1ra-1408/14 — art. 190 al. 5 CP

1ra-1408/14 — art. 190 al. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1408/2014

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

18 noiembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ursache Petru,

judecători – Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie,Alerguș Constantin, Moraru

Petru,

a examinat în lipsa părților recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron Constantin și de către partea

vătămată Nicolaescu Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 27 februarie 2014, în cauza penală în privința lui

Batuev Nina Vladimir, născută la 10 iunie 1949 în

r. Ungheni, s. Agronomovca, domiciliată în

mun. Chișinău, bd. Decebal, 64, ap. 31.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

CONSTATĂ:

Batuev Nina a fost achitată de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5)

Cod penal, fiind invocată lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile

inculpatei.

2007, cu scopul însușirii a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari

prin înșelăciune, sub pretextul împrumutului banilor în sumă de 21000 Euro de la

cet. Nicolaescu Victor i-a eliberat o recipisă și ca ultimul să fie asigurat de

restituirea sumei de bani, i-a lăsat în gaj contractul de vînzare - cumpărare a

imobilului nr. 1030107230.01 cu suprafața de 495,9 m2 și terenului amplasat în s.

Gura Bîcului, raionul Anenii Noi.

Tot ea, la 16 ianuarie 2008 din nou a cerut de la Nicolaescu Victor bani în

sumă de 40500 Euro și 13000 dolari SUA. Suma fiindu-i acordată în bază de

recipisă, obligîndu-se să o restituie în termen de 10 zile inclusiv mijloacele bănești

luate la data de 24 octombrie 2007, în sumă totală de 62500 euro și 13000 dolari

SUA inclusiv penalitățile de întîrziere în sumă de 1000 Euro în calitate de garant al

rambursării sumelor respective a depus tot acelaș teren de pămînt. Totodată ultima

1-a convins pe partea vătămată prin eliberarea procurii generale, că în cazul în care

nu va restitui suma de bani, Nicolaescu Victor are dreptul să vîndă terenul sus

indicat și să-și ia banii. Astfel, Batuev Nina a însușit de la Nicolaescu Victor suma

de 61500 Euro și 13000 dolari SUA.

1

Ulterior, Batuev Nina, știind cu certitudine că contractul de cumpărare a

terenului nr. 1030107230.01 cu suprafața de 495,9 m2 amplasat în s. Gura- Bîcului,

raionul Anenii Noi se află la Nicolaescu Victor, dar banii nu poate să îi

ramburseze, a vîndut terenul dat altei persoane.

În drept, acțiunile inculpatei Batuev Nina au fost încadrate de procuror în

baza art. 190 alin. (5) Cod penal – escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor

altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere săvîrșite în proporții

deosebit de mari.

Prima instanță și-a motivat soluția prin stabilirea acțiunilor arbitrare la

întocmirea rechizitoriului, lipsa probelor convingătoare care ar confirma vina,

existența în speța dată a relațiilor civile între inculpata Batuev Nina și partea

vătămată Nicolaescu Victor, lipsa laturii subiective a infracțiunii, încălcarea

prevederilor art. 63 Cod de procedură penală.

- de către procuror, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu

pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care Batuev Nina să fie recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (5) Cod penal cu numirea pedepsei sub formă de închisoare pe un

termen de 12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții de conducere pe un termen de 4 ani.

Procurorul a invocat că, instanța de fond la emiterea sentinței nu a acordat

deplină eficiență prevederilor art. 75 Cod penal, deoarece vina lui Batuev Nina în

cele imputate a fost dovedită pe deplin, iar inculpata a săvîrșit o infracțiune care

face parte din categoria infracțiunilor contra patrimoniului, iar apărarea proprietății

este asigurată de Constituția Republicii Moldova, alte legi organice și

internaționale, iar corectarea acesteia poate avea loc numai în cazul în care

instanța de judecată va aplica o pedeapsă privativă de libertate, deoarece aplicarea

unei alte pedepse non privative de libertate, ar putea duce la săvîrșirea unei noi

infracțiuni.

