1ra-1487/14 — art. 190 alin.5 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin.5 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 8, 12 CPP
1ra-1487/14 — art. 190 alin.5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-1487/2014
Curtea Supremă de Justiție
DECIZIE
22 octombrie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Nicolaev Ghenadie,
Judecători – Timofti Vladimir și Toma Nadejda,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul
Guțu Valentin în numele inculpatei Zaharia Natalia, împotriva deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2014, în cauza penală privind-o pe
Zaharia Natalia Andrei, născută la 27 octombrie 1979,
domiciliată în mun. Chișinău, or. Cricova, str. S. Lazo 12;
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
27.07.2012 –20.12.2012 (prima instanță)
25.02.2014-23.05.2014 (instanța de apel)
15.08.2014–22.10.2014 (instanța de recurs ordinar).
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
CONSTATĂ:
Prin sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 20 decembrie 2013, Zaharia
Natalia Andrei a fost condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 11 ani închisoare,
cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea de dreptul de
a ocupa funcții de gestionare a mijloacelor financiare pe un termen de 4 ani.
Acțiunea civilă înaintată de către Vacarenco Ion a fost admisă în principiu, urmând
ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat, că Zaharia Natalia
Andrei, aproximativ la finele lui aprilie 2011, prin înșelăciune și abuz de încredere,
urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, folosindu-se de situația că
deținea în folosință un lot de pământ, amplasat în mun. Chișinău or. Cricova str. Igor
Vieru, 7, l-a scos de vânzare și tot în acea perioadă Vacarenco Ion, fiind în calitate de
cumpărător, a achitat pentru lotul dat suma de 5000 euro din suma de 12 000 euro, preț la
care se vindea lotul, ca arvună inculpatei Zaharia Natalia, cu următoarele condiții:
vânzătorul Zaharia Natalia să perfecteze actele pe lotul dat, care la acel moment lipseau,
ca condiție obligatorie la perfectarea actelor urma să fie efectuată 30% din construcția pe
acel teren, iar după perfectarea actelor, cumpărătorul se obligă să mai achite restul sumei
convenite de 7000 euro. Ulterior, după perfectarea actelor Zaharia Natalia, contrar
înțelegerii anterioare, a refuzat de a perfecta actele necesare pentru transmiterea în
proprietate a terenului dat lui Vacarenco Ion, cauzându-i prin acțiunile sale părții
vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă de 5000 euro, echivalentul conform
cursului oficial al BNM a sumei de 77 330 lei.
2.1. Tot ea, Zaharia Natalia, continuându-și acțiunile sale infracționale, prin
înșelăciune, abuzând de încrederea lui Vacarenco Ion, care și-a onorat obligațiunea și a
construit casă în grad de finisare de 80 %, la construcția căreia a cheltuit aproximativ 30
mii euro, fiind convins că Zaharia Natalia îi va vinde lotul și vor perfecta contract de
vânzare-cumpărare, ultima după ce a perfectat actele pe lotul menționat, urmărind
1
dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane a vândut acest lot, împreună cu casa
construită de către Vacarenco Ion, lui Vlas Veaceslav, prin ce i-a cauzat lui Vacarenco
Ion o daună materială în proporții deosebit de mari în sumă totală de 30 000 de euro, care
conform cursului valutar a BNM constituie suma de 463 980 lei. În rezultatul acțiunilor
sale, Zaharia Natalia Andrei i-a cauzat părții vătămate Vacarenco Ion un prejudiciu
material în proporții deosebit de mari în sumă de 541 310 lei.
Sentința a fost atacată în ordine de apel de către inculpata Zaharia Natalia prin
care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri de
achitare, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată, invocînd că cauza a fost
fabricată de către colaboratorii de poliție a sect. Râșcani, mun. Chișinău, cărora partea
vătămată le-a achitat bani, precum și faptul că instanța de fond a examinat cauza
superficial, nu a intrat în esența învinuirii.
