temei pentru judecarea cauzei în ordine de recurs.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Recurentul a invocat în recursul ordinar ca temei pentru recurs pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, de fapt referindu-se la dezacordul său cu aprecierea probelor. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Raportînd norma nominalizată la situația în cauză, Colegiul penal constată că temeiurile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel, or, instanța de apel a verificat legalitatea și 4 temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, iar conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală, astfel, argumentul expus în recurs este neîntemeiat și se respinge, deoarece soluția criticată este una corectă ce rezultă din cumulul de probe prezentate și anexate la materialele cauzei și respectiv cercetate în ordinea prevăzută de lege, dînduli-se aprecierea cuvenită. La soluționarea cauzei, instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat cauza sub toate aspectele, probele prezentate de părți verificîndu-le și apreciindu-le just, prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punctul de vedere al coroborării lor și în mod întemeiat a confirmă vinovăția inculpatei pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 264 alin. (1) Cod penal. Potrivit prevederilor art. 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, instanța de apel în decizie a făcut o analiză amplă a probelor acumulate în cauză și toate probele prezentate au primit o apreciere la justa valoare, concluziile făcute de instanța de apel rezultă din materialul factologic acumulat în cauză, argumentînd detaliat și aplicarea pedepsei. Mai mult ca atît, instanța de recurs menționează că instanța de apel corect s-a expus asupra schemei accidentului rutier (f.d.15-16), în care este indicat locul ciocnirii mijloacelor, localizarea defectelor tehnice la mijloacele de transport și raportul de expertiză auto-tehnice (f.d.44-51) demonstrează că, conducătorul motocicletei de model „Jaguar" deja efectua manevră de virare la stînga. Iar conducătorul autoturismului de model „Rover" Gheorghiță Aliona, avînd obstacolul în direcția sa, nu a întreprins măsuri pentru a evita accidentul rutier. Potrivit raportului de expertiză auto-tehnică și trasologică nr. 1627 din 19.09.2011 (f.d.44- 51), ambele mijloace tehnice pînă la accidentul rutier nu aveau defecte tehnice. Reieșind din urmele de derapare laterală cu lungimea de 11.70 m, s-a stabilit că autoturismul de model „Rover" n/î CH BB 753, pînă la derapare a avut viteza reală mai mult de 44 k/h. În momentul ciocnirii mijloacelor de transport, partea din înainte al automobilului model „Rover" n/î CH BB 753 a avut contact cu partea din stînga a ciclomotorului (mopedului) model „Jaguar ZX48-1" n/î CT AB 809, în momentul ciocnirii axele longitudinale a mijloacelor de transport se aflau sub un ungi aproximativ de 45 grade. În virtutea celor menționate, Colegiul menționează, că instanța de apel, printr-o apreciere justă a probelor, corect a menținut hotărîrea instanței de fond, iar motivele aduse de recurent precum că instanța de apel nu a dat o apreciere cuvenită probelor din dosar ține de starea de fapt, cu atît mai mult, aceste motive au fost obiectul judecării în instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale dovedește legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărîrii judiciare. 5 Reieșind din cele expuse, Colegiul penal apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel, deoarece corespunde circumstanțelor de fapt ale cauzei, temeiurile invocate de recurent și anume art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu persistă în cauză, iar hotărîrea atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ignat Dumitran în numele inculpatei, împotriva sentinței Judecătoriei Cantemir din 03 mai 2013 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 03 februarie 2014, pe cauza penală în privința lui Gheorghiță Aliona, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 09 iulie 2014. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Iurie Diaconu 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.