Procurorul în apel descrie cumulul de probe care, în viziunea acuzării, a fost

ignorat de prima instanță, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Nicolaescu Victor,

declarațiile martorilor Prigală Trofim, Sterea Valeriu, documentele anexate la

materialele cauzei; descrie fapta prejudiciabilă demonstrată în cadrul examinării

cauzei în prima instanță.

3.1. De către avocatul Topală Igor în numele părții vătămate Nicolaescu

Victor care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi

hotărîri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care Batuev Nina să fie

recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod

penal, admiterea acțiunii civile înaintată de către Nicolaescu Victor și dispunerea

încasării de la Batuev Nina în folosul lui Nicolaescu Victor ca prejudiciu material

în suma de 59000 Euro, 8000 dolari SUA și a prejudiciului moral suma de 400000

lei. Consideră că în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe,

care demonstrează vina inculpatei Batuev Nina în comiterea infracțiunii imputate.

2014, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de procurorul Kelsa Olga și

2

de către avocatul Topală Igor în numele părții vătămate Nicolaescu Victor, cu

menținerea sentinței.

Instanța de judecată a ajuns la concluzia că probele nominalizate indică la

existența unor relații contractuale reglementate de legislația civilă, modul de

examinare a cărora este prevăzut de normele codului civil, pentru care inculpata

Batuev Nina nu poate fi trasă la răspundere penală. În acțiunile inculpatei nu s-a

stabilit latura subiectivă a infracțiunii, adică intenția că la momentul primirii

banilor cu împrumut inculpata avea intenția de a-i însuși, astfel, instanța de fond

corect a ajuns la soluția de achitare a inculpatei, deoarece vinovăția nu a fost

dovedită sub aspect penal. Nu s-a dovedit prin probe certe, concrete însușirea de

către inculpata Batuev Nina a sumei de 62500 Euro și 13000 dolari SUA,

echivalentul a 1170525 lei luată cu împrumut de la partea vătămată Nicolaescu

Victor.

Cod de procedură penală, decizia instanței de apel se contestă cu recurs ordinar de

către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron

Constantin, care solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

instanța de apel în alt complet de judecată invocînd că:

- instanța de apel a pus la baza emiterii hotărîrii declarațiile inculpatei, iar

declarațiile părții vătămate greșit le-a apreciat critic;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel; probele examinate în instanța de apel confirmă vina inculpatei Batuev Nina

de comitere a escrocheriei în proporții deosebit de mari;

- latura obiectivă a escrocheriei se realizează prin dobîndirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere;

- hotărîrile instanțelor judecătorești sunt nefondate, bazate pe aprecierea

unilaterală și eronată a circumstanțelor constatate, încălcînd astfel prevederile art.

24 alin. (2), 101 alin. (3) Cod de procedură penală.

5.1. La 23 aprilie 2014, hotărîrile menționate sunt atacate cu recurs ordinar

de către partea vătămată Nicolaescu Victor, care făcînd trimitere la prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, rejudecarea

cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpata Batuev Nina să fie

recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod

penal. Să fie admisă integral acțiunea civilă înaintată, cu încasarea de la Batuev

Nina în folosul lui Nicolaescu Victor prejudiciul material în sumă de 59000 Euro,

8000 dolari SUA și a prejudiciului moral în sumă de 400000 lei, invocînd că:

- instanța de apel la emiterea deciziei nu a ținut cont de probele pertinente și

concludente prezentate de către partea acuzării, care demonstrează vinovăția

inculpatei în cele imputate;

- Batuev Nina a dobîndit de la partea vătămată banii prin înșelăciune și abuz

de încredere;

- Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- sunt întrunite toate atributele specificate cu privire la existența prejudiciului

moral cauzat dintr-o faptă ilicită.

5.2. În referința declarată de către avocata Mîrza Daniela în interesele

inculpatei Batuev Nina s-a solicitat menținerea sentinței și deciziei instanței de

3

apel, cu respingerea recursurilor ordinare declarate de procuror și partea vătămată,

ca fiind vădit neîntemeiate, invocînd că motivele invocate în recursuri nu se

încadrează în prevedeile legale ale art. 427 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit consideră, că acestea urmează a fi admise reieșind din

următoarele considerente.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală (red. 14.03.2003), instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la examinarea apelurilor

declarate nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, nu a răspuns la

modul cuvenit la toate motivele invocate de apelanți în apeluri și nu s-a pronunțat

efectiv asupra legalității sentinței privind achitarea inculpatei Batuev Nina

învinuită pe art. 190 alin. (5) Cod penal, din care considerente decizia urmează a fi

casată, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, deoarece aceste

erori nu pot fi corectate de instanța de recurs.

