1ra-1220/14 — Art.190 alin.2 lit.c CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 13 decembrie 2013, inculpata Cuțchi-Guștei Nadejda a fost condamnată în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal la amendă în mărime de 550 unități convenționale, adică 11.000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a bunurilor altor persoane pe un termen de 2 ani.

În fapt, instanța de fond a constatat că inculpata Cuțchi-Guștei N., în primăvara anului 2010, în mun. Chișinău s-a întîlnit cu Castraveț V. și, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, acționînd prin intenție directă, prin abuz de încredere, sub pretextul perfectării pașaportului românesc pe numele lui Castraveț V., a solicitat și a primit de la acesta 1900 euro, echivalentul a 30.400 lei, ca plată pentru ajutorul ce urma să i-l acorde în vederea perfectării pașaportului românesc. Fără, însă, de a 1 întreprinde vre-o acțiune în acest sens a însușit banii, cauzîndu-i părții vătămate o daună în proporții considerabile. Instanța a reținut că inculpata nu a recunoscut vina și a declarat că doar l-a consultat pe Castraveț V. cu privire la ce acte trebuie să depună pentru ridicarea cetățeniei, însă nu a primit de la el careva sume de bani sau careva acte și nu s-a angajat să-i facă cetățenie română. Mai mult, ulterior ultimul a rugat-o să-i împrumute bani, dar ea l-a refuzat. Totodată vinovăția inculpatei este dovedită prin probele administrate pe caz. Astfel, partea vătămată Castraveț V. a declarat că inculpata ea spus că poate face cetățenie română contra sumei de 1900 euro, asigurîndu-l că în decurs de jumătate de an o să perfecteze toate actele necesare. S-a întîlnit cu ea de mai multe ori – în curtea casei ei de locuit, unde au mai discutat despre acte. Apoi s-au întîlnit în preajma magazinului „Unic” la o terasă, unde i-a înmînat 1900 euro și actele solicitate, despre aceasta știind cei 3 prieteni a-i săi și părinții. De la inculpată nu a luat recipisă, deoarece avea încredere în ea. Totodată, inculpata i-a transmis copia buletinului său de identitate în calitate de dovadă. Întîlniri cu inculpata a avut în Grădina Publică „Ștefan cel Mare” și în prejma magazinului „Unic”, dar unde anume i-a transmis cei 1900 de euro nu ține minte cu exactitate. După asta o tot telefona și ea î-i tot făcea promisiuni, zicînd că este necesar să mai aștepte. A trecut un an și el a hotărît să se adreseze la poliție. Banii nu i- au fost restituiți. După ce a fost chemată la poliție, inculpata i-a spus că nu o să-și vadă banii și nici pașaport românesc n-o să-i facă. Martorul Donici V. a declarat că întîlnirea a avut loc în fața magazinului „Unic” din mun. Chișinău. Inculpata i-a consultat referitor la ce acte trebuie să le perfecteze și procedura de depunere a acestora pentru dobîndirea cetățeniei române și că toată procedura costă în jur de 2000 euro. De la Castraveț V. cunoaște că acesta a apelat la serviciile ei și i-a transmis banii solicitați. În vara anului 2012, ultimul i-a spus că inculpata nu i-a întors banii și nici cetățenie nu i-a făcut, și el a scris o plîngere la poliție. Martorul Matragun M. în a declarat că s-au întîlnit cu inculpata, care le-a explicat de care acte au nevoie, procedura de dobîndire a cetățeniei și le-a spus că asta-i v-a costa 1900 euro. Doar Castraveț V. i-a achitat suma de bani cerută pentru aceste servicii. Ulterior, el i-a spus că inculpata nu l-a ajutat cu nimic și nu i-a întors banii, iar el a scris o plîngere la poliție. Nu cunoaște ce sumă de bani i-a achitat partea vătămată inculpatei, dar crede că 1900 euro, atît cît ea i-a cerut pentru servicii. La fel, vina inculpatei se confirmă prin conținutul proceselor verbale de confruntare, copia buletinului de identitate a inculpatei, anexată la cererea lui Castraveț V. adresată organului de poliție la 03.07.2012. Instanța a încadrat acțiunile inculpatei în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, ca escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Referitor la afirmațiile apărării că partea vătămată a dat declarații contradictorii ce ține de suma banilor transmisă inculpatei și locul transmiterii lor, instanța a concluzionat că aceste circumstanțe nu pot influența calificarea infracțiunii. Cu privire la argumentul apărării că partea vătămată nu deține vre-o recipisă care ar dovedi faptul transmiterii sumei de bani inculpatei, instanța a menționat că pentru 2 această categorie de infracțiuni este caracteristică neîntocmirea cărorva recipise sau înscrisuri, deoarece se acționează prin înșelăciune și abuz de încredere. Probarea faptului că inculpata și-a asumat obligații față de partea vătămată, este deținerea de către Castraveț V. a copiei buletinului de identitate a inculpatei.

