1ra-45/2015 — art.186 alin.5 Cod penal

1ra-45/2015 — art.186 alin.5 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul 1ra-45/15

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

03 februarie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti,

Nadejda Toma,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul

Răileanu Petru în numele inculpatei Guțu Victoria, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 septembrie 2014, în cauza

penală în privința lui

Guțu Victoria Serghei,

născută la 23 septembrie 1991, originară și

domiciliat pînă la reținere în r-nul Nisporeni, s.

Șendreni.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

2015 (instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală legal executată.

C O N S T A T Ă :

a fost condamnată în baza art. 186 alin.(5) Cod penal, la 7 ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, la

pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial pedeapsa numită prin sentința

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 20 februarie 2014, definitiv fiindu-i

stabilită pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar

pentru femei de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

răspundere pe un termen de 2 ani.

S-a dispus încasarea prejudiciului material de la inculpată în beneficiul

lui Bîrsan Octavian în mărime de 222739, 44 lei.

1

Victoria, în noaptea de 23 spre 24 iulie 2012, ora exactă nu a fost posibil de

stabilit, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflîndu-se în casa

bunicii sale din s. Șendreni, r-nul Nisporeni, împreună cu Bîrsan Octavian, în

timp ce ultimul dormea, i-a sustras pe ascuns, lucruri din aur și anume - un

lanț de aur, cu greutatea de 220 gr., o cruce, cu greutatea de 110 gr. și un inel

cu greutatea de 24,5 gr., cu costul unui gram de aur de 628,32 lei, cauzîndu-i

părții vătămate o daună materială considerabilă în valoare totală de 222 739,

44 lei.

inculpatei, care a solicitat, casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărîri de

achitare, din motiv că învinuirea nu a prezentat dovada existenței bunurilor,

care se pretind că au fost sustrase de la partea vătămată, mărimea sau

calitatea acestora. Totodată, inculpata consideră că partea vătămată a depus

plîngere la poliție privind sustragerea bunurilor pentru a se răzbuna,

deoarece ultima l-a părăsit pe ascuns.

3.1. De către avocatul Răileanu Petru a fost depus apel suplimentar, în

care acesta a menționat că instanța de fond și-a bazat sentința de condamnare

pe presupuneri, nefiind verificate circumstanțele cauzei, nici în cadrul

urmăririi penale, cît și judecării cauzei. Careva acțiuni speciale de investigații

în vederea depistării și ridicării bunurilor sustrase de către organul de

urmărire penală nu au fost efectuate, nefiind găsite bijuteriile și telefonul

mobil. Aceste circumstanțe indică la imposibilitatea stabilirii prețului

bunurilor sustrase. La fel, partea vătămată nu a prezentat careva documente

confirmative, care ar demonstra suma prejudiciului cauzat, mai mult că acesta

nici nu a înaintat acțiune civilă. Declarațiile martorilor Guțu M., Lefter Vl.,

Tulbure I., Ibrian A. sunt probe indirecte, care nu pot fi puse la baza sentinței

de condamnare. Prin urmare, solicită casarea sentinței cu pronunțarea unei

hotărîri de achitare, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

septembrie 2014, a fost respins, ca nefondat apelul declarat de avocatul

Nastase T. în numele inculpatei.

fond în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală

și verificate în ședința de judecată prin prisma art. 100 Cod de procedură

penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din

2

punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității lor, iar toate

în ansamblu – din punct de vedere al coroborării, stabilind cu certitudine

toate aspectele de fapt și de drept, astfel, ajungînd la concluzia corectă cu

privire la vinovăția inculpatei Guțu Victoria de comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 186 alin.(5) Cod penal.

Argumentele inculpatei prin care aceasta pledează nevinovată nu și-au

găsit confirmare nici în cadrul instanței de fond, cît și apel, iar fapta săvîrșită

de inculpată a fost dovedită prin declarațiile părții vătămate și martorilor.

Faptul că inculpata a plecat din casă noaptea, lăsînd partea vătămată

dormind, fără ai comunica că pleacă, confirmă faptul că anume ea a sustras

lucrurile, deoarece alte persoane străine nu au fost în casă. Martorul Guțu

Marfa, bunica inculpatei a confirmat faptul că partea vătămată a avut lanțul și

inelul din aur, iar a doua zi dimineața a anunțat-o că nu-și găsește lucrurile.

