1ra-113/2015 — art.214 alin.1 CP

1ra-113/2015 — art.214 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul 1ra-113/2015

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

10 martie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti,

Petru Moraru

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de inculpata

Corcinschi Nadejda și avocatul acesteia Cebanaș Alexandru, împotriva

sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 30 iunie 2014 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2014 și de partea

vătămată Goncear Margarita și avocatul acesteia Murzac Angela, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2014, în

cauza penală în privința lui

Corcinschi Nadejda Gheorghe,

născută la 15 mai 1973, originară și domiciliată în mun.

Chișinău, str-la 2 Florăriei, nr. 7, ap. 11,

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

1.de la 03 ianuarie 2012 - pînă la 30 iunie 2014; (instanța de

fond);

de apel);

de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

procesul penal în privința lui Corcinschi Nadejda, în baza art. 214 alin. (1) Cod

penal a fost încetat, pe motivul expirării prescripției tragerii la răspundere

penală.

Acțiunea civilă a fost admisă. S-a dispus încasarea din contul inculpatei

în beneficiul părții vătămate Goncear Margarita prejudiciul material cauzat în

sumă de 3546,26 lei, cheltuieli pentru tratament chirurgical în sumă de 31 500

lei, prejudiciul moral în mărime de 200 000 lei și cheltuieli pentru asistența

juridică în sumă de 1500 lei.

1

Nadejda, nevînd licență sau altă autorizație pentru practicarea medicinii ca

profesie, prin intermediul ziarului „Makler” a publicat anunțul privind

activitatea salonului său de frumusețe cu sediul în mun. Chișinău, str. Tighina,

nr. 25, cu scopul obținerii unui profit în urma practicării ilegale a medicinii.

Ulterior, la 20 și 21 aprilie 2010 la solicitarea lui Goncear M. a efectuat ultimei

contra plată intervenții medicale exprimate prin masajul sînilor și injecții cu

medicamente nestabilite în regiunea sînilor, în urma cărui fapt i-a cauzat din

imprudență lui Gonear M. conform raportului de expertiză medico-legală

complexă în comisie nr. 247 din 13.05.2011, leziuni corporale ușoare.

inculpatei a contestat-o cu apel, unde a solicitat casarea cesteia cu pronunțarea

unei hotărîri de achitare în privința lui Corcinschi Nadejda pe motiv că

acțiunile inculpatei nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

incriminate.

În argumentarea soluției solicitate apelantul a invocat următoarele:

- ordonanța de anulare a ordonanței de scoatere de sub urmărire penală

și ordonanța de punere sub învinuire sunt lovite de nulitate absolută;

- instanța de fond nu a ținut cont de faptul că la partea vătămată s-au

depistat vătămări corporale ușoare, pe cînd latura obiectivă a infracțiunii

prevăzute de art. 214 alin. (1) Cod penal, prevede cauzarea unei vătămări medii

sau grave integrității corporale sau sănătăți;

- lipsa legăturii cauzale dintre acțiunile imputate inculpatei, aparatele și

substanțele care se incriminează că le-ar fi administrat Corcinschi N. părții

vătămate și vătămările corporale depistate la Goncear M.;

- în speță instanța de fond a adoptat o soluție de încetare a procesului

penal prin urmare, aceasta în conformitate cu prevederile art. 225 alin. (4) Cod

de procedură penală, urma să lase acțiunea civilă fără soluționare.

septembrie 2014, apelul a fost admis, casată parțial sentința în latura civilă și

pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care, acțiunea civilă înaintată de Goncear M. a fost lăsată fără soluționare,

fiindu-i explicat dreptul de a înainta acțiune civilă în ordinea procedurii civile.

cercetat sub toate aspectele probele administrate, a stabilit corect circumstanțele

de fapt și de drept ale cauzei, iar în baza unei analize ample a probelor

examinate le-a dat o apreciere justă, corect încadrînd acțiunile inculpatei în

2

baza art. 214 alin. (1) Cod penal.

Aceste împrejurări au fost constatate prin cumulul de probe acumulate la

cauza penală, fiind corect apreciate, respectîndu-se prevederile art.101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al colaborării

lor.

