1ra-1219/16 — Art. 145 alin.2 lit. j CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19 noiembrie 2014, Guțu Victoria a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 145 alin (2) lit.j) Cod penal la 20 ani închisoare în penitenciar pentru femei de tip închis. Conform art. 84 alin. (4) Cod penal partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Nisporeni din 05 iunie 2014, s-a adăugat parțial la pedeapsa aplicată prin noua sentință, stabilindu-i-se lui Guțu Victoria pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, sub formă de închisoare pe un termen de 22 (douăzeci și doi) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Guțu Victoria în noaptea de pe 22 octombrie 2013 spre 23 octombrie 2013, aflîndu-se la domiciliul Nadejdei Varzari, situat în mun. Chișinău, com. Trușeni, str. C. Stere, nr. 22, avînd intenția omorului acesteia, din motive de răzbunare, fiind în stare de ebrietate alcoolică, intenționat, i-a aplicat Nadejdei Varzari multiple lovituri cu cuțitul, provocîndu-i suferințe deosebite, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1891 din 23 decembrie 2013, 86 de plăgi înțepat-tăiate și tăiate nepenetrante și penetrante, oarbe, a capului, gîtului, toracelui, abdomenului, 1 membrelor superioare și membrului inferior stîng, cu lezarea țesuturilor moi, pachetului neuro-vascular al gîtului, pleurei parietale și viscerale, pulmonului stîng, pericardului, cordului, diafragmei, ficatului și stomacului, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp tăietor-înțepător și sunt în legătură directă cu decesul, în comun prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămare corporală gravă, iar ca urmare a leziunilor primite, Nadejda Varzari a decedat pe loc. Aceste acțiuni ale inculpatei Guțu Victoria Serghei instanța de fond le-a încadrat în baza art. 145 alin (2) lit. j) Cod penal ca omorul intenționat, adică omorul unei persoane săvîrșit cu deosebită cruzime.

Nefiind de acord cu sentința, apel a declarat avocatul Petru Răileanu în numele inculpatei, solicitînd casarea acesteia și emiterea unei noi hotărîri prin care Guțu Victoria să fie achitată din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de ea. Totodată a solicitat declararea nulității cu excluderea din dosar și neadmiterea în calitate de probe a datelor care au fost obținute prin încălcarea dreptului la apărare precum și cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor Codului de procedură penală, și anume: - Procesele-verbale de percheziție corporală din 23.10.2013 (f.d. 166,171, vol.1); - Procesul-verbal de examinare din 23.10.2013 (f.d. 65-68, vol.1); - Raportul de expertiză trasologică nr. 7849 din 12.11.2013. În motivarea apelului avocatul a indicat: - Instanța de judecată a bazat sentința pe presupuneri, astfel nefiind verificate circumstanțele cauzei nici în cadrul urmăririi penale, nici în cadrul judecării cauzei în prima instanță; - Careva martori oculari, care ar indica concret precum că au văzut că Guțu Victoria a comis omorul incriminat nu au fost prezentați în fața instanței de judecată; - Rapoartele de expertiză medico-legală nr. 1238 din 21.11.2013, nr. 1241 din 21.11.2013 și nr. 1236 din 21.11.2013 au stabilit că „în caz dacă Guțu Victoria la momentul infracțiunii a avut careva leziuni corporale cu scurgerea externă a sîngelui, atunci nu se exclude adaos de sînge în aceste pete și de la ea însuși”, astfel nu se exclude faptul precum că petele de sînge depistate pe hainele inculpatei sunt produse de ea însuși; - În cadrul cercetării la fața locului din 23.10.2014 în casa nr. 22 de pe str. C. Stere, com. Trușeni, mun. Chișinău au fost depistate 2 cuțite care au fost ridicate, iar conform expertizei medico-legale nr. 1237 din 21.11.2014 a fost stabilit că în spălăturile pe fire de tifon de pe ambele cuțite prezentate în calitate de corpuri delicte, sînge nu s-a depistat; - În timpul reținerii, la Guțu Victoria careva obiecte tăietor- înțepătoare nu au fost depistate; 2 - De către organul de urmărire penală nu au fost întreprinse toate acțiunile de urmărire penală posibile întru stabilirea persoanei pe nume „Octavian” care putea să comită această infracțiune; - În mod ilegal s-au petrecut perchezițiile corporale efectuate cu participarea inculpatei la data de 23.10.2013 fiind comise încălcări esențiale ale Codului de procedură penală; - Inculpatei i-a fost încălcat dreptul la apărare prevăzut de art. 17 Cod de procedură penală, în special în cadrul perchezițiilor corporale din 23.10.2013 cînd nu a asistat apărătorul iar mențiunea lui Guțu Victoria precum că ea refuză de asistența unui apărător, lipsește;