Plecarea grabnică pe timp de noapte a inculpatei a fost confirmată prin

declarațiile martorilor Lefter Vl., Tulbure I., care au declarat că ultima neavînd

bani pentru a achita costul călătoriei li-a propus în gaj un telefon mobil, iar în

cazul că nu este suficient și un inel. Însăși comportamentul părții vătămate

denotă că obiectele erau din aur, iar partea vătămată cînd a aflat despre

dispariția lor atunci a menționat că acestea sunt din aur, acționînd cu scopul

de a le găsi.

La fel, nu și-au găsit confirmarea nici argumentele inculpatei precum că

crucea, lanțul și inelul pe care le avea la el partea vătămată nu erau din aur,

fiind doar niște bijuterii, sau din actele-comandă care sunt pe numele părții

vătămate rezultă că Bîrsan Oc. a comandat confecționarea unui lanț și a crucii

din aur cu proba 585.

Instanța a conchis că intenția inculpatei este combătută prin șirul de

probe enumerate mai sus, care coroborează între ele, iar careva divergențe

între declarațiile părții vătămate, martorilor, precum și materialele cauzei,

care ar trezi dubii, nu sunt reținute.

Argumentele aduse de către avocatul Nastas T. în numele inculpatei în

apel, precum și cele invocate de avocatul Răileanu P. în apelul suplimentar au

fost obiectul cercetării în instanța de fond, care nu și-au găsit referire, iar

sentința prin care Guțu V. a fost condamnată în baza art. 186 alin.(5) Cod

penal este legală și întemeiată.

La fel, instanța de apel a menționat că la aplicarea pedepsei instanța de

3

fond a ținut cont de persoana inculpatei, de circumstanțele cauzei care

atenuează și agravează pedeapsa, precum și de prevederile art. 76-78 Cod

penal, stabilindu-i pedeapsa închisorii, corespunzător gravității faptei.

Totodată, a considerat că instanța de fond corect a încasat prejudiciul

material în beneficiul părții vătămate în mărime de 222 739, 44 lei.

Răileanu Petru în numele inculpatei, care invocînd prevederile art. 420 – 436

Cod de procedură penală, solicită, casarea hotărîrii contestate și dispunerea

cauzei la rejudecare în aceiași instanță în alt complet de judecată. Recurentul a

menționat că în decizia contestată instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel și cel depus suplimentar. Guțu M. fiind

audiată în instanța de apel a declarat că inculpata este nepoata ei și, dorește că

declarațiile sale să nu fie folosite în acest dosar în care se învinuiește Guțu V.

Nici în cadrul urmăririi penale, cît și judecării cauzei în instanța de fond

nimeni nu a explicat dreptul de a nu depune declarații asupra rudei sale, însă

instanța de apel în decizia sa admite în calitate de probă declarațiile acesteia.

La fel, instanța de apel a admis în calitate de probă actele-comandă,

necătînd la faptul că în apelul suplimentar al avocatului Răileanu P. s-a

solicitat de a nu fi admis acest înscris în calitate de probă, deoarece în cadrul

judecării cauzei nici partea vătămată, precum și avocatul acestuia astfel de

documente nu au prezentat instanței, prin urmare acestea au fost dobîndite

ilegal, fiind încălcat principiul de egalitate a armelor și dreptul la un proces

echitabil. Mai mult că nu se poate de verificat veridicitatea acestor înscrisuri,

din motiv că ele au fost dobîndite pe teritoriul Federației Ruse, în acestea fiind

mai multe rectificări și corectări, nefiind documente de evidență strictă, care

confirmă faptul achitării de către partea vătămată a sumelor indicate în ele,

precum și că lipsește ștampila corespunzătoare a organizației emitente și

numele, prenumele persoanei responsabile. Aceste circumstanțe arată la

intenția părții vătămate de a o învinui pe Guțu V. în comiterea infracțiunii pe

care ultima nu a comis-o, din motive personale.