3.1. În apelul declarat de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatei Zaharia
Natalia s-a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri
de achitare, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată. În argumentarea apelului
declarat, apărarea a indicat că circumstanțele în ordonanța de punere sub învinuire, cât și
cele din rechizitoriu și din sentință nu corespund circumstanțelor și probelor dobândite în
cadrul anchetei judiciare în instanța de fond; inculpata Zaharia Natalia nu este vinovată în
infracțiunea în care este pusă sub învinuire; martorii acuzării au dat declarații diferite și
urmează a fi apreciate critic; acuzatorul de stat nu a prezentat nici o probă veridică,
concludentă care ar demonstra vinovăția inculpatei Zaharia Natalia în comiterea
infracțiunii imputate; probele pe care se bazează instanța în sentință, nu se confirmă prin
alte circumstanțe și sunt în contradicție cu materialele dosarului și nu pot fi puse la baza
sentinței de condamnare; vinovăția persoanei se stabilește în cadrul unui proces cu
respectarea garanților procesuale, deoarece simpla învinuire nu înseamnă și stabilirea
vinovăției; în acțiunile inculpatei Zaharia Natalia Andrei lipsește vinovăția, ca element
obligatoriu componenței infracțiunii.
3.2. În apelul motivat declarat de către avocatul Guțu Valentin în numele inculpatei
Zaharia Natalia s-a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi
hotărâri de achitare, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată, invocînd că cauza
dată a fost pornită ca rezultat a unor declarații mincinoase depuse de către Eșanu
Alexandru și Vacarenco Ion; instanța de fond, la rândul său, a examinat cauza superficial,
nu a intrat în esența învinuirii și ca rezultat aceasta s-a soldat cu emiterea greșită în
privința inculpatei Zaharia Natalia a unei sentințe de condamnare; inculpata Zaharia
Natalia urma să dea declarații la sfârșitul ședinței de judecată, dar fiind pusă în situația
unor circumstanțe grele de caracter personal, auzind declarațiile mincinoase depuse în
judecată de Esanu Alexandru si Vacarenco Ion nu a rezistat din anumite motive acestor
greutăți și având frică de consecințele care pot surveni în privința ei în urma examinării
acestei cauze penale a ales calea eschivării de la judecată și în final nu a fost în stare să
dea declarații și să-și apere interesele sale legale; Eșanu Alexandru a fost vecinul
părinților inculpatei Zaharia Natalia și cumătrul ei, Zaharia Natalia, făcând abuz de
încrederea pe care ultima o avea față de el, având un interes personal, i-a propus ultimei
să o ajute să primească titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe terenul
de pământ pe care-1 avea repartizat de către Primăria Cricova pentru construcții. El i-a
comunicat inculpatei Zaharia Natalia că are o brigadă de constructori și poate începe
construcția casei pentru Zaharia Natalia. Ultima, prin intermediul lui Cemovschii Raisa a
2
împrumutat de la Armaș Eduard suma de 10 000 euro, pe care i-a transmis lui Eșanu
Alexandru pentru construcția casei cu un grad de finisare de până la 30%. Această
înțelegere cu Eșanu Alexandru a fost una verbală. Careva înțelegere cu Vacarenco Ion în
privința vinderii lui a lotului de teren și începerii construcției casei de către ultimul pe
terenul său, Zaharia Natalia nu a avut. Eșanu Alexandru împreună cu Vacarenco Ion la ea
acasă nu au fost și suma de 5000 euro ei nu i-au transmis. Pe Vacarenco Ion, Zaharia
Natalia l-a văzut o singură dată în mașină la Eșanu Alexandru și cu el careva înțelegeri în
privința vinderii lotului nu a avut.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2014 a fost
admis apelul avocatului Popescu Ion în numele inculpatei Zaharia Natalia și apelul
inculpatei Zaharia Natalia, casată sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 20
decembrie 2013 în partea stabilirii pedepsei și pronunță în această latură o nouă hotărâre
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Zaharia Natalia Andrei a fost
condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 9 ani închisoare, cu executarea
pedepsei în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de
gestionare a mijloacelor financiare pe un termen de 4 ani; în rest, sentința a fost
menținută.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că întemeiat instanța de
fond a ajuns la concluzia că vinovăția inculpatei Zaharia Natalia în comiterea infracțiunii
incriminate este dovedită și că aceasta a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 190 alin.
