1ra-1220/14 — art.190 alin.2 lit.c CP

1ra-1220/14 — art.190 alin.2 lit.c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1220/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 octombrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva sentinței

judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 13 decembrie 2013 și deciziei Colegiului

Curții de Apel Chișinău din 18 martie 2014, declarat de avocatul Roman Aronov și

inculpata

Cuțchi-Gustei Nadejda Gheorghe, născută la

15 iulie 1984 în s. Voinescu, r-nul Hîncești, locuitoare

a or. Ștefan – Vodă, str.31 august 18, bloc. A, ap.3,

cetățeancă a R. Moldova, fără antecedente penale;

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 10 august – 13 decembrie 2013,

în instanța de apel: 25 ianuarie - 15 aprilie 2014,

în instanța de recurs: 16 iunie – 01 octombrie 2014;

C O N S T A T Ă :

inculpata Cuțchi-Guștei Nadejda a fost condamnată în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod

penal la amendă în mărime de 550 unități convenționale, adică 11.000 lei, cu privarea

de dreptul de a exercita activități de gestionare a bunurilor altor persoane pe un termen

de 2 ani.

anului 2010, în mun. Chișinău s-a întîlnit cu Castraveț V. și, urmărind scopul dobîndirii

ilicite a bunurilor altei persoane, acționînd prin intenție directă, prin abuz de încredere,

sub pretextul perfectării pașaportului românesc pe numele lui Castraveț V., a solicitat și

a primit de la acesta 1900 euro, echivalentul a 30.400 lei, ca plată pentru ajutorul ce

urma să i-l acorde în vederea perfectării pașaportului românesc. Fără, însă, de a

1

întreprinde vre-o acțiune în acest sens a însușit banii, cauzîndu-i părții vătămate o daună

în proporții considerabile.

Instanța a reținut că inculpata nu a recunoscut vina și a declarat că doar l-a

consultat pe Castraveț V. cu privire la ce acte trebuie să depună pentru ridicarea

cetățeniei, însă nu a primit de la el careva sume de bani sau careva acte și nu s-a angajat

să-i facă cetățenie română. Mai mult, ulterior ultimul a rugat-o să-i împrumute bani, dar

ea l-a refuzat.

Totodată vinovăția inculpatei este dovedită prin probele administrate pe caz.

Astfel, partea vătămată Castraveț V. a declarat că inculpata ea spus că poate face

cetățenie română contra sumei de 1900 euro, asigurîndu-l că în decurs de jumătate de an

o să perfecteze toate actele necesare. S-a întîlnit cu ea de mai multe ori – în curtea casei

ei de locuit, unde au mai discutat despre acte. Apoi s-au întîlnit în preajma magazinului

„Unic” la o terasă, unde i-a înmînat 1900 euro și actele solicitate, despre aceasta știind

cei 3 prieteni a-i săi și părinții. De la inculpată nu a luat recipisă, deoarece avea

încredere în ea. Totodată, inculpata i-a transmis copia buletinului său de identitate în

calitate de dovadă. Întîlniri cu inculpata a avut în Grădina Publică „Ștefan cel Mare” și

în prejma magazinului „Unic”, dar unde anume i-a transmis cei 1900 de euro nu ține

minte cu exactitate. După asta o tot telefona și ea î-i tot făcea promisiuni, zicînd că este

necesar să mai aștepte. A trecut un an și el a hotărît să se adreseze la poliție. Banii nu i-

au fost restituiți. După ce a fost chemată la poliție, inculpata i-a spus că nu o să-și vadă

banii și nici pașaport românesc n-o să-i facă.

Martorul Donici V. a declarat că întîlnirea a avut loc în fața magazinului „Unic”

din mun. Chișinău. Inculpata i-a consultat referitor la ce acte trebuie să le perfecteze și

procedura de depunere a acestora pentru dobîndirea cetățeniei române și că toată

procedura costă în jur de 2000 euro. De la Castraveț V. cunoaște că acesta a apelat la

serviciile ei și i-a transmis banii solicitați. În vara anului 2012, ultimul i-a spus că

inculpata nu i-a întors banii și nici cetățenie nu i-a făcut, și el a scris o plîngere la

poliție.

Martorul Matragun M. în a declarat că s-au întîlnit cu inculpata, care le-a explicat

de care acte au nevoie, procedura de dobîndire a cetățeniei și le-a spus că asta-i v-a

costa 1900 euro. Doar Castraveț V. i-a achitat suma de bani cerută pentru aceste

servicii. Ulterior, el i-a spus că inculpata nu l-a ajutat cu nimic și nu i-a întors banii, iar

el a scris o plîngere la poliție. Nu cunoaște ce sumă de bani i-a achitat partea vătămată

inculpatei, dar crede că 1900 euro, atît cît ea i-a cerut pentru servicii.

