1ra-82/15 — art. 326 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-82/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 februarie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Petru Moraru, Vladimir Timofti, Constantin Alerguș și Nadejda

Toma,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Andrei Formusatii, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 septembrie 2014, în

cauza penală privindu-l pe

Melinteanu Dorin Iurie, născut la 08 iulie

1982, originar și domiciliat mun. Chișinău, str.

Trandafirilor 18, ap. 22,

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 04.11.2013 - 15.05.2014;

Instanța de apel: 19.06.2014- 24.09.2014;

Instanța de recurs: 03.12.2014 - 17.02.2015;

C O N S T A T Ă:

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, a fost încetat procesul

penal în privința lui Melinteanu Dorin Iurie de învinuire în comiterea infracțiuni

prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal și conform art. 55 Cod penal, tras la

răspundere contravențională, cu aplicarea amenzii în mărime de 150 unități

convenționale, ce constituie 3.000 lei.

Melinteanu Dorin, activând în baza licenței nr. 1181 din 13 iulie 2006 în calitate de

avocat al Biroului Individual de Avocat „Dorin Melinteanu”, în cadrul acordării

asistenței juridice lui Secrieru Vasile, în cauza penală de învinuire a acestuia în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 369 alin. (2) lit. b) Codul penal, care se

examina în ordine de recurs la Curtea de Apel Chișinău, susținând că are influență

asupra judecătorilor Curții de Apel Chișinău din completul colegiului penal, în

procedura cărora se afla spre examinare cauza penală nominalizată, pentru ai

determina pe aceștia la adoptarea unei soluții favorabile celui din urmă cu aplicarea

art. 55 Cod penal, a pretins și a primit de la Secrieru Angela, mama inculpatului

Secrieru Vasile, bani în sumă de 800 Euro, care, la acel moment, echivala cu suma

14.236 lei 72 bani MDL.

1

Astfel, la 08 octombrie 2013, aproximativ la ora 17.00, Melinteanu Dorin

întru finalizarea acțiunilor sale infracționale, în timp ce se afla în biroul de servici

amplasat în mun. Chișinău, str. București, nr. 86, a primit de la Secrieru Angela

suma de bani pretinsă în mărime de 800 Euro, fiind reținut în flagrant de către

colaboratorii Centrului Național Anticorupție, care au fost depistați în sertarul

mesei biroului de serviciu.

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Melinteanu Dorin să

fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiuni prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod

penal, și să îi fie stabilită pedeapsă amendă în mărime de 1.200 unități

convenționale, ce constituie 24.000 lei, cu aplicarea art. 65 Cod penal, a priva pe

Melinteanu Dorin de dreptul de a exercita activitate în domeniul prestării

serviciilor juridice pe un termen de 3 ani.

În motivare a invocat că, instanța de fond nemotivat a încetat procesul penal,

cu tragerea lui Melinteanu Dorin la răspundere contravențională, or aceasta urma

să țină cont de gravitatea infracțiuni săvîrșite, de personalitatea infractorului și de

faptul că aplicarea art. 55 Cod penal, nu va restabili echitatea socială, nu va duce la

corectarea inculpatului și prevenirea de săvîrșire a noi infracțiuni.

Mai mult ca atît, aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, nu va constitui o

garanție și o asigurare a funcționării procedurii procesual penale iar drepturile și

libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale Republicii

Moldova nu vor fi apărate.

Subsidiar a menționat că corupția, fiind un fenomen social negativ, afectează

buna funcționare a instituțiilor statale, este un pericol iminent pentru sistemul

democratic și constituie principalul obstacol în dezvoltarea economico-socială a

țării.

În aceeași ordine de idei, aplicarea de către instanța de fond a prevederilor

art. 55 Cod penal, este nefondată din motivul neatingerii scopurilor prevăzute de

art. 61 Cod penal, și anume cauzarea anumitor lipsuri și restricții ale drepturilor

persoanei vinovate.

2014 a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței.

4.1. La pronunțarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, instanța de

fond, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a verificat

complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat

probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, corect ajungînd la concluzia privind

vinovăția inculpatului de comiterea infracțiuni prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod

penal.

La fel, instanța de fond întemeiat l-a eliberat pe Melinteanu Dorin de

răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională, ținînd cont de

personalitatea inculpatului, de faptul că nu are antecedente penale, se

caracterizează pozitiv la locul de muncă și la locul de trai, are la întreținere doi

copii minori, anterior nu a avut careva sancțiuni disciplinare, nefiind în vizorul

poliției, cu excepția cazului de accident rutier pe marginea căruia a fost achitat prin

decizia Curții Supreme de Justiție din 16.04.2013, acordînd deplină eficiență

2

aspectelor nemijlocite ale cauzei penale și anume, recunoașterea vinovăției și

acceptarea judecării cauzei în baza probelor administrate la faza urmăririi penale.

penală, declară recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea

acesteia, cu remiterea cauzei la o nouă rejudecare în instanța de apel.