(5) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin
înșelăciune sau abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari.
Totodată, instanța de apel a menționat, că instanța de fond a stabilit inculpatei
Zaharia Natalia Andrei în baza art. 190 alin. (5) Cod penal o pedeapsă prea aspră de 11
ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea
de dreptul de a ocupa funcții de gestionare a mijloacelor financiare pe un termen de 4 ani,
fără a ține seama de prevederile art. 75 Cod penal, care prevede că la stabilirea pedepsei
urmează să se țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care în temeiul art. 16 Cod
penal este una gravă, de motivul acesteia, de persoana inculpatei care este caracterizată
pozitiv (f.d. 164), de faptul că inculpata are la întreținere un copil minor Zaharia Andrian
a.n. 26.02.2002 invalid din copilărie de gr.2 (f.d. 142-143), că la momentul săvârșiri
infracțiuni avea o situație materială dificilă, de circumstanțele cauzei care atenuează sau
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Guțu
Valentin în numele inculpatei Zaharia Natalia, prin care, indicîndu-se temeiurile
prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea
acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei hotărîri de achitare, invocînd
următoarele motive:
- acțiunile Nataliei Zaharia nu întrunesc elementele infracțiunii;
- faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;
- atît prima instanță cît și instanța de apel au examinat cauza superficial, nu au
pătruns în circumstanțele litigiului dat și ca urmare aceasta s-a soldat cu emiterea unei
hotărîri nelegitime de condamnare;
- careva înțelegere cu Vacarenco Ion în privința vinderii lui a lotului de teren și
începerii construcției casei de către ultimul pe terenul său, Zaharia Natalia nu a avut.
3
Eșanu Alexandru împreună cu Vacarenco Ion la ea acasă nu au fost și suma de 5000 euro
ei nu i-au transmis. Pe Vacarenco Ion, Zaharia Natalia l-a văzut o singură dată în mașină
la Eșanu Alexandru. La acel moment ea pe Vacarenco Ion nu-1 cunoștea și cu el careva
înțelegeri în privința vinderii lotului nu a avut;
- atît prima instanță, cît și instanța de apel au omis faptul că în declarațiile depuse
în judecată la examinarea cauzei în fond de partea vătămată Vacarenco Ion, el indică
următoarele „...Menționez că eu contact direct cu cet. Zaharia nu am avut, toate
întrebările se hotărau prin Eșanu”.
Martorul Eșanu Alexandru în declarațiile sale a recunoscut următoarele:
„...Menționez că toate întrebările se hotărau prin mine, la direct Vacarenco cu
Zaharia nu contactau”.
Aceste declarații în instanța de apel le-a confirmat și inculpata Zaharia Natalia,
care a declarat instanței de judecată, că cu Vacarenco Ion ea nu a contactat nici odată și
cu el nu a avut nici o înțelegere referitor la vinderea lotului de teren și construcția casei.
L-a văzut doar o singură dată în mașină la Eșanu Alexandru, dar la acel moment nu știa
că acesta este Vacarenco Ion.