La fel, vina inculpatei se confirmă prin conținutul proceselor verbale de

confruntare, copia buletinului de identitate a inculpatei, anexată la cererea lui Castraveț

V. adresată organului de poliție la 03.07.2012.

Instanța a încadrat acțiunile inculpatei în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal,

ca escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și

abuz de încredere cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Referitor la afirmațiile apărării că partea vătămată a dat declarații contradictorii ce

ține de suma banilor transmisă inculpatei și locul transmiterii lor, instanța a

concluzionat că aceste circumstanțe nu pot influența calificarea infracțiunii.

Cu privire la argumentul apărării că partea vătămată nu deține vre-o recipisă care

ar dovedi faptul transmiterii sumei de bani inculpatei, instanța a menționat că pentru

2

această categorie de infracțiuni este caracteristică neîntocmirea cărorva recipise sau

înscrisuri, deoarece se acționează prin înșelăciune și abuz de încredere. Probarea

faptului că inculpata și-a asumat obligații față de partea vătămată, este deținerea de către

Castraveț V. a copiei buletinului de identitate a inculpatei.

și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie achitată.

Apelanta a invocat că partea vătămată a dat declarații neclare privind locul unde a

fost transmisă suma bănească, cu care titlu a fost achitată suma, nu a putut exact să

indice ce sumă anume a fost achitată.

Din declarațiile martorilor reiese că ei au apelat la inculpată cu scopul obținerii

consultației referitor la procedura redobîndirii cetățeniei. Aceștia, imediat după ce au

fost consultați, desinestătător au depus actele necesare și în termen foarte restrîns au

obținut cetățenie română.

În cadrul procesului penal nu a fost probat că în perioada indicată de partea

vătămată, ultimul a colectat de la organele competente careva documente necesare

pentru redobîndirea cetățeniei române.

Instanța urma să stabilească exact locul comiterii crimei, faptul primirii sumei

bănești, mărimea sumei. Probe veridice ce dovedesc aceste circumstanțe, nu au fost

prezentate.

2014, apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a indicat că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept, just concluzionînd că inculpata a săvîrșit infracțiunea incriminată,

împrejurări care au fost constatate prin totalitatea de probe acumulate la dosar, fiind

corect apreciate, cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, și anume

declarațiile părții vătămate Castraveț V., martorului Donici V., procesele verbale de

confruntare a inculpatei cu Castraveț V. și Donici V., copia buletinului de identitate a

Cuțchi – Guștei Nadejda, anexată la cererea lui Castraveț V. adresată organului de

poliție la 03.07.2012.

Instanța just a încadrat acțiunile inculpatei în baza art.190 alin. (2) lit. c) Cod

penal ca escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune

și abuz de încredere cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

La urmărirea penală, cît și în ședințele de judecată, partea vătămată și martorii au

declarat fără echivoc că inculpata le-a fost recomandată ca o persoană care se ocupă de

dobîndirea cetățeniei române contra plată, toți cei trei au fost la prima întîlnire cu

inculpata, care le-a explicat procedura și le-a spus că serviciile ei costă 2000 euro, sumă

care lui Donici V. și Matragun M. li s-a părut mare și n-au apelat la serviciile ei. Doar

Castraveț V. le-a acceptat.

Întemeiat instanța de fond a respins argumentul apărării că partea vătămată ar fi

dat declarații contradictorii ce țin de suma banilor transmisă inculpatei și locul

transmiterii lor, declarînd la urmărirea penală că i-a transmis inculpatei banii în Grădina

publică Ștefan cel Mare, iar în ședința de judecată – că i-a transmis acesteia 1900 euro,

în regiunea magazinului „Unic”.

Or, potrivit plîngerii depuse la poliție la 03.07.2012, partea vătămată a indicat că

i-a achitat inculpatei 1900 euro, iar în ședința de judecată atît inculpata, cît și partea

vătămată au declarat că au avut mai multe întîlniri, partea vătămată a declarat că s-au

3

întîlnit și în Grădina Publică Ștefan cel Mare, dar nu ține minte exact unde anume i-a

transmis banii.

Astfel, această divergență nu poate influența calificarea infracțiunii.

casarea hotărîrilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin

care ultima să fie achitată, pe motiv că fapta ei nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii.

Recurenții au indicat că vinovăția inculpatei nu a fost confirmată prin probe

pertinente și concludente, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri,

dubiile și probarea învinuirii urmînd a fi interpretate în favoarea inculpatei, iar din

ansamblu probator administrat în cauză, rezultă că acțiunile inculpatei nu conțin

elementele constitutive ale infracțiunii incriminate. Cuțchi – Guștei Nadejda nu este

subiect al infracțiunii imputate.