Totodată, Colegiul penal a relevat că, motivul invocat de apărare referitor

la faptul că în speță soluționarea acțiunii civile contravine prevederilor art. 225

alin. (4) Cod de procedură penală, este întemeiat, argumentînd că procesul

penal în privința lui Corcinschi N. corect a fost încetat în legătură cu expirarea

termenului de prescripție de atragere la răspundere penală, prin urmare,

reieșind din norma de drept menționată instanța de apel a conchis că, acțiunea

civilă urmează a fi lăsată fără soluționare, fapt ce nu împiedică persoana care a

inițiat acțiunea civilă de a o intenta în ordinea procedurii civile.

inculpata și avocatul acesteia Cebanaș Alexandru, care, invocînd temeiurile de

drept prevăzute la pct. 6), 8) alin. 1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită

casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare.

În argumentarea soluției solicitate recurenții au invocat următoarele:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului invocat referitor la

chestiunea privind lipsa în acțiunile inculpatei a elementelor constitutive ale

infracțiunii incriminate;

- instanțele ierarhic inferioare nu au supus aprecierii raportul de

expertiză medico - legală nr. 247 din 13.05.2011, prin care la partea vătămată au

fost depistate vătămări corporale ușoare, pe cînd în sensul art. 214 alin. (1) Cod

penal, se are în vedere cauzarea unei vătămări medii sau grave a sănătății;

- nu a fost stabilită existența legăturii de cauzalitate dintre acțiunile

imputate inculpatei, aparatele și substanțele care i se incriminează că i s-ar fi

administrat părții vătămate și urmările survenite la ultima;

- acuzarea nu a prezentat careva probe, care ar confirma că Corcinschi N.

a acordat asemenea servicii de mai multe ori și diferitor persoane, prin urmare

în speță nu există componența de infracțiune prevăzută la art. 214 alin. (1) Cod

penal;

- la materialele cauzei nu există careva probe care ar confirma că

inculpata practica medicina sau activitatea farmaceutică ca profesie;

- prin ordonanța din 05 septembrie 2011 procurorul Procuraturii Centru

3

mun. Chișinău, neîntemeiat a dispus anularea ordonanței de scoatere de sub

urmărirea penală din 04.11.2010 și a dispus reluarea urmăririi penale în

privința lui Corcinschi N., deoarece în speță nu au fost stabilite fapte noi sau

recent descoperite și nici un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente

de natură să afecteze hotărîrea pronunțată.

6.1. Nefiind deacord cu decizia instanței de apel, cu recurs ordinar au

contestat-o partea vătămată Goncear M. și avocatul acesteia Murzac A., care,

invocînd temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, solicită casarea deciziei contestate și menținerea sentinței.

În motivarea cerințelor sale recurentele au menționat că vina inculpatei a

fost dovedită pe deplin prin materialele cauzei, prin urmare, acțiunea civilă

urma a fi admisă, pe motiv că aceasta a fost probată pe deplin, fiind demonstrat

faptul că în rezultatul acțiunilor inculpatei, părții vătămate i-au fost pricinuite

atît suferințe fizice cît și morale.

motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul inculpatei Corcinschi N. și avocatului acesteia Cebanaș A. urmează a fi

respins ca inadmisibil, iar cel al părții vătămate Goncear M. și avocatului

acesteia Murzac A. admis, din următoarele considerente:

7.1. Cu referire la recursul inculpatei Corcinschi Nadejda și avocatului

acesteia Cebanaș Alexandru:

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele

temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să

judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără însă a i se agrava situația.

Drept temei pentru declararea recursului ordinar, inculpata și avocatul

acesteia au invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură

penală, din care rezultă că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul

cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel și nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Colegiul constată că nici unul din temeiurile, la care se referă autorii

recursului, nu este aplicabil din punctul de vedere al prezenței erorilor de

drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei

instanței de apel.

4

Analizînd materiale cauzei, Colegiul lărgit relevă că, instanța de apel,

judecînd apelul avocatului Cebanaș A. în numele inculpatei, a supus unei

cercetări minuțioase toate probele administrate la dosar, a verificat și cercetat

actele cauzei, care, fiind coroborate cu înscrisurile anexate la dosar și cu

celelalte probe, au permis instanței de apel de a conchide că vina inculpatei

Corcinschi N. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. 214 alin. (1) Cod penal,

este dovedită pe deplin.