Reieșind din aceste declarații, toată învinuirea, care este adusă de procuror
inculpatei Zaharia Natalia nu are nici o valoare juridică;
- instanța de apel a examinat cauza, fără a permite de a prezenta toate probele
suplimentare, fără a-1 audia suplimentar pe partea vătămată Vacarenco Ion, Eșanu
Alexandru, fără a permite inculpatei să dea complet toate declarațiile dorite de ea;
- probele la care face trimitere instanța de apel în decizia sa, precum că confirmă
vinovăția lui Zaharia Natalia în săvîrșirea infracțiunii incriminate ei, nu pot fi luate în
considerație, deoarece ele de fapt nu confirmă nimic, cu excepția declarațiilor mincinoase
ale lui Eșanu Alexandru. Astfel vinovăția lui Zaharia Natalia nu este dovedită prin probe
pertinente, concludente, utile și veridice care al corobora între ele;
- în scopul evidențierii încălcărilor comise de instanțele de judecată care au
examinat cauza dată pînă la momentul de față, menționeză că atît prima instanță, cît și
cea de apel condamnînd-o pe Zaharia Natalia, potrivit cerințelor art. 72 Cod penal, nu i-
au stabilit categoria penitenciarului în care ultima urmează să execute pedeapsa cu
închisoare.
5.1. Partea vătămată Vacarenco Ion, în conformitate cu prevederile art. 431 alin.
(1) pct. 11 ) Cod de procedură penală, a depus referință privind opinia sa asupra
recursului declarat, prin care a solicitat respingerea acestuia, ca fiind neîntemeiat,
deoarece argumentele invocate sunt lipsite de suport juridic.
Examinînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul penal
consideră, că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară în termen
de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recurs ordinar la 27 iunie 2014 , împotriva deciziei instanței de apel din 23 mai 2014,
pronunțată în ședința publică pe 16 iunie 2014, în termen.
Instanța de recurs ordinar verifică legalitatea hotărîrilor atacate în limitele motivelor
invocate de recurent în baza temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,
4
iar dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor nu constituie o eroare de drept și nu
poate servi drept temei pentru casarea hotărîrii legal adoptate de către instanțele
judecătorești.
Din conținutul recursurilor rezultă, că recurentul indică temeiurile prevăzute de art.
427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței
de apel pot fi supuse recursului în cazul în care nu au fost întrunite elementele
infracțiunii, sau faptei juridice i s-a dat o încadrare juridică greșită – temeiuri care nu și-
au găsit confirmarea în speța dată.
De asemenea, Colegiul reține că în recursul declarat este criticată aprecierea de către
instanța de apel a probelor administrate pe caz, însă argumentul invocat nu este prevăzut
de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs.
Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond
și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor cînd instanțele
menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii
procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul
unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da
temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.
Totodată, Colegiul penal menționează, că sub aspectul situației „neîntrunire a
elementelor infracțiunii” se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei,
însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective
(persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă,
sau legătura cauzală dintre fapta infracțională și consecințe).
În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101
Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar,
verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul
urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării,
fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpatei Zaharia Natalia privind săvîrșirea
infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, să fie întemeiată și legală.
La fel, Colegiul consideră că faptei comise de inculpată i s-a dat o încadrare juridică
corectă, argumentele recurentului în acest sens, fiind declarative și neîntemeiate.
Instanța de recurs, respinge argumentele recurentului, precum că nu a fost dovedită
vinovăția inculpatei Zaharia Natala, întrucît nu a contactat nici o dată cu Vacarenco Ion și
nu a avut nici o înțelegere referitor la vinderea lotului de teren și construcția casei, l-a