Inculpata a declarat apel, în care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie achitată. Apelanta a invocat că partea vătămată a dat declarații neclare privind locul unde a fost transmisă suma bănească, cu care titlu a fost achitată suma, nu a putut exact să indice ce sumă anume a fost achitată. Din declarațiile martorilor reiese că ei au apelat la inculpată cu scopul obținerii consultației referitor la procedura redobîndirii cetățeniei. Aceștia, imediat după ce au fost consultați, desinestătător au depus actele necesare și în termen foarte restrîns au obținut cetățenie română. În cadrul procesului penal nu a fost probat că în perioada indicată de partea vătămată, ultimul a colectat de la organele competente careva documente necesare pentru redobîndirea cetățeniei române. Instanța urma să stabilească exact locul comiterii crimei, faptul primirii sumei bănești, mărimea sumei. Probe veridice ce dovedesc aceste circumstanțe, nu au fost prezentate.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 martie 2014, apelul a fost respins ca nefondat. Instanța de apel a indicat că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just concluzionînd că inculpata a săvîrșit infracțiunea incriminată, împrejurări care au fost constatate prin totalitatea de probe acumulate la dosar, fiind corect apreciate, cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, și anume declarațiile părții vătămate Castraveț V., martorului Donici V., procesele verbale de confruntare a inculpatei cu Castraveț V. și Donici V., copia buletinului de identitate a Cuțchi – Guștei Nadejda, anexată la cererea lui Castraveț V. adresată organului de poliție la 03.07.2012. Instanța just a încadrat acțiunile inculpatei în baza art.190 alin. (2) lit. c) Cod penal ca escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere cu cauzarea de daune în proporții considerabile. La urmărirea penală, cît și în ședințele de judecată, partea vătămată și martorii au declarat fără echivoc că inculpata le-a fost recomandată ca o persoană care se ocupă de dobîndirea cetățeniei române contra plată, toți cei trei au fost la prima întîlnire cu inculpata, care le-a explicat procedura și le-a spus că serviciile ei costă 2000 euro, sumă care lui Donici V. și Matragun M. li s-a părut mare și n-au apelat la serviciile ei. Doar Castraveț V. le-a acceptat. Întemeiat instanța de fond a respins argumentul apărării că partea vătămată ar fi dat declarații contradictorii ce țin de suma banilor transmisă inculpatei și locul transmiterii lor, declarînd la urmărirea penală că i-a transmis inculpatei banii în Grădina publică Ștefan cel Mare, iar în ședința de judecată – că i-a transmis acesteia 1900 euro, în regiunea magazinului „Unic”. Or, potrivit plîngerii depuse la poliție la 03.07.2012, partea vătămată a indicat că i-a achitat inculpatei 1900 euro, iar în ședința de judecată atît inculpata, cît și partea vătămată au declarat că au avut mai multe întîlniri, partea vătămată a declarat că s-au 3 întîlnit și în Grădina Publică Ștefan cel Mare, dar nu ține minte exact unde anume i-a transmis banii. Astfel, această divergență nu poate influența calificarea infracțiunii.