De asemenea, în partea rezolutivă a deciziei instanței de apel, este

menționat că s-a respins ca nefondat apelul avocatului Nastas T. în numele

inculpatei, însă nu este indicat nimic referitor la apelul suplimentar al

avocatului Răileanu P., ce duce la concluzia că instanța nici nu a făcut

cunoștință cu acest apel suplimentar pînă la data examinării cauzei, precum și

4

numai o parte din argumentele nominalizate în apel au fost reflectate în

decizie. Consideră că încălcările admise de către instanța de apel duc la

încălcarea inculpatei a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei,

oferite la procesul penal de către art. 6 CEDO. În acest sens a menționat și

hotărîrile Curții Europene pe cauzele „Taxquet v. Belgia” din 16.11.2010, Vera

Fernandez-Huidobro v. Spania” din 06.01.2010 și Plotnicova v. R. Moldova din

15.05.2012, unde, Curtea s-a pronunțat asupra asemenea încălcări.

Prin urmare, au fost încălcate și prevederile art.1 al Protocolului

adițional la Convenție, că fără depunerea de către partea vătămată a acțiunii

civile, instanța a încasat în beneficiul părții vătămate prejudiciul material,

astfel fiind încălcat dreptul fundamental la proprietate.

Cod de procedură penală, a depus referință privind opinia sa asupra

recursului declarat de avocat în numele inculpatului, solicitînd respingerea

recursului, ca inadmisibil, invocînd că temeiurile pe care s-a bazat recurentul

nu persistă în cauză, iar decizia instanței de apel cuprinde toate motivele

expuse în apel, astfel aceasta corespunde prevederilor procedurale.

Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil,

din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

în art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

În recursul ordinar declarat de avocatul Răileanu Petru în numele

inculpatei Guțu Victoria, se indică formal (art. 420-436 Cod de procedură

penală), însă din conținutul recursului se semnalizează temeiul prevăzut la

art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Colegiul constată că aceste temeiuri pe care s-a bazat apărarea în

recursul declarat, nu persistă în cauză, deoarece din decizia instanței de apel

rezultă că ultima a analizat obiectiv probele administrate și a dat răspuns la

toate motivele expuse în apeluri.

În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii

5

de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.

Conform prevederilor art.414 Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, poate da o nouă

apreciere probelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Examinînd cauza, Colegiul penal consideră că atît prima instanță, cît și

instanța de apel just au stabilit starea de fapt și de drept, pronunțîndu-se

asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, apreciind fiecare probă din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei și toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, adoptînd în așa

mod o hotărîre legală și întemeiată, ținînd cont de prevederile art.101 Cod de

procedură penală, just ajungînd la concluzia că vinovăția inculpatei Guțu

Victoria în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(5) Cod penal este

dovedită.

Argumentele recurentului, precum că instanța de apel a apreciat

incorect și unilateral probele administrate în cauză nu au nici un suport legal.

Instanța de recurs consideră că argumentele avocatului, precum că

inculpata nu a comis infracțiunea imputată este neîntemeiată, deoarece

instanțele judecătorești la baza hotărîrilor de condamnare au pus mai multe

probe care cu certitudine confirmă vinovăția lui Guțu Victoria în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(5) CP, și anume: - declarațiile părții

vătămate Bîrsan O. care a declarat că data nu o ține minte, însă într-o seară a

telefonat-o pe inculpata și i-a propus să se întîlnească. Guțu V. i-a spus să vină

la bunica ei în s.Șendreni, unde era și bunica ultimei, au stat de vorbă, servind

bere. Dimineața l-a trezit bunica inculpatei care l-a întrebat dacă toate

lucrurile sunt la loc, deoarece Guțu V. a plecat. A văzut că-i lipsesc lucrurile,

lanțul cu crucea, inelul care erau din aur și telefonul mobil de model

„Samsung 300”. A căutat lucrurile prin casă, însă nu le-a găsit. Prejudiciul nu

i-a fost restituit; - declarațiile martorului Guțu M., care a relatat că nepoata sa