văzut doar o singură dată în mașină la Eșanu Alexandru, dar la acel moment nu știa că
acesta este Vacarenco Ion, din motiv că, conform declarațiilor părții vătămate Vacarenco
Ion, date în prima instanță, acesta a declarat că „…Eșanu A. i-a comunicat că are o
cumătră pe nume Zaharia Natalia, care are o stare materială grea, are nevoie de bani și
vinde un lot de pământ în or. Cricova. A căzut de acord să vadă lotul și în luna martie
2011, Eșanu l-a telefonat și i-a comunicat ca să vină în or. Cricova pe str. I. Vieru 7, unde
va fi așteptat de către el împreună cu stăpâna lotului, Zaharia Natalia. Deplasându-se la
fața locului s-a întâlnit cu persoanele sus-menționate, care i-au arătat lotul. Lotul dat de
teren i-a plăcut și a convenit cu Zaharia Natalia la prețul de 12 000 de euro. Totodată,
Eșanu i-a comunicat că Zaharia nu are titlu pe lotul dat și pentru ca să primească titlul de
la Primărie este necesar ca pe lotul dat să fie o oarecare construcție, dar problema e că
pentru construcție Natalia nu dispunea de bani, din care cauză Eșanu i-a propus o
variantă care le convenea la toți, și anume el îi dă inculpatei Zaharia Natalia 5000 euro și
5
începe a construi casa pe lotul dat, în baza construcției sale, Zaharia perfectează
documentele pe numele ei și primește titlul pe pământ după care Vacarenco Ion o să-i
achite restul sumei de 7000 de euro și ea îi face contractul de vânzare-cumpărare pe
numele lui. Peste o perioadă de timp, exact nu ține minte, s-a deplasat la Natalia acasă, în
or. Cricova, pe str. Frunze, împreună cu Eșanu, unde i-a dat banii 5000 euro și au
convenit că ea se va ocupa de perfectarea documentelor și Eșanu, reieșind din faptul că se
cunoaște cu multe persoane din Cricova, o va ajuta să perfecteze documentele. A
concretizat că oarecare recipisă nu a fost scrisă din motiv că Zaharia i-a părut o doamnă
cum se cade și plus la toate era cumătră lui Eșanu și el avea încredere în ea. După ce i-a
dat banii, în luna aprilie 2011, a început să construiască casa pe lotul sus-indicat, iar în
baza construcției sale Zaharia a început să perfecteze documentele pentru primirea
titlului. Vacarenco Ion a făcut proiectul împreună cu arhitectorul de la Primăria din
Cricova pe nume Eugen, dar proiectul a fost înregistrat pe numele inculpatei Zaharia
după cum s-au înțeles anterior. În rest, de perfectarea documentelor s-a ocupat Eșanu cu
Zaharia. Contact direct cu Zaharia nu a avut, toate întrebările se hotărau prin Eșanu.
Aproximativ în luna decembrie 2011 Eșanu i-a comunicat că documentele sunt gata și
mai este nevoie de careva certificate după care vor merge cu Zaharia la notar și vor
întocmi contractul de vânzare-cumpărare. Periodic îl telefona pe Eșanu, iar el spunea că
totul e în regulă, după care aproximativ în luna ianuarie Eșanu i-a comunicat că nu poate
să dea de Zaharia deoarece nu-i răspunde la telefon. Aproximativ în luna martie 2012
Vacarenco Ion, văzând că nimic nu se rezolvă, a cerut de la Eșanu nr. de telefon al
inculpatei Zaharia și a început să o telefoneze, dar ea nu i-a ridicat nici lui, după care tot
în acea zi Natalia l-a telefonat înapoi. Telefonîndu-1 Zaharia i-a comunicat că are careva
probleme și este plecată din oraș, iar când se va întoarce la sfârșitul lunii vor merge și vor
întocmi contractul de vânzare-cumpărare pe numele său. El a telefonat-o de câteva ori la
care Natalia i-a mai comunicat că aproximativ pe data de 6-7 aprilie va veni în oraș și vor
rezolva problema. La începutul lunii aprilie 2012 s-a dus ca să verifice dacă la casa care o
construise pe lotul sus-indicat, care la acel moment era deja finisată la 80%, este totul în
regulă și ajungând la fața locului a văzut o persoană necunoscută care trăgea lumina de la
stâlp la casă. S-a apropiat și a întrebat ce caută acolo, la care persoana dată i-a comunicat
că este un lucrător și tot atunci din casă a ieșit o doamnă în vârstă, care s-a prezentat ca
Cracan Elena, comunicându-i lui că este stăpâna casei. Din cele auzite a avut o stare de
șoc și i-a spus că este casa lui, la care Cracan i-a comunicat că ea a procurat casa dată
printr-un nepot de al ei, de la Zaharia Natalia, are actele în regulă și cine este el ea nu
cunoaște. După ce și-a revenit a început să o telefoneze pe Natalia pe nr. de telefon
060123886, 079079073 dar aceasta nu răspundea la telefon, după mai multe sunete ea a
răspuns și l-a întrebarea ce face ea cu casa și de ce a vândut-o, aceasta i-a pus receptorul.
