1ra-60/2015 — Art. 287 al. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 mai 2014, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală prin aplicarea dispozițiilor art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpații Jalauc Adrian și Chitoroagă Simion au fost condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale fiecăruia.

În fapt, instanța de fond, a reținut că: 2.1. Jalauc Adrian, fiind în stare de ebrietate alcoolică, la 20.02.2014, în jurul orelor 00-05, aflîndu-se împreună cu cunoscuții săi, Tazetdinov Ainur și Chitoroagă Simion, în fața barului SRL „Nicoles-Com", de pe str. Columna 122, mun. Chișinău, unde se aflau mai multe persoane, fiind în loc public și observîndu-i pe Medvedev Alexandru cu Condrea Alexandru, care mergeau prin apropiere, pe motiv că ultimul deținea asupra sa o ghitară, s-a deplasat spre acesta și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, acționînd intenționat, cu obrăznicie deosebită, exprimîndu-se cu cuvinte obscene și încălcînd grosolan ordinea publică, fără careva motiv forțat l-a tras pe Condrea Alexandru spre compania sa, solicitîndu-i ca săi cînte, iar la refuzul acestuia a inițiat un conflict. 1 Tot atunci, Jalauc Adrian observînd că Condrea Alexandru a început să fugă pentru a evita conflictul apărut, continuînd acțiunile sale infracționale 1-a ajuns din urmă pe ultimul și acționînd prin intenție directă, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor și admițînd în mod conștient survenirea acestora, facîndu-i piedică și doborîndu-1 la pămînt pe Condrea Alexandru, intenționat a continuat să se exprime cu cuvinte obscene în adresa acestuia, concomitent aplicîndu-i lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, iar la intervenția lui Medvedev Alexandru care a solicitat de a încetini acțiunile ilegale, Jalauc Adrian nu a reacționat. Ca urmare, Jalauc Adrian, după ce în conflictul dat s-a implicat prietenul său Chitoroagă Simion, care 1-a îmbrîncit pe Medvedev Alexandru și observînd că Condrea Alexandru a început să fugă, în vederea realizării scopului său infracțional, în participație cu Chitoroagă Simion, ambii l-au ajuns din urmă și doborîndu-1 din nou la pămînt pe Condrea Alexandru, demonstrativ și intenționat au continuat să-i aplice acestuia multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului. În rezultatul acțiunilor violente comise în participație de către Jalauc Adrian, părții vătămate Condrea Alexandru i-au fost cauzate echimoze cu excoriații pe față, excoriații pe mîini și genunchiul stîng care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 676/D din 27.03.2014, se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Acțiunile lui Jalauc Adrian Ion au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvîrșită de două sau mai multe persoane. 2.2. Chitoroagă Simion, la 20.02.2014, în jurul orelor 00-10, fiind în stare de ebrietate alcoolică și aflîndu-se împreună cu cunoscuții săi Tazetdinov Ainur și Jalauc Adrian în fața barului SRL „Nicoles-Com" de pe strada Columna 122, mun. Chișinău, după ce ultimul observîndu-1 pe Condrea Alexandru, care mergea prin apropiere avînd asupra sa o ghitară, fără careva motiv 1-a tras spre compania lor, solicitîndu-i acestuia ca săi cînte, iar la refuzul primit, împreună cu Jalauc Adrian a inițiat un conflict cu Condrea Alexandru. Tot atunci, Chitoroagă Simion, văzînd că Jalauc Adrian 1-a ajuns pe Condrea Alexandru, care a încercat să fugă și doborîndu-1 la pămînt, intenționat i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, unde a intervenit Medvedev Alexandru care a solicitat de a înceteni acțiunile ilegale, Chitoroagă Simion s-a apropiat de acesta, acționînd prin intenție directă, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor și admițînd în mod conștient survenirea acestora, s-a exprimat în adresa lui Medvedev Alexandru cu cuvinte obscene, concomitent îmbrîncindu- l. Ca urmare, Chitoroagă Simion continuînd acțiunile sale infracționale, exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, acționînd intenționat, cu obrăznicie deosebită, observînd că Condrea Alexandru a început să fugă, în vederea realizării scopului său infracțional, fară careva motiv, în participație cu Jalauc Adrian, ambii l-au ajuns din urmă doborîndu-1 din nou la pămînt pe Condrea Alexandru, demonstrativ și intenționat au continuat să-i aplice acestuia multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului. 2 În rezultatul acțiunilor violente comise în participație de către Chitoroagă Simion, părții vătămate Condrea Alexandru i-au fost cauzate echimoze cu excoriații pe față, excoriații pe mîini și genunchiul stîng care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 676/D din 27.03.2014, se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Acțiunile lui Chitoroagă Simion au fost încadrate în prevederile art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvîrșită de două sau mai multe persoane.