Guțu V. a venit acasă cu Bîrsan O. Au parcat mașina în ogradă, după care au

intrat în casă. Au stat la masă, iar seara Bîrsan O. s-a culcat în odaia în care era

televizor, iar nepoata sa a venit la bucătărie și i-a spus că se simte rău și o să

cheme ambulanța. Ulterior, după ce a venit ambulanța, Victoria i-a spus că i-

6

au făcut o injecție, iar dînsa i-a spus să meargă să se culce. Dimineața a văzut

că patul Victoriei era neatins, iar Bîrsan O. dormea. L-a trezit și l-a întrebat

unde este nepoata sa, iar acesta s-a culcat înapoi. Aproximativ la ora 08 00,

cînd s-a trezit Bîrsan a întrebat-o unde este Guțu V., la ce i-a răspuns că nu

știe. Apoi, Bîrsan O. a început să strige că Victoria i-a furat aurul. În acea seară

cînd a venit Bîrsan O. s-a lăudat, arătîndu-i lanțul de culoare galbenă, inelul și

telefonul, iar ea l-a întrebat dacă nu-l taie lamele de la gît, la ce ultimul i-a

răspuns că sunt făcute așa special. În acea seară, sau a doua zi, la ea au venit

părinții lui Octavian și au căutat aurul prin casă; - declarațiile martorului Lefter

Vl., care a declarat că lucrează în calitate de taximetrist. A primit comanda din

s. Șendreni. A ieșit inculpata cu o persoană, mergînd în centru, unde au făcut

cumpărături, după care a dus-o înapoi în s. Șendreni. Aproximativ peste o oră

a fost efectuată o altă comandă tot în s.Șendreni, unde a ieșit Guțu V. și i-a

spus că are nevoie să meargă la Chișinău. El i-a spus că nu poate merge,

deoarece este după schimbul de noapte, însă îl sună pe colegul său. S-au

întîlnit l-a stația de alimentare cu petrol și clienta s-a așezat în celălalt

automobil. S-a înțeles că va achita călătoria la destinație pentru că avea doar

100 de lei. A vrut să lase în gaj două telefoane mobile, nu cunoaște modelul,

însă erau scumpe; - declarațiile martorului Tulbure Ig., care a explicat că pe Guțu

V. a văzut-o doar o singură dată cînd a transportat-o la Chișinău. Era la

serviciu, cînd a fost chemat prin stația radio de un coleg, pentru ca să-i dee un

client, care dorea să plece la Chișinău. Acesta i-a spus că doamna nu are toți

banii, doar 100 lei, iar restul le va achita la Chișinău, însă în gaj lasă un telefon

mobil, posibil Nokia. S-au înțeles că costul călătoriei va fi de 600 lei. Guțu V. i-

a spus că dacă nu-l aranjează telefonul, mai are și un inel, însă nu i l-a arătat.

Gentă nu avea, însă avea o eșarfă pe umeri și în față, care nu a desfăcut-o ca să

se vadă ce are. La Chișinău au ajuns la bul. Moscovei, intersecție cu str. Gh.

Asachi, vizavi de o sală de jocuri de noroc, unde așteptau doi bărbați. De

mașină s-a apropiat doar unul din ei, care i-a achitat 500 lei, luînd telefonul

mobil; - declarațiile martorului Ibrian A., care a declarat că circumstanțele

furtului nu le cunoaște, însă Bîrsan O. i-a spus că Guțu V. i-a furat un lanț de

aur cu cruce, inelul, telefonul mobil și îi pare că și brățara, însă precis nu ține

minte. Înainte să fie furate lucrurile nominalizate, el le-a văzut la Octavian și

acestea erau din aur. De la Bîrsan O. cunoaște că unele lucruri erau date la

comandă, iar altele le-a procurat, însă nu poate spune care sunt acestea; -

7

declarațiile inculpatei Guțu V. care a comunicat că cu Bîrsan O. se cunosc de

aproximativ 2 săptămîni. În zilele cînd s-a aflat la ea acasă, avea bijuteriile la

el, pe care le ținea pe televizor, iar cînd mergea la aparatele de joc le lăsa în

mașină. În acea seară a mers cu Octavian acasă, unde au servit băuturi

alcoolice. Pe la orele 2000 a venit Andrei, care a adus bere și ceva de mîncare.