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2016, s-a dispus respingerea apelului declarat cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1 Instanța de apel, audiind participanții la proces, verificînd legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, sub toate aspectele complet și obiectiv, cercetînd suplimentar probele administrate de prima instanță și apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării, conform propriei convingeri, Colegiul penal a conchis că apelul urmează a fi respins ca nefondat. Criticile cu privire la aprecierea probelor invocate de apelant, în sensul nevinovăției inculpatei, Colegiul le-a considerat ca fiind neargumentate. Instanța de apel a constatat că din conținutul apelului nu se desprinde vre-un motiv de natură juridică capabil să influențeze soluția procesului penal, deoarece nu se referă la cazul în care ar rezulta încălcarea esențială a legii, soldată cu achitarea inculpatei Guțu Victoria. Colegiul a menționat că prezența în acțiunile inculpatei atît a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate cît și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni este dovedită prin declarațiile succesorului legal al părții vătămate decedate Varzari Vadim, martorilor Corcea Andrei, Roșca Oleg, Voloc Angela Varzari Alexandru, Madan Adrian, Buhoci Maria inclusiv și prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în procesul cercetării judecătorești și suplimentar în cadrul ședinței instanței de apel: -procesul-verbal de examinare din 23 octombrie 2013 și tabelul fotografic conform căruia a fost supus cercetării telefonul mobil de model ”Nokia” și la rubrica ’’mesaje primite” s-a observat la deschiderea mesajului de la abonatul ”Nadea Vadim” conținutul ”ana zdohla ti sleduisi”, primit la 23 octombrie 2013, ora 10:48:24 (f.d. 61-62, vol. II); -procesul-verbal de examinare din 23 octombrie 2013 și tabelul fotografic potrivit căruia a fost supus cercetării telefonul mobil de model „LG” și fiind accesat 3 meniul intern al telefonului, s-au depistat transmise 3 mesaje, unul spre abonatul cu numele în cartela telefonului „sașa varzari” și două spre abonatul cu numele indicat ca „Sin”. Conținutul mesajului destinatarului „sașa varzari”, expediat la 23 octombrie 2013, ora 10.50 min, conține textul „ana zdohla ti sledusi”, iar dintre mesajele expediate abonatului „Sin”, unul expediat la 23 octombrie 2013, ora 11.00 cu conținutul „Ana zdohla ti sledusi octaven te deranjeasa”, al doilea fiind expediat la 23 octombrie 2013, la ora 11.56 min., cu conținutul „ti ponei” (f.d. 65-68, vol. I); -raportul de expertiză medico-legală nr. 1891 din 23 octombrie 2013 prin care s-a constatat că: 1) moartea Nadejdei Leonid Varzari, anul nașterii 1959, a survenit în rezultatul hemoragiei externe, ca urmare a lezării pachetului neuro-vascular a gîtului - ce se confirmă prin datele necropsiei; 2) la examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat 86 plăgi înțepat-tăiate și tăiate nepenetrante și penetrante, oarbe, a capului, gîtului, toracelui, abdomenului, membrelor superioare și membrului inferior stîng cu lezarea țesuturilor moi, pericardului, cordului, diafragmei, ficatului și stomacului, care au fost prin acțiunea traumatică cu corp tăietor-înțepător, sunt în legătură cauzală directă cu decesul, în comun prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămare corporală gravă; 3) la cercetarea toxico-chimică a sîngelui cadavrului Nadejda Varzari s-a depistat că acesta conține 3,02% alcool etilic, ceea ce la persoanele vii de obicei produce o stare de intoxicație alcoolică gravă (f d. 73-80, vol. I); -raportul de expertiză nr. 1236 din 21 noiembrie 2013, conform căruia la examinarea unui maiou, a unui