Nefiind de acord cu sentința, procurorul a declarat apel, prin care a solicitat casarea acesteia în partea pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpaților Jalauc A. și Chitoroagă S. să le fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani fiecăruia, iar potrivit art. 90 Cod penal să le fie dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei principale pe un termen de probă de 2 ani fiecăruia. În motivarea cerințelor sale, acuzatorul de stat a invocat că prima instanță a aplicat inculpaților o pedeapsă prea blîndă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2014, a fost admis apelul procurorului, casată sentința în partea numirii pedepsei și pronunță o nouă hotărîre, potrivit căreia Jalauc Adrian și Chitoaroagă Simion, au fost condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 2 ani închisoare fiecăruia. În temeiul art. 90 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate lui Jalauc Adrian și Chitoaroagă Simion pe un termen de probă de 2 ani, în decursul căruia pedeapsa nu va fi executată, dacă condamnații nu vor săvîrși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită, vor îndreptăți încrederea ce i s-a acordat, obligîndu-i să nu-și schimbe domiciliul fără acordul organului ce execută sentința. În rest sentința s-a menținut. În argumentarea soluției adoptate, instanța a menționat că, deși instanța de fond a reținut drept circumstanță agravantă - comiterea de către inculpați a infracțiunii în stare de ebrietate, nu a acordat deplină eficiență circumstanței agravante reținute or, acțiunile inculpaților au atentat în mod direct asupra vieții și sănătății părții vătămate, motiv pentru care, instanța de apel a dispus aplicarea unei pedepse mai aspre, sub formă de închisoare, în limita sancțiunii prevăzute de lege pentru fapta comisă, dar, ținîndu-se cont și de prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, stabilindu-i-se termenul de 2 ani închisoare fiecăruia. Ținînd cont de circumstanțele atenuante, instanța de apel a considerat ca fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 90 Cod penal și a dispus condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de doi ani. Instanța de apel a considerat că pedeapsa stabilită, corespunde atît principiului proporționalității, cît și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnaților, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane.

Nefiind de acord cu deciziea instanței de apel, avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpaților Jalauc Adrian, Chitoroagă Simion și de ultimii, au declarat recursuri ordinare, în care se solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței, pe motiv că, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; s-au aplicat pedepse 3 individualizate contrar prevederilor legale; inculpații se caracterizează pozitiv, pentru prima dată au săvîrșit o infracțiune care se califică ca mai puțin gravă; inculpații au executat deja pedeapsa stabilită de prima instanță, iar potrivit art. 7 alin. (2) Cod de procedură penală, nimeni nu poate fi supus de două ori urmăririi penale și pedepsei penale pentru una și aceiași faptă; partea vătămată nu are pretenții. În drept, recursul ordinar este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10 ) Cod de procedură penală. 5.1. Pe cauză a fost depusă referință de către procuror, care consideră că recursurile înaintate de avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpaților Jalauc Adrian, Chitoroagă Simion și de ultimii, urmează a fi admise din motiv că, instanța de apel consatînd aceleași circumstanțe atenuante și agravante au ajuns la concluzii diferite despre stabilirea măsurii de pedeapsă. Totodată, procurorul a menționat că, pedeapsa stabilită de prima instanță sub formă de amendă a fost executată și prin urmare nu poate să execute și a două pedeapsă pentru același fapt.