În jur de orele 2100 -2200, a fost telefonată de nașul său, care i-a comunicat că

poată să iasă din țară fără acte în acea seara. Ulterior, a fost sunată de niște

prieteni, cărora li-a spus că are nevoie de 200 dolari pentru a pleca din țară.

Convorbirea a fost auzită de Andrei, care i-a propus că poate să-i dea 500 lei și

să iasă din casă ca să nu fie văzută de Octavian. A sunat la taxi făcînd

comanda și a ieșit din casă pe partea din vale. Cînd a ieșit și-a dat seama că i-a

rămas geanta în casă cu banii și pașaportul. Cu două case mai în vale erau

două mașini taxi, doar un șofer s-a hotărît să o ducă la Chișinău. I-a spus

acestuia că nu are bani, însă îi va achita costul călătoriei persoana care o va

întîlni la destinație. La Chișinău a fost întîlnită de soț, care i-a achitat călătoria.

În acea seară nu s-a primit să plece peste hotare, a plecat peste 4 zile. Cînd s-a

întors în Moldova s-a întîlnit cu Andrei, care i-a spus că Bîrsan O. a depus

plîngere la poliție că i-a dispărut aurul. A discutat cu Bîrsan O. la telefon,

după care s-au întîlnit, ulterior fiind amenințări din partea acestuia în adresa

familiei sale. A mers împreună cu el la avocatul lui, unde a scris o explicație că

aurul a fost luat de Varzari V., dar nu de ea. Dînsul i-a spus să-i întoarcă cei

4000 euro în jumătate de an. Din suma indicată a întors 1600 euro, după care

nu a mai ieșit cu el. Ulterior a fost reținută de poliție, precum și probele

materiale, actele comandă seria AA cu nr. 000178 din 08.09.2011 și AA nr.000179

din 08.09.2011 din care rezultă comanda făcută de Bîrsan O. pentru lanț și

cruce din aur, proba 585.

Acțiunile inculpatei corect au fost încadrate în prevederile art. 186

alin.(5) Cod penal – furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, în

proporții deosebit de mari.

Astfel, Colegiul penal constată justificată concluzia instanțelor de

judecată, precum că în speță anume inculpata a sustras pe ascuns bunurile

părții vătămate, fapt confirmat prin totalitatea probelor administrate și

cercetate, că anume Guțu V. aflîndu-se în casa bunicii sale din s. Șendreni, r-

nul Nisporeni, împreună cu Bîrsan O. în timp ce acesta dormea, i-a sustras pe

ascuns lucrurile din aur, cauzîndu-i o daună materială în proporții

8

considerabile. Mai mult ca atît, inculpata a plecat noaptea din casă, lăsînd

partea vătămată dormind, fără a-i comunica plecarea sa, confirmă că dînsa a

sustras lucrurile, deoarece alte persoane străine nu au fost în casă.

Deasemenea, martorul Guțu M., bunica inculpatei a confirmat faptul că Bîrsan

O. a avut lanțul și inelul din aur, iar a doua zi dimineața a anunțat-o că nu-și

găsește lucrurile. Martorii Lefter și Tulbure au confirmat că noaptea inculpata

a plecat în oraș și neavînd bani pentru a achita costul călătoriei li-a propus în

gaj un telefon, iar în cazul în care nu este suficient poate să propună și un inel.

La fel, comportamentul părții vătămate demonstrează că obiectele sustrase

erau din aur, deoarece din momentul cînd acesta a aflat despre dispariția lor,

imediat a anunțat că sunt din aur, acționînd cu scopul de a le găsi.

Motivul invocat de recurent că lucrurile sustrase, lanțul, crucea și inelul

pe care le avea la el partea vătămată nu erau din aur, fiind simple bijuterii,

instanța de recurs consideră că este declarativ și menționează că, din actele

comandă care sunt întocmite pe numele părții vătămate rezultă că Bîrsan O. a

comandat confecționarea unui lanț și a crucii din aur cu proba 585.