Fiind în prezența împrejurărilor, conform cărora probele administrate la

dosar și anume: declarațiile părții vătămate Goncear M., martorilor Cojemeachin N.,

Mustață A., precum și actele cauzei: - procesul verbal de percheziție din 31 iulie

2010 (f.d.60-61); - procesul verbal de examinarea a obiectului din 04 august 2010

(f.d.62);– raportul de expertiză medico-legală nr. 247 din 13 mai 2011 conform

căruia la Goncear M. au fost depistate multiple cicatrice a glandelor mamare ca

rezultat al plăgilor purulente, care se califică ca leziuni corporale ușoare (f.d.78

– 81), au permis instanței de apel să conchidă asupra legalității și temeiniciei

concluziei primei instanțe, corect fiind menținută sentința în latura penală, prin

care Corcinschi Nadejda a fost condamnată în baza art. 214 alin.(1) Cod penal.

În opinia Colegiului penal sunt neîntemeiate argumentele recurenților,

precum că în acțiunile inculpatei lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii

incriminate.

Sub aspect doctrinar, în viziunea instanței de recurs se regăsesc în

acțiunile ce i se incriminează lui Corcinschi Nadejda, elementele laturii

obiective a componenței de infracțiune prevăzute la art. 214 alin. (1) Cod penal,

care include 1. fapta prejudiciabilă, ce constă în acțiunea de practicare a

medicinii ca profesie; 2. urmările prejudiciabile sub formă de vătămare a

sănătății; 3. legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările

prejudiciabile:

Astfel în speță, practicarea medicinii ca profesie de către inculpată se

dovedește prin faptul că ultima sistematic plasa anunțuri în ziarul „Makler”

privind prestarea serviciilor medicale cu plată, fapt ce denotă obișnuința lui

Corcinschi N. de a acorda servicii medicale în mod reiterativ, prin urmare se

poate deduce obișnuința acesteia de a desfășura medicina ca profesie.

Urmările prejudiciabile și legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările

prejudiciabile, se confirmă prin raportul de expertiză medico –legală în comisie

nr. 247 din 13 mai 2011, conform căruia la Goncear M. au fost depistate

multiple cicatrice a glandelor mamare ca rezultat al plăgilor purulente, care au

5

fost produse în circumstanțele descrise în ordonanța de dispunere a efectuării

expertizei medico – legale și se califică ca leziuni corporale ușoare (f.d.78 – 81).

Argumentul recurenților precum că acuzarea nu a prezentat probe care

ar confirma faptul că inculpata a acordat asemenea servicii de mai multe ori,

contravin materialelor cauzei, acest fapt fiind probat prin declarațiile părții

vătămate din care rezultă că inculpata contra plată, la 20.04.2010 i-a administrat

o injecție în ambii sîni, iar a doua zi, adică la 21.04.2010, încă 4 injecții,

declarațiile părții vătămate fiind confirmate de martorul Cojemeachin N.

Mai mult, în urma efectuării percheziției la oficiul inculpatei din str.

Tighina, nr. 25, mun. Chișinău, au fost depistate și anexate la materiale cauzei

în calitate de corpuri delicte: o foaie de format A4 în care sunt indicate prețurile

serviciilor prestate, un carnet de evidență a pacienților și procedurile efectuate,

9 cereri de plasare a anunțului în ziarul „Makler”, ceia ce în ansamblu

demonstrează practicarea sistematică a medicinii de către Corcinschi N. în lipsa

licenței sau altei autorizații.

Instanța de recurs respinge ca nefondat argumentul invocat de apărare

referitor la faptul că la partea vătămată au fost depistate vătămări corporale

ușoare, pe cînd în sensul art. 214 alin. (1) Cod penal se are în vedere cauzarea

unei vătămări medii sau grave a sănătății.

La acest capitol, Colegiul lărgit ține să menționeze că, pentru existența

infracțiunii prevăzute de art. 214 alin. (1) Cod penal, este necesar ca urmare a

practicării ilegale a medicinii, victimei să i se cauzeze o vătămare a sănătății.

Prin vătămare corporală se înțelege prejudiciul cauzat sănătății prin

dereglarea integrității anatomice a organelor și țesuturilor sau a funcțiilor

acestora, provocate de acțiunea diferiților agenți externi: mecanici, fizici,

chimici, biologici sau psihici.

Potrivit pct. 25 din Regulamentul de apreciere medico-legală a gravității

vătămărilor corporale nr.99 din 27.06.2003, sunt stabilite următoarele grade de

gravitate a vătămării integrității corporale sau a sănătății: vătămări grave;

medii; ușoare și leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.