După ceva timp l-a telefonat o persoană de pe nr. de telefon 069619599, care s-a
prezentat ca prieten a soțului Nataliei și l-a întrebat că de ce face probleme la oameni, ca
să se liniștească, că nu figurează nici într-un act și nu are atribuție cu lotul și cu casa sus-
indicată, după care a pus receptorul. După cele ce s-au petrecut l-a anunțat pe Eșanu și
peste câteva zile s-a adresat la poliție...”. Mai mult, veridicitatea acestor declarații au fost
confirmate și prin declarațiile martorului Eșanu Alexandru, care fiind audiat în ședința de
judecată a instanței de fond și a cele de apel a declarat, că „…în anul 2010, Natalia s-a
adresat lui Eșanu pentru ca să-i găsească cumpărător la lotul ei de pământ din Cricova, ca
să-l vândă din motiv că nu avea cu ce trăi. El a căzut de acord ca să o ajute și în anul
6
2011 primăvara, la el s-a adresat un cunoscut de al său, pe nume Vacarenco Ion, care
recent venise din Spania și dorea să-și procure un lot de pământ pentru a construi o casă.
Eșanu i-a comunicat că are o cumătră care vinde un lot de teren la Cricova, și împreună
cu Natalia și Ion a fost la fața locului, unde Ion a văzut terenul și a hotărât să-l procure.
Reieșind din faptul că la acel moment Natalia nu avea titlu pe teren, iar pentru primirea
acestuia era nevoie de a începe construcția pe terenul dat, au convenit în felul următor:
Ion îi dă Nataliei 5000 de euro din 12 000, cu cât s-au înțeles, Ion începe a construi casa
pe terenul dat, iar Natalia în baza construcției lui Ion, perfectează toate documentele după
care fac contractul de vânzare-cumpărare și Ion îi achită restul banilor în sumă de 7000
de euro. Eșanu și-a luat angajamentul să o ajute pe Natalia să perfecteze documentele
deoarece cunoaște multe persoane din Cricova iar Ion Vacarenco s-a apucat de
construcție. Pe terenul inculpatei Zaharia la acel moment se aflau câteva cuburi de piatră,
mai mult nu era nimic. S-a dus cu Natalia la Primărie și i-a spus ce să facă, ea a depus
cerere și la fel a perfectat restul documentelor. Proiectul pentru casă l-a prezentat la
arhitectorul din Cricova Vacarenco cu soția. Natalia nu a avut nici o atribuție cu
proiectarea și construcția casei. Ion a ridicat casa de la temelie și s-a ocupat de toate
lucrările de construcție personal. Banii în sumă de 5000 euro inculpatei Zaharia Natalia i-
au fost transmiși în prezența martorului de către Vacarenco Ion, la ea acasă, în luna
noiembrie 2011, iar înainte de Anul Nou 2011 documentele deja erau gata, Natalia le-a
primit de la Primărie și s-a dus la OCT pentru a înregistra lotul, iar Eșanu Alexandru a
plecat la Moscova la spital cu copilul. După care a început să o telefoneze, dar ea nu
ridica receptorul. O telefona pe numărul ei de telefon din acea perioadă 079079073.