Referitor la argumentul avocatului că în partea rezolutivă a deciziei

instanței de apel este menționat că se respinge ca nefondat apelul avocatului

Nastas T. declarat în interesele inculpatei, însă nu este indicat nimic despre

faptul că se admite, sau respinge apelul suplimentar al avocatului Răileanu P.,

ceia ce presupune că instanța nici nu a luat cunoștință cu apelul suplimentar,

Colegiul penal conchide că, cu toate că în dispozitiv lipsește mențiunea

referitor la apelul suplimentar al avocatului Răileanu P., în partea motivată a

deciziei instanței se vede clar că s-a judecat și apelul suplimentar depus de

avocatul Răileanu P., fiind invocate motivele apelului și minuțios s-au dat

răspuns că nu este bază legală de a fi admis, constatîndu-se pe deplin vina

inculpatei în infracțiunea imputată.

Prin urmare, instanța de apel a examinat apelurile declarate și s-a

pronunțat asupra acestora, dîndu-le răspuns la toate argumentele invocate.

Deasemenea instanța menționează că apelul suplimentar al avocatului

Răileanu P. a fost depus peste termenul prevăzut de art. 402 Cod de

procedură penală.

La 05 iunie 2014, instanța a pronunțat integral sentința de condamnare

în privința lui Guțu V., unde, în aceiași zi copia sentinței fiindu-le înmînate

părților, fapt confirmat prin dovada de primire (f.d.241, vol.I).

9

Termenul de declarare a apelului a epuizat la data de 23 iunie 2014, însă

avocatul Răileanu P. a declarat apel la 22 august 2014 (f.d.13-19,vol.II), adică

peste 2 luni de zile, după epuizarea termenului de declarare a acestuia

prevăzut de art. 402 Cod de procedură penală.

Prin urmare, argumentele recurentului, precum că Guțu V. nu a comis

infracțiunea pentru care a fost condamnată, sunt neîntemeiate și contravin

materialelor din dosar, iar nerecunoașterea vinovăției de către inculpată nu

echivalează cu achitarea acesteia, de vreme ce există probe pertinente și

concludente, care, în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor,

dovedesc cu certitudine vinovăția acesteia în săvîrșirea infracțiunii pentru

care a fost condamnată.

Nerecunoașterea vinovăției, urmează a fi apreciată drept o modalitate

de exercitare a dreptului la apărare, inculpata urmărind scopul de a se eschiva

de la răspunderea penală.

Afirmația avocatului Răileanu P., precum că instanțele de judecată

incorect au apreciat probele punîndu-le la baza sentinței de condamnare, nu

poate fi reținută ca temei de admitere a acestui recurs, deoarece, ca probe

acestea au fost adunate cu respectarea procedurii penale, verificate și

apreciate de instanțe în modul corespunzător conform procedurii penale, iar

instanțele de judecată nu au făcut o altă încadrare juridică a faptelor comise

de către Guțu Victoria decît cea în baza căreia aceasta a fost pus sub învinuire.

Totodată, Colegiul penal remarcă că recursul înaintat repetă întocmai

textul apelurilor declarate de avocați în numele inculpatei și argumentele

expuse de recurent au fost anterior invocate în apel, iar instanța de apel, pe

deplin le-a examinat, apreciind toate probele din dosar în ansamblu, și,

conform art.414 alin.(3), 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, s-a

pronunțat detaliat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că acțiunilor inculpatei Guțu

Victoria li s-a dat o apreciere și încadrare juridică corectă, iar măsura de

pedeapsă acesteia i s-a stabilit cu respectarea prevederilor art. 61, 75 Cod

penal, ținîndu-se seama de gradul prejudiciabil al faptei comise, de persoana

celui vinovat, de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează

răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limitele sancțiunii normei penale

în baza căreia a fost declarată vinovată, astfel temeiuri de a interveni în

hotărîrea judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit.

10

În consecință, se apreciază că nu există temei legal pentru admiterea

recursului ordinar și, potrivit legii, se impune respingerea recursului declarat

de avocatul Răileanu P. în numele inculpatei ca inadmisibil, cu menținerea

hotărîrii atacate.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Răileanu

Petru în numele inculpatei Guțu Victoria, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 11 septembrie 2014, în cauza penală în privința

lui Guțu Victoria Serghei, cu menținerea hotărîrii contestate.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 03 martie 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecători Constantin Alerguș

Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Nadejda Toma

11