Prin urmare, reieșind din cele menționate Colegiul penal conchide că,

pentru realizarea laturii obiective a infracțiunii incriminate inculpatei, nu are

importanță gravitatea vătămărilor care i-au fost pricinuite victimei, or în cazul

în care, gradul vătămărilor cauzate are importanță pentru încadrarea faptei

legiuitorul expres prevede caracterul și gradul acestor vătămări, iar cu titlu de

exemplu poate fi invocat art. 151 Cod penal „Vătămarea intenționată gravă a

6

integrității corporale sau sănătății” sau art. 152 Cod penal „Vătămarea intenționată

medie a integrității corporale sau sănătății”.

În continuare, instanța de recurs se va pronunța și asupra alegațiilor

recurenților referitor la ilegalitatea ordonanței din 05 septembrie 2011, prin care

s-a dispus anularea ordonanței de scoatere de sub urmărirea penală din 04

noiembrie 2010 și reluarea urmăririi penale în privința lui Corcinschi N.

Așadar, verificînd minuțios materialele cauzei în acest aspect, instanța de

recurs conchide că, ordonanța nominalizată este întemeiată și legală la

adoptarea căreia s-a ținut cont de prevederile art. 287 alin. (4) Cod de

procedură penală, care stipulează că în cazurile în care ordonanțele de încetare

a urmăririi penale, clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub

urmărire au fost adoptate legal, reluarea urmăririi penale poate avea loc numai

dacă apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental în cadrul

urmăririi precedente a afectat hotărîrea respectivă. În cazul descoperirii unui

viciu fundamental, urmărirea penală poate fi reluată nu mai tîrziu de un an de

la intrarea în vigoare a ordonanței de încetare a urmăririi penale, clasare a

cauzei sau scoatere a persoanei de sub urmărire.

Prin urmare ordonanța din 05 septembrie 2011 prin care s-a dispus

reluarea urmăririi penale în privința lui Corcinschi N. a fost adoptată în

legătură cu apariția unor fapte noi, astfel, prin raportul de expertiză medico-

legală în comisie complex nr. 247 din 13 mai 2011, au fost elucidate unele

circumstanțe, care la data adoptării ordonanței de scoatere de sub urmărire

penală (04 noiembrie 2010) nu erau cunoscute.

În acest context, Colegiul penal lărgit menționează, că ilegalitatea

acțiunilor organelor de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 251

alin. (4) Cod de procedură penală, atrage nulitatea actului dacă a fost invocată

în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea

urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în

instanța de judecată – cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii

procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în

instanță.

În atare circumstanțe, se evidențiază că, deși ordonanța din 05 septembrie

2011 privind reluarea urmăririi penale a fost contestată în conformitate cu

prevederile art. 2991 Cod de procedură penală, ulterior nici inculpata și nici

avocatul acesteia Donica A. n-au contestat ordonanța procurorului ierarhic

superior de respingere a plîngerii din 12 octombrie 2011, în modul și termenul

7

prevăzut de lege judecătorului de instrucție, ceea ce prezumă că au fost de

acord cu această ordonanță.

Potrivit art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru

exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea

actului efectuat peste termen.

Totodată, Colegiul penal atestă că decizia instanței de apel cuprinde

fondul apelului declarat de partea apărării și temeiurile de fapt și de drept care

au dus la respingerea acestuia, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se

încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.

Prin urmare, argumentele recurenților că acțiunile inculpatei nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii pentru care aceasta a fost

condamnată, sunt neîntemeiate și contravin materialelor din dosar, iar

nerecunoașterea vinovăției de către inculpată urmează a fi apreciată drept o

modalitate de exercitare a dreptului la apărare, Corcinschi N. urmărind scopul

de a se eschiva de la răspunderea penală.

Generalizînd cele expuse mai sus, Colegiul conchide că temei legal pentru

admiterea recursului ordinar declarat de inculpata Corcinschi N. și avocatul

acesteia Cebanaș A. nu există și, potrivit legii, se impune respingerea lui ca

inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate în această parte.

7.2. Cu referire la recursul părții vătămate Goncear Margarita și

avocatul acesteia Murzac Angela:

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit. a) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța de recurs, admite recursul, casează, parțial sau total, hotărîrea

atacată, cu menținerea hotărîrii primei instanțe, cînd apelul a fost greșit admis.

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) Cod de procedură penală,

procesul penal se desfășoară în strictă conformitate cu principiile și normele

unanim recunoscute ale dreptului internațional, cu tratatele internaționale la

care Republica Moldova este parte, cu prevederile Constituției Republicii

Moldova și ale prezentului cod.