Toate întrebările se hotărau prin intermediul său, la direct Vacarenco cu Zaharia nu
contactau. Despre faptul că în această perioadă Natalia s-a căsătorit cu o persoană pe
nume Ion a aflat ulterior de la părinții ei. Nu cunoaște pe această persoană. O perioadă de
timp a găsit-o pe telefonul indicat și ea i-a comunicat că a gajat lotul unei persoane pentru
suma de 3000 de euro, la care Eșanu i-a comunicat că nu-i nici o problemă, Ion aduce
restul 7000 de euro, ea se răsplătește cu persoana de la care a luat bani și fac contractul
de vânzare-cumpărare, ea căzând de acord, însă iar a început să nu-i ridice receptorul. O
căuta pe acasă dar nu o găsea. Părinții Nataliei cunoșteau faptul că aceasta a vândut
terenul lui Vacarenco. După ce a văzut că Natalia nu ridică receptorul, împreună cu Ion,
au început să o caute, chiar și la părinții ei acasă, dar nu au găsit-o. La începutul lunii
aprilie a fost telefonat de către Ion, care i-a comunicat că a venit la casa pe care a
construit-o, iar acolo cineva trage lumina și s-au prezentat ca stăpânii casei,
comunicându-i că ei au procurat casa de la Natalia la suma de 28 000 euro. În urma
acestui fapt au început să o caute, dar Natalia nu răspundea la telefon și spunea că totul o
să fie bine și închidea telefonul. După care au hotărât ca să se adreseze la poliție.
Oarecare sume de bani de la Natalia nu a luat pentru ca să-i construiască casa, a fost doar
un intermediar între ea și Vacarenco. Din ce motiv Natalia a vândut casa construită de
către Vacarenco nu cunoaște, dar a auzit din cunoscuți că banii au mers pentru faptul ca
să-l scoată pe prezentul soț din pușcărie…”.
Astfel, Colegiul penal, în baza celor expuse supra, concluzionează că inculpata
Zaharia Natalia a avut o înțelegere verbală cu partea vătămată Vacarenco Ion de a-i vinde
acestuia lotul de teren, în prezența martorului Eșanu Alexandru, care a și făcut cunoștință
părții vătămate cu inculpata, astfel cunoscîndu-l pe Vacarenco Ion pînă la comiterea
infracțiunii, iar această înțelegere a purtat o formă verbală întrucît Eșanu Alexandru este
7
cumătru cu inculpata Zaharia Natalia, avea încredere în ea, o mai ajuta cu bani și
mîncare, fiindcă nu avea cu ce se întreține. Tot în acest sens, instanța de apel corect a
menținut poziția instanței de fond, prin care s-a menționat că inculpata Zaharia Natalia
din start nu a avut intenția de a vinde lotul de teren pentru construcția casei de locuit
situat pe str. I. Vieru 7, or. Cricova lui Vacarenco Ion, aceasta înstrăinându-l ulterior lui
Vlas Veaceslav cu 28 mii Euro, dar a avut intenția de a însuși suma de bani transmisă de
către partea vătămată Vacarenco Ion.
Mai mult, din declarațiile martorilor Zgabur Vasile, Cheptene Vadim, Cebotaru
Sergiu, Roșca Vladimir, rezultă buna-credința a părții vătămate Vacarenco Ion de a
construi casa de locuit, fiind lipsită de logică versiunea recurentului, precum că ultimul
ar fi avut intenția de a investi o sumă de bani într-un teren ce nu-i aparține. La fel, din
declarațiile acestor martori rezultă, că anume partea vătămată Vacarenco a suportat
anumite cheltuieli legate de construirea acestei case, inclusiv achitarea serviciilor prestate
de constructori. Deasemenea, vinovăția inculpatei Zaharia Natalia de comitere a
infracțiunii incriminate se mai dovedește și prin următoarele probe legal administrate și
examinate de către instanța de fond și de apel, și anume: procesul-verbal de cercetare la
fața locului din 24.05.2012 și planșa fotografică; procesul-verbal de recunoaștere a
persoanei după fotografie din05.02.2012, potrivit căruia martorul Derocea Evghenii l-a
recunoscut pe Vacarenco Ion, ca fiind persoana care i-a prezentat proiectul casei din
internet și care urma să fie construită pe str. I. Vieru 7. or. Cricova; procesul-verbal de
examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice din 28.05.2012, conform căruia s-a
stabilit că abonatul cu nr. cartelei SIM 060123886 a dus discuție telefonică abonatul cu
nr. cartelei SIM 068342455 la 01.04.2012 și 02.04.2012; procesul-verbal de recunoaștere
și atașare a corpului delict la cauza penală din 25.05.2012, potrivit căruia descifrările
telefonice ridicate de la compania Orange, au fost recunoscute drept corp delict și anexat
la cauza penală; procesul-verbal de confruntare din 11.05.2012, la care au participat
martorul Eșanu Alexandru și bănuita Zaharia Natalia; procesul-verbal de confruntare din
11.05.2012, la care au participat bănuita Zaharia Natalia și partea vătămată Vacarenco
Ion; procesul-verbal de confruntare din 11.05.2012, la care au participat martorul Bargan
Constantin și bănuita Zaharia Natalia.