6.1. Cu referire la recursul declarat de procuror.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară în

termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că procurorul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recurs ordinar la 15 aprilie 2014, împotriva deciziei instanței de apel din

27 februarie 2014, pronunțată la 27 martie 2014, în termen.

Drept temei pentru declararea recursului, recurentul a indicat prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazurile în care instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Instanța de recurs menționează că acest temei pentru recurs și-a găsit

confirmarea în speța dată.

4

Potrivit apelului declarat de procurorul Kelsa Olga (f.d. 164-168, vol. II)

criticîndu-se legalitatea și interpretarea unilaterală a probelor se invocă următoarele

motive:

“acuzarea de stat consider că faptele incriminate lui Batuev Nina conțin

elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, și nici de cum nu

poartă caracter civil, deoarece se probează prin următoarele probe:

- declarațiile părții vătămate Nicolaescu Victor care a declarat că pe

inculpată o cunoaște, deoarece au avut relații legate de serviciu. La 24 iulie 2007

Nicolaescu Victor fiind ferm convins că Batuev Nina, care a cerut suma de bani

pentru procurarea unui teren și că-i va întoarce în termen deoarece prima sumă

împrumutată a fost returnată fără careva probleme, s-a angajat de a-i pune la

dispoziție 21000 Euro, fapt confirmat prin recipisa semnată de către inculpată

anexată, la care s-a obligat ca în caz de nerambursare a împrumutului în termenul

imobilul situat în r-ul Anenii Noi, s. Gura-Bîcului format din teren pentru

construcții cu nr. cadastral 1030107230, cu suprafața de 1,2813 ha și construcția

comerciala cu nr. cadastral 1030107230.01 cu suprafața de 495,9 m.p. va trece în

proprietatea lui Nicolaescu Victor, eliberîndu-i în acest sens o procură generală din

26 octombrie 2007.

Ulterior la data de 16 ianuarie 2008 la insistența inculpatei, el i-a mai pus la

dispoziție în calitate de împrumut o sumă de bani. În luna februarie începutul lui

martie, anul 2008, pîrîta a întors doar o mică parte din sumă și anume 5000 dolari

SUA și 3500 Euro, cerînd amînarea restituirii sumei restanțe.

Avînd necesitatea acută de banii împrumutați, el a fost nevoit mai activ să

ceară banii de la inculpată și în caz de neîntoarcere i-a propus vînzarea sectorului

de teren indicat mai sus pentru care deținea o procură generală din partea inculpatei

de a dispune de terenul dat.

Ulterior a aflat că terenul sus indicat, care chipurile Batuev Nina l-a lăsat în

gaj, a fost vîndut de către ultima cet. Sterea Valeriu;

- declarațiile martorului Prigală Trofim, date în instanța de judecată sub

jurămînt, care a declarat că din anul 1996 activează în calitate de notar privat în

Anenii Noi. La 06 februarie 2006 el ca notar privat a autentificat contractul de

vînzare - cumpărare al sectorului de teren situat în s. Gura-Bîcului, r-nul Anenii

Noi, înregistrat în registrul actelor notariale sub nr. 756. Acest contract conform

legii despre notariat a fost eliberat în trei exemplare, unul dintre care a rămas la el,

iar două exemplare au fost înmînate cet. Batuev Nina, dintre care un exemplar a

fost depus în OCT Anenii Noi pentru înregistrare. Contractul prezentat lui are

ștampila de înregistrare OCT Anenii Noi. Astfel de ștampilă poate fi numai pe

exemplarul care se află în OCT și la persoana care este stăpînul imobilului.