În motivare, recurentul invocă că, atît instanța de fond cît și cea de apel,

incorect au apreciat faptul întrunirii de către inculpatul Melinteanu Dorin a tuturor

condițiilor stipulate de art. 55 Cod penal, repararea prejudiciului cauzat prin

infracțiune fiind formal, instanța expunîndu-se doar asupra corpurilor delicte, fiind

ignorată necesitatea restabilirii prejudiciului cauzat imaginii organelor de drept și

încrederii populației în serviciile publice.

La fel, instanța de fond și cea de apel la individualizarea pedepsei au ignorat

ce impact, asupra societății au acțiunile de trafic de influență, inclusiv cele comise

în pofida activității de avocat.

Subsidiar, recurentul a menționat că, instanța de apel nu s-a expus asupra

oportunității restabilirii echității sociale și imaginii organelor de drept afectate prin

infracțiunea comisă de Melinteanu Dorin, fapt invocat și în apelul său.

penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele

considerente.

6.1. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, instanța de recurs, judecînd recursul, admite recursul, casează hotărîrea

atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Se reține că conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel

judecînd apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și

oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele

administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor din dosar, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelurilor, precum și motivele adoptării soluției

respective.

În sensul cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin

apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai

imputată a fost săvîrșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în

ce împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a

fiecărui participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele

corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță

prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod

3

de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele

de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărîrea instanței de fond urmează a fi desființată, cu

rejudecarea cauzei.

Or, statuînd asupra principiului respectării normelor de drept menționate,

Colegiul lărgit constată că, instanța de apel la adoptarea deciziei de respingere a

apelului declarat, cu menținerea sentinței, care a fost expusă pe larg în punctul 4)

din prezenta decizie, nu a respectat întocmai prevederile legale enunțate supra,

ignorînd exigențele legii penale și procesual-penale în aspectul individualizării

pedepsei.

În esență, partea acuzării critică decizia instanței de apel privitor la încetarea

procesului penal și aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 55 Cod

penal, din considerentul că concluziile instanței de fond și apel în această parte

sunt greșite și neconforme scopului legii penale și principiului individualizării

răspunderii penale și pedepsei penale.

Colegiul lărgit consideră că, instanța de apel greșit a menținut sentința fără

modificări în privința inculpatului și nu a pătruns în esența problemei de fapt și de

drept, susținînd o poziție eronată în ce privește aplicarea art. 55 Cod penal.

Discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al

circumstanțelor cauzei, precum și ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept

consecință pronunțarea unei concluzii premature și greșit motivate în privința

încetării procesului penal cu tragerea la răspundere contravențională a inculpatului

Melinteanu Dorin.

Or, conform art. 55 Cod penal, liberarea de răspundere penală, cu tragerea la

răspundere contravențională, poate avea loc în privința persoanei care a săvîrșit

pentru prima dată o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă în cazurile în care și-a

recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat că

corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.

Instanțele urmau să țină seamă că, în cazurile săvârșirii infracțiunilor de

trafic de influență, se cauzează daune intereselor publice, afectează imaginea

instituțiilor statale și a întregii societăți, daune nemateriale, care indiferent că

persoana vinovată a fost condamnată, nu pot fi considerate ca total reparate.

Dat fiind că încălcările specificate, comise de către instanțele de fond și de

apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de

procedură penală, care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune

soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei contestate și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de prevederile

art. 3641 Cod de procedură penală și art. 75 Cod penal, și va adopta o hotărîre

legală și întemeiată.

4

Or, sancțiunea alin. (1) art. 326 Cod penal, prevede amendă în mărime de la

2000 la 3000 unități convenționale sau închisoare de pînă la 5 ani.

Art. 75 alin. (2) Cod penal, stipulează că o pedeapsă mai aspră, din numărul

celor alternative prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în

cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura

atingerea scopului pedepsei.

Conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatul care a

recunoscut săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se

facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de

reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei

cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o

pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar, declarat de procurorul în procuratura de nivelul

Curții de Apel Bălți, Andrei Formusatii, se casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 24 septembrie 2014 în cauza penală privindu-l pe

Melinteanu Dorin Iurie și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță, în

alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată, pronunțată integral la 17 martie 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecători Petru Moraru

Vladimir Timofti

Constantin Alerguș

Nadejda Toma

5