Concomitent, Colegiul penal respinge și argumentul referitor la faptul, că instanța de
apel a examinat cauza, fără a permite de a prezenta toate probele suplimentare, fără a-1
audia suplimentar pe partea vătămată Vacarenco Ion, Eșanu Alexandru, fără a permite
inculpatei să dea complet toate declarațiile dorite de ea, fiindcă conform procesului
verbal al ședinței de judecată a instanței de apel (Vol. II, f.d.90), avocatul Guțu V. a
înaintat un demers prin care a solicitat audierea martorilor Eșanu, Armaș, Cerneavschi,
instanța de apel a admis apelul, aceștia au dat declarații (Vol. II, f.d. 107, 108), iar alte
demersuri nu au fost înaintate de către apărare (Vol. II, f.d. 109-113). Tot aici, instanța de
recurs reține, că inculpata Zaharia Natalia, fiind audiată în ședința de judecată a instanței
de apel (Vol. II, f.d. 106) nu a solicitat audierea suplimentară a cărorva martori, iar fiind
cercetate suplimentar probele administrate de către prima instanță în conformitate cu art.
413 alin. (3) Cod de procedură penală, inclusiv procesul-verbal de confruntare din
11.05.2012, la care au participat martorul Eșanu Alexandru și bănuita Zaharia Natalia,
careva întrebări din partea ultimei, nu au parvenit (Vol. II, f.d. 111-112).
Urmează a fi reținute drept juste și concluziile instanței de apel, precum că scopul
educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza penală dată în privința inculpatei
8
Zaharia Natalia Andrei nu poate fi atins decât prin stabilirea pedepsei sub formă de
închisoare, ținîndu-se cont, în acest sens, de prevederile art. 61, 75 Cod penal, precum și
de faptul că inculpata este caracterizată pozitiv, are la întreținere un copil minor Zaharia
Andrian, invalid din copilărie de gr. II, la momentul săvârșiri infracțiuni avea o situație
materială dificilă, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului de efectul preventiv
al pedepsei.
Este acceptat de Colegiul penal argumentul recurentului, precum că în hotărîrile
adoptate de către instanțele de judecată inferiore nu este indicat tipul penitenciarului,
întrucît atît instanța de fond (Vol. II, f.d. 58 verso), cît și instanța de apel (Vol. II, f.d.
135) nu au indicat concret tipul penitenciarului conform art. 72 Cod penal, în care
urmează inculpata să execute pedeapsa, și anume indicînd - penitenciar pentru femei
numai. Această omisiune a instanțelor nu duce la casarea hotărîrilor judecătorești, fiindcă
poate fi reparată prin procedura prevăzută de art. 469-471 Cod de procedură penală.
Reieșind din aceste motive, instanța de recurs, conchide că temeiurile indicate de
recurent nu s-au confirmat din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi
temei de implicare a instanței de recurs în sensul rejudecării hotărîrii judecătorești și
potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Guțu Valentin în
numele inculpatei Zaharia Natalia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 23 mai 2014, în cauza penală privind-o pe Zaharia Natalia Andrei, ca
fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată la 12 noiembrie 2014.
Președinte Nicolaev Ghenadie
Judecători Timofti Vladimir
Toma Nadejda
9