Notarul, care a autentificat acest contract, conform legii despre notariat poate să

elibereze un duplicat al acestui contract. Referitor la eliberarea duplicatului la acest

5

contract în adresa lui nu s-a adresat nimeni. Din dosarul cadastral originalul

contractului nu putea fi scos și trebuia să se păstreze la organul cadastral;

- declarațiile martorului Sterea Valeriu, date în instanța de judecată sub

jurămînt, care a declarat că, activează în calitate de director la Î.M. „Balcanir” din

anul 1994. Aproximativ 3-4 ani în urmă a făcut cunoștință cu cet. Turciei Özdemir

Tarcan care se ocupau cu construcții, ultimul adresîndu-se la el cu propunerea

comercială de investire a mijloacelor bănești în construcția casei de pe str. M.

Basarab, mun. Chișinău, prezentînd un set de documente. Pe parcursul anului 2006

el i-a împrumutat lui Özdemir Tarcan bani în sumă totală de 96300 Euro, despre

care fapt dispune de recipise. La începutul anului 2008 el a început restituirea

împrumutului, atunci aproximativ la sfîrșitul lunii februarie – începutul lui martie

2008 cet. Özdemir Tarcan i-a propus lui în schimb de bani un sector de teren

pentru construcții în s. Gura-Bîcului, r-nu1 Anenii Noi. El a fost de acord și la 06

martie 2008 a venit în biroul notarial situat pe str. Kogălniceanu, unde a făcut

cunoștință cu cet. Batuev Nina, care s-a prezentat ca soacra lui Özdemir Tarcan.

Împreună cu Batuev Nina au intrat la notar și au autentificat contractul de vînzare-

cumpărare pe sectorul de teren indicat. După eliberarea contractului el i-a propus

lui Özdemir Tarcan dacă el va întoarce banii, să anuleze acest contract de vînzare-

cumpărare. La 23 aprilie 2008 acest contract a fost înregistrat în OCT Anenii Noi.

Aproximativ în vara anului 2009 la el în oficiu s-a adresat cet. Batuev Nina, care a

cerut să-i întoarcă sectoarele de teren. El a declarat că dacă lui i se restituie suma

de bani împrumutată, anulează contractul de vînzare - cumpărare pe acest sector de

teren, după ce nici Özdemir Tarcan, nici Batuev Nina la el nu s-au adresat.

Referitor la faptul dacă acest contract a fost încheiat formal, a explicat că nu

corespunde adevărului.

Totodată vina lui Batuev Nina se dovedește și prin materialele cauzei penale:

- contractul de vînzare - cumpărare a terenului nr. 1030107230.01 cu S.495, 9

m2 amplasat în s. Gura - Bîcului, r-nul Anenii Noi, care se afla la cet. Nicolaescu

Victor;

- contractul de vînzare - cumpărare a terenului nr. 1030107230.01 cu S. 495,9

m2 amplasat în s. Gura - Bîcului, r-nul Anenii Noi, care se afla la cet. Sterea

Valeriu;

- recipisele date de către Batuev Nina lui Nicolaescu Victor;

- procura, eliberată cet. Nicolaescu Victor de către Batuev Nina;

- copiile dosarului cadastral nr. 1030107230.01, examinat în instanța de

judecată.

Astfel, analizînd cumulul de probe acumulate în cadrul urmăririi penale

cercetate în instanța de judecată, s-a constatat faptul că Batuev Nina prin abuz de

încredere a primit banii de la Nicolaescu Victor și 1e-a folosit în scopuri personale.

6

Potrivit art. 190 alin. (5) Cod penal (Comentariul) „Obiectul juridic”

nemijlocit constituie relațiile sociale a căror existență și desfășurare normală sunt

condiționate de ocrotire a relațiilor patrimoniale.

Latura obiectivă a escrocheriei se realizează prin dobîndirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere.

Prin dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane se înțelege transmiterea

benevolă infractorului de către victimă a bunurilor sau a dreptului asupra bunurilor

sub influența înșelăciunii sau a abuzului de încredere.

Escrocheria se consideră consumată dacă averea a fost dobîndită de la victimă

și infractorul are o posibilitate reală de a o folosi sau dispune de ea la dorința sa.

Latura subiectivă a escrocheriei se caracterizează prin intenție directă și prin

scop de profit.