Instanțele de judecată n-au argumentat motivele admiterii sau respingerii unor

probe, pe ce circumstanțe de fapt și de drept s-a călăuzit la pronunțarea hotărîrilor

atacate, lipsa unei cercetări obiective, face ca actele procesuale de condamnare emise de

instanțele ierarhic inferioare să contravină art. 1 alin. (2) Cod de procedură penală.

Instanța de apel a dat o apreciere incorectă raportului juridic stabilit între părți, nu

a controlat minuțios toate circumstanțele invocate de apărător, nu au fost administrate

alte probe, rezumîndu-se doar la cele prezentate de partea vătămată, probele ce infirmă

învinuirea nu au fost apreciate obiectiv și just.

Au fost respinse neîntemeiat toate argumentele părții apărării.

Pentru constatarea faptului comiterii de către inculpată a infracțiunii incriminate,

instanța de fond urma să stabilească exact locul comiterii crimei, faptul primirii sumei

bănești de către aceasta precum și mărimea acestei sume. Probe veridice ce dovedesc

aceste circumstanțe, în cadrul procesului penal nu au fost prezentate.

În cadrul procesului penal nu a fost probat faptul că în perioada indicată de partea

vătămată, ultimul a colectat de la organele competente careva documente necesare

pentru redobîndirea cetățeniei române.

Instanțele greșit au concluzionat condamnarea inculpatei, fără a se expune corect

asupra circumstanțelor concrete ale cauzei și probelor administrate.

În drept, recursul se întemeiază pe art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură

penală, că nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 420 alin. (1), 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul cînd nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

În această ordine de idei și cu referire la argumentele invocate în recursul

ordinar, reproduse la pct. 5 din prezenta decizie, în care nici nu se conțin referiri la erori

de drept concret definite, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a

4

deciziei instanțelor de fond și de apel, inclusiv cele reproduse în pct. 2 și 4 din prezenta

decizie, relevă în mod concludent că ambele instanțe au constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatei și încadrarea

juridică a acțiunilor infracționale ale acesteia, în strictă conformitate cu prevederile

normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului

de probe anexate la dosar, cum ar fi declarațiile părții vătămate Castraveț V., martorilor

Donici V. și Matragun M., procesele verbale de confruntare a inculpatei cu Castraveț V.

și Donici V., copia buletinului de identitate a Cuțchi – Guștei Nadejda, anexată la

cererea lui Castraveț V. adresată organului de poliție la 03.07.2012, fiecare probă fiind

apreciată în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele

în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel pronunțîndu-se

argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol.

Mai mult, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta

decizie, recursul ordinar este întemeiat pe critica modului în care instanțele au apreciat

circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură

penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată

în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea

instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor

cauzei în alt sens decît cel pe care îl propune inculpata și avocatul este o competență și

prerogativă legală a acestor instanțe, care nu este temei de drept separat din numărul

celor incluse în art. 427 Cod de procedură și invocarea acestei chestiuni în recursul

ordinar este lipsită de orice suport legal.

Prin urmare, instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu

motivele invocate în recursul ordinar, adoptînd hotărîri care conțin o motivare

concludentă și legală privind concluziile adoptate în fapt și în drept că în acțiunile

inculpatei, incontestabil, sunt întrunite elementele infracțiuniiincriminate.

Circumstanțele nominalizate denotă, astfel, că recursul ordinar este unul vădit

neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Deci, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, ele urmează a fi declarat

inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

5

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Roman Aronov și

inculpata Cuțchi-Gustei Nadejda Gheorghe, împotriva sentinței judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 13 decembrie 2013 și deciziei Colegiului Curții de Apel Chișinău din

18 martie 2014, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată la 08 octombrie 2014.

Președinte /semnătură/ Nicolae Gordilă

Judecători /semnătură/ Iurie Diaconu

/semnătură/ Liliana Catan

Copia corespunde originalului

Judecător Iurie Diaconu

6

Dosarul nr. 1ra-1220/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

D I S P O Z I T I V

01 octombrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva sentinței

judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 13 decembrie 2013 și deciziei Colegiului

Curții de Apel Chișinău din 18 martie 2014, declarat de avocatul Roman Aronov și

inculpata

Cuțchi-Gustei Nadejda Gheorghe, născută la

15 iulie 1984 în s. Voinescu, r-nul Hîncești, locuitoare a or.

Ștefan – Vodă, str. 31 august 18, bloc. A, ap. 3, cetățeancă a

R. Moldova, fără antecedente penale.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Roman Aronov și

inculpata Cuțchi-Gustei Nadejda Gheorghe, împotriva sentinței judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 13 decembrie 2013 și deciziei Colegiului Curții de Apel Chișinău din

18 martie 2014, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată va fi pronunțată la 08 octombrie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

7

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

8