Aliniatele (2) și (5) ale aceluiași articol, precum și art. 4 din Constituția

Republicii Moldova, stipulează că dacă există neconcordanțe între prevederile

tratatelor internaționale în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului la care Republica Moldova este parte și legile ei interne, prioritate au

reglementările internaționale, iar dacă instanța stabilește că norma juridică

națională ce urmează a fi aplicată contravine prevederilor tratatelor

8

internaționale în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului

la care Republica Moldova este parte, instanța va aplica reglementările

internaționale în direct, motivînd hotărîrea adoptată.

Totodată, Colegiul penal relevă și faptul că Hotărîrile definitive ale Curții

Europene a Drepturilor Omului sunt obligatorii atît pentru organele de

urmărire penală, procurori cît și pentru instanțele de judecată.

Ținînd cont de cele menționate mai sus Colegiul lărgit reiterează, practica

CEDO (cazul Dinchev vs. Bulgaria din 22.01.2009 și Tounchev vs Bulgaria din

19.11.2009) unde Curtea menționează că nesoluționarea laturii civile în cazul

prescripției răspunderii penale încalcă dreptul de acces la justiție al părții civile

atunci cînd acest lucru se datorează în întregime încetinelii cu care autoritățile

au lucrat cazul, indiferent de posibilitatea de a introduce sau nu o acțiune civilă

separată. Curtea a mai decis că, odată ce partea vătămată a optat pentru o

acțiune civilă în procesul penal, el este îndreptățit ca cererea sa civilă să fie

soluționată în acest proces și nu are îndatorirea de a introduce o acțiune

separată ulterior.

Raportînd cele menționate mai sus la cazul supus judecării Colegiul penal

conchide că instanța de fond corect a admis acțiunea civilă înaintată de partea

vătămată și just a dispus încasarea prejudiciului solicitat.

Revenind la decizia instanței de apel care se contestă Colegiul penal lărgit

concluzionează că, la adoptarea soluției instanța ierarhic inferioară a luat în

considerație doar prevederile art. 225 alin. (4) Cod de procedură penală, care

stipulează că instanța de judecată lasă acțiunea civilă fără soluționare în

procesul penal în cazul adoptării sentinței de încetare a urmăririi penale, fapt

ce nu împiedică persoana care a inițiat acțiunea civilă de a o intenta în ordinea

procedurii civile, fără a ține cont de prevederile art. 7 Cod de procedură penală,

art. 4 din Constituția R. Moldova, precum și nu a luat în considerație practica

Curții Europene a Drepturilor Omului.

Sub acest aspect, instanța de recurs relevă că jurisprudența Curii este de o

aplicabilitate directă în ordinea juridică internă, fapt ce presupune că soluțiile

pronunțate de magistrații europeni urmează a fi urmărite de instanțele

naționale în practica sa judiciară pe marginea spețelor similare, fiind astfel

stabilit un grad de protecție adecvat, drepturilor consacrate. Or, rolul exercitat

de Curtea de la Strasbourg este unul subsidar, fiind complementar după natura

sa juridică, dar obligatoriu după caracter. Prin urmare, instanțele naționale au

obligația să țină cont de interpretarea noțiunilor de bază date de Curte,

9

noțiunile înserate în convenție neputînd fi privite prin prisma sistemelor

naționale.

Așadar, autoritatea de lucru interpretat a hotărîrilor instanței europene

produce în realitate efecte erga omnes, prin faptul că instanțele naționale au

obligația de a aplica dispozițiile Convenției prin prisma interpretărilor date de

Curte noțiunilor acesteia.

Rezumînd cele menționate, Colegiul penal lărgit conchide că în speță,

prin nesoluționarea acțiunii civile în procesul penal, părții vătămate i-a fost

îngrădit liberul acces la justiție, drept garantat de art. 6 din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de aceea instanța

de recurs conchide că recursul ordinar declarat de partea vătămată Goncear M.

și avocatul acesteia Murzac A. este întemeiat și urmează a fi admis, casată

parțial în latura civilă decizia instanței de apel cu menținerea în această parte a

hotărîrii primei instanțe.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de inculpata

Corcinschi Nadejda și avocatul acesteia Cebanaș Alexandru.

Admite recursul ordinar declarat de partea vătămată Goncear Margarita

și avocatul acesteia Murzac Angela, casează parțial decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2014, în latura civilă, cu menținerea

sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 30 iunie 2014.

Decizia este irevocabilă, publicată la 02 aprilie 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Petru Moraru

10