Toate aceste circumstanțe denotă faptul că inculpata a acționat în așa mod

pentru a duce victima în eroare și pentru a-i căpăta încrederea în faptul că

mijloacele sale financiare vor fi rambursate total și mai ales că există o anumită

garanție (procura generală de a dispune de bunul imobil). Pentru existența

infracțiunii de escrocherie este necesar ca victima să fi fost indusă în eroare și să fi

ajuns la o reprezentare greșită a unei situații sau împrejurări. În cazul de față

suntem în prezența unei astfel de situații cînd Nicolaescu Victor era ferm convins de

faptul că în cazul nerambursării împrumutului, va putea beneficia de efectele

procurii generale spre vinderea bunului imobil și a încasa valoarea sumei

împrumutate inculpatei și mai ales că inculpata i-a predat în posesie contractele de

donație și de vînzare - cumpărare asupra terenului și construcției, ca respectiv să

fie în imposibilitate de a încheia tranzacții în privința acestor imobile.

Referitor la a doua modalitate a laturii obiective a escrocheriei se exprimă

prin faptul înșelăciunii. Înșelăciunea inculpatei este probată prin faptul înstrăinării

de la data de 06 martie 2008 prin contractul de vînzare- cumpărare a bunului

imobil ce a constituit ca garant în raporturile juridice civile cu Nicolaescu Victor,

cetățeanului Sterea Valeriu. Faptul dat fiind probat prin materialele prezentate de

către OCT Anenii Noi, cît și prin constatarea faptului că inculpata s-a adresat la

notarul privat Cernov Rodica pentru ridicarea contractului de vînzare - cumpărare

și de donație pentru efectuarea vînzării lui Sterea Valeriu a terenului.

Toate aceste acțiuni întreprinse de către inculpată denotă intenția directă a

acesteia de a dobîndi ilicit bunurile altei persoane prin înșelăciune și abuz de

încredere, fiind conștientă de faptul dat și de producerea prejudiciului victimei.

La fel constatarea laturii obiective a infracțiunii de escrocherie presupune și

stabilirea legăturii de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă - dobîndirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere - și urmarea

imediată, exprimată prin prejudiciile cauzate. Astfel, în cadrul examinării cauzei

s-a demonstrat cu exactitate fapta prejudiciabilă săvîrșită de către inculpată și

urmările prejudiciabile. Nicolaescu Victor fiind deposedat prin înșelăciune și abuz

7

de încrede de o sumă excesiv de mare de bani și anume 59000 Euro și 8000 dolari

SUA care pînă la momentul de față inculpata nu i-a restituit.

Procurorul a menționat, că dacă să raportăm prevederile date cu situația de

fapt, sunt întrunite toate aceste condiții, și anume, existența faptei cu caracter ilicit,

și anume, escrocheria (art. 190 alin.(5) Cod penal), legătura de cauzalitate între

fapta ilicită săvîrșită și prejudiciul cauzat la fel există, deoarece inculpata prin

înșelăciune și abuz de încredere a dobîndit ilicit suma de bani cauzîndu-i victimei

un prejudiciu considerabil, culpa autorului faptei adică cet. Batuev Nina la fel a

fost dovedită, capacitatea delictuală de asemenea existînd. În consecință procurorul

a menționat că sunt întrunite toate atributele specificate mai sus cu privire la

existența prejudiciului moral cauzat dintr-o faptă ilicită.

Astfel, acuzarea de stat a considerat că vinovăția lui Batuev Nina în

comiterea infracțiunii prevăzute în art. 190 alin. (5) Cod penal, a fost dovedită pe

deplin în cadrul cercetării judecătorești.”

Anume asupra acestor motive invocate în apel de procurorul Kelsa Olga

instanța de apel nu s-a pronunțat, sau s-a pronunțat superficial, fără argumentarea

cuvenită.

Colegiu penal lărgit mai menționează, că instanța de apel la emiterea hotărîrii

nu a ținut cont de prevederile Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 23

din 28 iunie 2004 “Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre

sustragerea bunurilor” .

Astfel, instanța de apel a examinat probele superficial, fără ca acestea să fie

minuțios analizate și apreciate în ansamblu cu alte probe, care în opinia

procurorului, confirmă vinovăția lui Batuev Nina.

6.2. Cu referire la recursul declarat de partea vătămată Nicolaescu

Victor.