Judecînd recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei și temeiurile invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că, acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 435 alin. (2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată și menține hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Din conținutul recursului declarat de către avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpaților Jalnic Andrian și Chitoroagă Simion și de ultimii, rezultă că aceștia critică decizia instanței de apel sub aspectul temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală – hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanța de apel în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,ori, s-au aplicat pedepse individualizate contrat prevederilor legale - temei care își găsește reflectare în decizia contestată. Referitor la esența cauzei, Colegiul penal reține faptul că instanțele de fond corect au constatat vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. În speță, chestiunea litigiului privind modificarea hotărîrii în partea stabilirii pedepsei, constituie obiectul procesului prezent. Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției. Potrivit pct.14.7 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, cu 4 modificările ulterioare, una din chestiunile de drept pe care trebuie să le soluționeze instanța de apel este: dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just. În acest aspect, motivele invocate de recurenți la pct.5 al prezentei decizii, referitor la individualizarea pedepsei, instanța de recurs le consideră întemeiate, deoarece instanța de apel nu a respectat criteriile generale de individualizare a pedepsei, ceea ce denotă ineficiența condamnării inculpaților la închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. 6.1. Astfel spus, instanța de apel, casând sentința în partea stabilirii pedepsei, și aplicînd în privința condamnaților a unei noi pedepse privative de libertate cu suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea pe un termen de probă, a apreciat din nou circumstanțele atenuante și agravante ale cauzei stabilite de instanța de fond, însă, fără a stabili altele noi, nu a ținut pe deplin cont de regulile de individualizare a pedepsei și nu s- a expus argumentat asupra circumstanțelor cauzei, care ar da posibilitatea de a agrava pedeapsa. Așa, potrivit sentinței, instanța de fond, făcînd trimitere la prevederile art. 61, 75 Cod penal, a indicat în hotărîre mai multe circumstanțe atenuante, care au permis a-i numi inculpaților pedeapsă cu amendă. Prevederile art. 75 alin. (1) Cod penal cer ca pedeapsa aplicată să fie nu numai echitabilă și legală, ci și individualizată. Individualizarea pedepsei constă în obligația instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale. Sancțiunea art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în baza căruia au fost recunoscuți vinovați inculpații prevede pedepse alternative, amendă în mărime de la 400 la 1000 u.c. sau închisoare de pănă la 5 ani. Potrivit art. 75 alin. (2) Cod penal, instanța de judecată este în drept să stabilească o pedeapsă mai aspră din numărul celor alternative prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura scopul pedepsei. Aceasta cerință este o modalitate de individualizare a categoriei pedepsei în cazul în care sancțiunea articolului respectiv prevede pedepse alternative. În acest sens, Colegiul penal reține, că instanța de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) Cod penal, a ținut cont de toate circumstanțele cauzei, atît atenuante cît și agravante, numindu-le condamnaților o pedeapsă legală și echitabilă, capabilă să atingă scopul restabilirii echității sociale, corectarea condamnaților, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane. Instanța de apel casînd hotărîrea instanței de fond în sensul agravării pedepsei stabilite condamnaților și-a argumentat decizia prin faptul că instanța de fond nu a acordat deplină eficiență circumstanței agravante – starea de ebrietate și că acțiunile inculpaților au atentat direct asupra vieții și sănătății părții vătămate. O asemenea argumentare nu poate servi temei de înăsprire a pedepsei, ori, aceste circumstanțe au fost luate în considerație la individualizarea pedepsei de către instanța de fond, iar alte circumstanțe ce ar servi temei de înăsprire a pedepsei nu au fost stabilite. Nu corespunde realității nici afirmația instanței de apel, precum că Jalauc A. și Chitoroagă S. n-au reparat integral paguba, or, partea vătămată la judecarea cauzei nu s-a adresat cu acțiune civilă privind încasarea prejudiciului. Prin urmare, instanța de fond nu era în posibilitate să soluționeze o acțiune civilă ce nu exista, iar instanța de apel nu era în drept de a depăși atribuțiile sale și să invoce despre cele vizate în detrimentul inculpaților. 5 Mai mult, în dosar se conțin date, că partea vătămată nu are careva pretenții inclusiv și cu caracter material față de inculpați. Colegiul remarcă și asupra următoarelor aspecte, ce au însemnătate asupra cazului în speță: - dosarul a fost examinat prin prisma prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală; - inculpații au recunoscut vinovăția, se căiesc în cele comise; - prejudiciu material lipsește; - careva consecințe grave în legătură cu incidentul în cauză n-au survenit; - inculpații se caracterizează pozitiv, sînt încadrați în cîmpul muncii, anterior nu au fost condamnați; Cele menționate în ansamblul lor esențial reduc gradul de pericol social al infracțiunii comise. Astfel, la individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de individualizare a pedepsei, instanța de apel nu a respectat toate cerințele prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea față de condamnați a unei pedepse echitabile, legale și individualizate, fapt ce constituie temei de casare a deciziei. În consecință, Colegiul va admite recursurile ordinare, întrucît hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale – temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Cornelia Gorencu în numele inculpaților Jalauc Adrian, Chitoroagă Simion și de ultimii, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2014 și menține sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 mai 2014, conform căreia: Jalauc Adrian Ion și Chitoroagă Simion Oleg se recunosc vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-se pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale fiecăruia. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 03 martie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Ion Guzun Elena Covalenco Liliana Catan Iurie Diaconu 6