Avocatul Roman Aronov și inculpata au declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărîrilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care ultima să fie achitată, pe motiv că fapta ei nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Recurenții au indicat că vinovăția inculpatei nu a fost confirmată prin probe pertinente și concludente, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile și probarea învinuirii urmînd a fi interpretate în favoarea inculpatei, iar din ansamblu probator administrat în cauză, rezultă că acțiunile inculpatei nu conțin elementele constitutive ale infracțiunii incriminate. Cuțchi – Guștei Nadejda nu este subiect al infracțiunii imputate. Instanțele de judecată n-au argumentat motivele admiterii sau respingerii unor probe, pe ce circumstanțe de fapt și de drept s-a călăuzit la pronunțarea hotărîrilor atacate, lipsa unei cercetări obiective, face ca actele procesuale de condamnare emise de instanțele ierarhic inferioare să contravină art. 1 alin. (2) Cod de procedură penală. Instanța de apel a dat o apreciere incorectă raportului juridic stabilit între părți, nu a controlat minuțios toate circumstanțele invocate de apărător, nu au fost administrate alte probe, rezumîndu-se doar la cele prezentate de partea vătămată, probele ce infirmă învinuirea nu au fost apreciate obiectiv și just. Au fost respinse neîntemeiat toate argumentele părții apărării. Pentru constatarea faptului comiterii de către inculpată a infracțiunii incriminate, instanța de fond urma să stabilească exact locul comiterii crimei, faptul primirii sumei bănești de către aceasta precum și mărimea acestei sume. Probe veridice ce dovedesc aceste circumstanțe, în cadrul procesului penal nu au fost prezentate. În cadrul procesului penal nu a fost probat faptul că în perioada indicată de partea vătămată, ultimul a colectat de la organele competente careva documente necesare pentru redobîndirea cetățeniei române. Instanțele greșit au concluzionat condamnarea inculpatei, fără a se expune corect asupra circumstanțelor concrete ale cauzei și probelor administrate. În drept, recursul se întemeiază pe art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, că nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor respective pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 420 alin. (1), 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei și cu referire la argumentele invocate în recursul ordinar, reproduse la pct. 5 din prezenta decizie, în care nici nu se conțin referiri la erori de drept concret definite, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a 4 deciziei instanțelor de fond și de apel, inclusiv cele reproduse în pct. 2 și 4 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că ambele instanțe au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatei și încadrarea juridică a acțiunilor infracționale ale acesteia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, cum ar fi declarațiile părții vătămate Castraveț V., martorilor Donici V. și Matragun M., procesele verbale de confruntare a inculpatei cu Castraveț V. și Donici V., copia buletinului de identitate a Cuțchi – Guștei Nadejda, anexată la cererea lui Castraveț V. adresată organului de poliție la 03.07.2012, fiecare probă fiind apreciată în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel pronunțîndu-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol. Mai mult, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, recursul ordinar este întemeiat pe critica modului în care instanțele au apreciat circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decît cel pe care îl propune inculpata și avocatul este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu este temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură și invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport legal. Prin urmare, instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate în recursul ordinar, adoptînd hotărîri care conțin o motivare concludentă și legală privind concluziile adoptate în fapt și în drept că în acțiunile inculpatei, incontestabil, sunt întrunite elementele infracțiuniiincriminate. Circumstanțele nominalizate denotă, astfel, că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Deci, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, ele urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, 5 DECIDE : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Roman Aronov și inculpata Cuțchi-Gustei Nadejda Gheorghe, împotriva sentinței judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 13 decembrie 2013 și deciziei Colegiului Curții de Apel Chișinău din 18 martie 2014, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată la 08 octombrie 2014. Președinte /semnătură/ Nicolae Gordilă Judecători /semnătură/ Iurie Diaconu /semnătură/ Liliana Catan Copia corespunde originalului Judecător Iurie Diaconu 6 Dosarul nr. 1ra-1220/2014 Curtea Supremă de Justiție DECIZIE DISPOZITIV 01 octombrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva sentinței judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 13 decembrie 2013 și deciziei Colegiului Curții de Apel Chișinău din 18 martie 2014, declarat de avocatul Roman Aronov și inculpata Cuțchi-Gustei Nadejda Gheorghe, născută la 15 iulie 1984 în s. Voinescu, r-nul Hîncești, locuitoare a or. Ștefan – Vodă, str. 31 august 18, bloc. A, ap. 3, cetățeancă a R. Moldova, fără antecedente penale. În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Roman Aronov și inculpata Cuțchi-Gustei Nadejda Gheorghe, împotriva sentinței judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 13 decembrie 2013 și deciziei Colegiului Curții de Apel Chișinău din 18 martie 2014, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată va fi pronunțată la 08 octombrie 2014. Președinte Nicolae Gordilă 7 Judecători Iurie Diaconu Liliana Catan 8