În speță se constată, că partea vătămată Nicolaescu Victor s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recurs ordinar la 23 aprilie 2014, împotriva

deciziei instanței de apel din 27 februarie 2014, pronunțată la 27 martie 2014, în

termen.

Drept temei pentru declararea recursului, recurentul la fel a indicat

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazurile în care instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, în speța dată s-a confirmat temeiul

pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – cazul

cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de avocatul

Topală Igor în numele părții vătămate Nicolaescu Victor în apel.

Potrivit apelului declarat de către Topală Igor în numele părții vătămate

Nicolaescu Victor (f.d. 167-174, vol. II) acesta și-a exprimat dezacordul cu soluția

8

instanței de fond deoarece pe parcursul examinării cauzei penale s-a stabilit cu

certitudine că inculpata Batuev Nina a comis infracțiunea prevăzută de art. 190

alin. (5) Cod penal, escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane

prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvîrșite în proporții deosebit de mari,

invocînd următoarele motive:

„Referitor la latura obiectivă a componenței de infracțiune prevăzută de art.

190 alin. (5) Cod penal incriminată inculpatei, s-a indicat faptul că infracțiunea de

escrocherie se exprimă prin dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune sau abuz de încredere. Prin oricare dintre cele două modalități -

înșelăciunea sau abuzul de încredere - care în realitate se și pot suprapune,

făptuitorul induce victima în eroare, îi creează o falsă reprezentare a realității,

indiferent de mijloacele utilizate, pentru a realiza transmiterea voită, sub incidența

sa ori a altei persoane, a bunului sau dreptului asupra lui, ce aparține celui supus

manoperelor frauduloase. Astfel în cazul de față suntem în prezența ambelor

modalități ale escrocheriei care se suprapun și anume în acțiunile inculpatei este

prezenta atît înșelăciunea cît și abuzul de încredere. Inculpata prin faptul că inițial

a întors integral suma împrumutului în mărime de 45000 Euro la data de 24

octombrie 2007 a căpătat încrederea lui Nicolaescu Victor pentru ca tot în aceeași

zi să-i ceară să-i împrumute bani în sumă de 21000 Euro pentru procurarea unui lot

de teren. Astfel, Nicolaescu Victor fiind ferm convins că-i va întoarce în termen

deoarece prima sumă împrumutată a fost returnată fără careva probleme, s-a

angajat de a-i pune la dispoziție suma de 21000 Euro, fapt confirmat prin recipisa

semnată de către inculpată anexată la dosar, care s-a obligat ca în caz de

nerambursare a împrumutului în termenul cuvenit, imobilul situat în r - nul Anenii

Noi, s. Gura-Bîcului format din teren pentru construcții cu nr. cadastral

1030107230 cu suprafața de 1,2813 ha și construcția comercială cu nr. cadastral

1030107230.01 cu suprafața de 495,9 m.2 va trece în proprietatea lui Nicolaescu

Victor, eliberîndu-i în acest sens o procură generală din 26 octombrie 2007.

Ulterior la data de 16 ianuarie 2008 la insistențele inculpatei, Nicolaescu

Victor i-a mai pus la dispoziție în calitate de împrumut suma de bani în valoare de

40500 Euro și 13000 dolari SUA. Suma fiindu-i acordată în bază de recipisă,

obligîndu-se să o restituie în termen de 10 zile inclusiv mijloacele bănești luate la

data de 24 octombrie 2007, în sumă totală de 62500 Euro și 13000 dolari SUA

inclusiv penalitățile de întîrziere în sumă de 1000 Euro. În calitate de garant al

rambursării sumelor respective a depus tot același teren de pămînt. Aproximativ în

luna februarie începutul lui martie, anul 2008, inculpata a întors doar o mică parte

din sumă și anume 5000 dolari SUA și 3500 Euro, cerînd amînarea restituirii sumei

restante.

Avînd necesitatea acută de banii împrumutați, Nicolaescu Victor a fost nevoit

mai activ să ceară banii de la inculpată și în caz de neîntoarcere i-a propus vînzarea

sectorului de teren indicat mai sus pentru care deținea o procură generală din partea

inculpatei de a dispune de terenul dat. Toate aceste circumstanțe denotă faptul că

inculpata a acționat în așa mod pentru a duce victima în eroare și pentru a-i căpăta

încrederea în faptul că mijloacele sale financiare vor fi rambursate total și mai ales

că există o anumită garanție (procura generală de a dispune de bunul imobil).

Pentru existența infracțiunii de escrocherie este necesar ca victima să fi fost indusă

9

în eroare și să fi ajuns la o reprezentare greșită a unei situații sau împrejurări. În

cazul de față suntem în prezența unei astfel de situații cînd Nicolaescu Victor era

ferm convins de faptul că în cazul nerambursării împrumutului va putea beneficia

de efectele procurii generale spre a vinde bunul imobil și a încasa valoarea sumei

împrumutate inculpatei, și mai ales că inculpata i-a predat în posesie contractele

de donație și de vînzare- cumpărare asupra terenului și construcției, ca respectiv să

fie în imposibilitate de a încheia tranzacții în privința acestor imobile.

Referitor la a doua modalitate a laturii obiective a escrocheriei se exprimă

prin faptul înșelăciunii. Înșelăciunea inculpatei este probată prin faptul înstrăinării

la data de 06 martie 2008 prin contractul de vînzare- cumpărare a bunului imobil

ce a constituit ca garant în raporturile juridice civile cu Nicolaescu Victor,

cetățeanului Sterea Valeriu. Faptul dat fiind probat prin materialele prezentate de

către OCT Anenii Noi cît prin constatarea faptului că inculpata s-a adresat la

notarul privat Cernov Rodica pentru ridicarea contractului de vînzare - cumpărare

și de donație pentru efectuarea vînzării lui Sterea Valeriu a terenului. La fel vina

inculpatei se probează și prin depozițiile notarului privat Prigală Trofim care a

confirmat faptul că contractual de vînzare - cumpărare din data de 06 februarie

2006 prin care Fondația Socială de Binefacere, președinte fiind inculpata Batuev

Nina devine proprietara imobilului care a constituit ca garant în relațiile civile cu

Nicolaescu Victor și care ulterior a fost înstrăinat cetățeanului Sterea Valeriu, avea

ștampila de înregistrare în OCT Anenii Noi. Astfel de ștampilă poate fi numai pe

exemplarul care rămîne la OCT. Notarul care a autentificat acest contract, conform

Legii cu privire la notariat poate să elibereze un duplicat al acestui contract. Însă

pentru eliberarea duplicatului la acest contract în adresa notarului nu s-a adresat

nimeni. Respectiv din declarațiile notarului și din dosarul prezentat de către OCT

Anenii Noi rezultă faptul că inculpata prin metode necunoscute a făcut rost de

originalul contractului de vînzare - cumpărare din 06 februarie 2006 pentru a-1

prezenta notarului în scopul perfectării la data de 06 martie 2008 a contractului de

vînzare - cumpărare semnat între Batuev Nina și Sterea Valeriu.

Apelantul a mai invocat, că toate aceste acțiuni întreprinse de către inculpată

denotă intenția directă a acesteia de a dobîndi ilicit bunurile altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, fiind conștientă de faptul dat și de producerea

prejudiciului victimei.

La fel, constatarea laturii obiective a infracțiunii de escrocherie presupune și

stabilirea legăturii de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă - dobîndirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere - și urmarea

imediată, exprimată prin prejudiciile cauzate. Astfel în cadrul examinării cauzei s-a

demonstrat cu exactitate fapta prejudiciabilă săvîrșită de către inculpată și urmările

prejudiciabile. Nicolaescu Victor fiind deposedat prin înșelăciune și abuz de

încrede de o sumă excesiv de mare de bani și anume 59000 Euro și 8000 dolari

SUA care pînă la momentul de față inculpata nu i-a restituit.”

Anume asupra acestor motive invocate de avocatul Topală Igor în numele

părții vătămate Nicolaescu Victor instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a

pronunțat superficial fără argumentarea cuvenită.

6.3. Totodată Colegiul penal lărgit mai invocă, că potrivit art. 1 alin. (2) Cod

de procedură penală, procesul penal are ca scop protejarea persoanei de infracțiuni

10

și pentru a realiza acest scop, instanța de judecată examinează cumulul de probe

prezentat instanței, inclusiv probele administrate legal de organul de urmărire

penală la etapa respectivă.

Astfel, inculpata Batuev Nina fiind interogată la etapa urmăririi penale, în

prezența avocatului Capcelea Radion (f. d. 88-90, vol. I), la confruntare cu partea

vătămată Nicolaescu Victor (f.d. 106-108, vol. I) a declarat că în total prin sume

diferite, în 8 episoade, ea a luat de la Nicolaescu Victor 49700 Euro și 11800 dolari

SUA, la 16 ianuarie 2008 ea a scris o recipisă lui Nicolaescu Victor confirmînd că

a primit de la el bani în sumă de 62500 Euro și 13000 dolari SUA, care s-a obligat

să-i restituie pînă la 25 ianuarie 2008, suma e indicată cu procente pentru banii

primiți. Ea a restituit numai 5000 dolari SUA și 3500 Euro.

Fiind interogată în prima instanță inculpata Batuev Nina (f.d. 129-135, vol. II)

a declarat că a primit de la partea vătămată Nicolaescu Victor 20700 Euro, iar

declarațiile ei de la urmărirea penală unde ea a indicat alte sume nu au fost obiect

de examinare potrivit procesului - verbal al ședinței de judecată, astfel rămînînd

neelucidate contradicțiile din declarații, ce este foarte important pentru speța dată.

Fiind interogată în instanța de apel (f.d. 197, vol. II) inculpata Batuev Nina a

declarat „ea nu-i datorează nimic însă d-l Nicolaescu Victor vroia procentele…,

recipisă nu am oferit… doar am dat recipisă că am luat bani de la dumnealui… Nu

dorește să dee răspuns la mai multe întrebări…. Este deacord cu sentința…” atît.

Iarăși, au rămas neelucidate contradicțiile esențiale din declarațiile inculpatei

Batuev Nina date la urmărirea penală, la prima instanță și din instanța de apel, ea

fiind interogată pur formal în instanța de apel.

Analizînd aceste declarații ale inculpatei Batuev Nina, Colegiul penal lărgit

nu acceptă concluzia primei instanțe menținute de instanța de apel că în speță

persistă relații civile, fiindcă buna credință în exercitarea obligațiilor contractuale

nu poate fi bazată pe refuz în a da declarații sau pe declarații diferite și

contradictorii.

Colegiul lărgit mai invocă, că potrivit practicii judiciare deja statuate (cauza

1ra-898/2014) relații civile pot fi atunci cînd părțile se comportă cu bună credință

în executarea obligațiilor reciproce din contracte civile. Admițînd faptul că inițial

între părți au existat niște acorduri civile, ca urmare a comportamentului viclean a

uneia din părți care a primit banii, dorind să nu mai restituie banii primiți, aceste

acțiuni pot constitui elementele infracțiunii de escrocherie. Limita între un acord

civil și o componență de infracțiune este latura subiectivă, care în cadrul relațiilor

civile este caracterizată prin buna-credință a părților, iar în cazul escrocheriei este

caracterizată prin abuz de încredere și înșelăciune. Lipsa intenției infracționale la

momentul intrării în raporturi juridice civile nu presupune excluderea posibilității

trecerii pe parcurs a raporturilor civile în sfera penalului.

Colegiul lărgit mai menționează că, instanța de apel în decizia sa a analizat

superficial probele prezentate de partea acuzării, nu a apreciat la justa valoare

circumstanțele de fapt ce reies din declarațiile părții vătămate Nicolaescu Victor,

declarațiile martorilor Sterea Valeriu, Prigală Trofim și alte probe. Or, potrivit art.

art. 99 alin. (2), 100 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța urma ca probele

administrate în procesul penal să le verifice sub toate aspectele și obiectiv.

11

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri de apelanți și

ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărîre legală și

întemeiată.

lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron Constantin și de către partea vătămată

Nicolaescu Victor, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 27 februarie 2014 în privința lui Batuev Nina Vladimir, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 09

decembrie 2014.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Nicolaev Ghenadie

Alerguș Constantin

Moraru Petru

12