pulover, a unei perechi de pantaloni sportivi și a unei scurte, s-a concluzionat că în petele de culoare brun-roșietice de pe maiou, pulover, pantaloni și scurtă prezentate la examinare în calitate de corpuri delicte, a fost depistat sînge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup, prin metoda RAE, în petele examinate au fost constatați antigenii ”A” și ”H”, aglutininile nu s- au stabilit, iar conform rezultatelor primite, sîngele depistat în petele examinate a provenit de la orice persoană cu grupa sanguină A-beta (II), cu H-asociat, ce nu exclude, în cazul dat, provenirea acestui sînge de la Nadejda Varzari, în cazul în care Victoria Guțu la momentul infracțiunii a avut careva leziuni corporale cu scurgerea externă a sîngelui, atunci nu se exclude adaos de sînge în aceste pete și de la ea însuși. În conținutul sub unghiular recoltat de la Nadejda Varzari, sînge nu s-a depistat (f. d. 94-98, vol. I); -raportul de expertiză nr. 1241 din 21 noiembrie 2013, conform căruia la examinarea unei tunici, a unui pulover și a unei perechi de ștrampi s-a concluzionat că în petele de culoare brun-roșietice de pe tunică și pulover prezentate la examinare în calitate de corpuri delicte, a fost depistat sînge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup, prin metoda RAE, în petele examinate au fost constatați antigenii ”A” și ”H”, aglutininile nu s-au stabilit și, prin urmare, sîngele depistat în petele examinate a provenit de la orice persoană cu grupa sanguină A-beta (II), cu 4 H-asociat, ce nu exclude, în cazul dat, provenirea acestui sînge de la Nadejda Varzari, însă în cazul în care Vicoria Guțu la momentul infracțiunii a avut careva leziuni corporale cu scurgerea externă a sîngelui, atunci nu se exclude adaos de sînge în aceste pete și de la ea însuși. Pe ștrampii prezentați în calitate de corp delict, pete vizual asemănătoare cu cele de sînge nu s-au observat (f.d. 101-104, vol. I); -raportul de expertiză nr. 1238 din 21 noiembrie 2013, conform căruia la examinarea a trei ștergare, a unui pulover și a unei bluze s-a concluzionat că în petele de culoare roz-gălbui de pe ștergarul alb combinat cu galben, pulover și bluză a fost depistat sînge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup, prin metoda RAE, în petele examinate au fost constatați antigenii ”A” și ”H„ aglutininile nu s-au stabilit și, prin urmare, sîngele depistat în petele examinate a provenit de la orice persoană cu grupa sanguină A-beta (II), cu H-asociat, ce nu exclude, în cazul dat, provenirea acestui sînge de la Nadejda Varzari, iar în cazul în care Victori Guțu la momentul infracțiunii a avut careva leziuni corporale cu scurgerea externă a sîngelui, atunci nu se exclude adaos de sînge în aceste pete și de la ea însuși. În fragmente din petele examinate de pe ștergarul albastru și ștergarul galben deschis, sînge nu s-a stabilit (f.d. 113-116, vol. I); -raportul de expertiză nr. 1240 din 21 noiembrie 2013 a unui tampon din tifon din care rezultă că în fragmente din pata brun-roșietică de pe tamponul din tifon prezentat la examinare în calitate de corp delict, a fost depistat sînge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup, prin metoda RAE, în pata examinată au fost constatați antigenii ”A”, și „H” și aglutinina „beta” și, prin urmare, sîngele depistat în pata sus-menționată a provenit de la orice persoană cu grupa sanguină A- beta (II) cu H-asociat, ce nu exclude, în cazul dat, provenirea acestui sînge de la Nadejda Varzari (f.d. 121-123, vol. I); -raportul de expertiză trasologică nr. 7849 din 12 noiembrie 2013 din care rezultă că: 1) mecanismul de formare a urmei de încălțăminte ridicată de la fața locului a fost creată din poziție fixă a tocului cu o deplasare de 3-6 mm a vîrfului (pingeaua încălțămintei) spre stîngă, 2), 3), 4), 5) urma de încălțăminte ridicată la fața locului și prezentată spre examinare, reprezintă una și aceeași urmă lăsată de talpa încălțămintei (pingea, partea interioară și toc) pentru piciorul drept, creată de încălțăminte feminină de tip clasic (pantofi), cu mărimea aproximativă 39-40 (sistem european); 6) încălțămintea care a creat urma, prezintă elemente de uzură și caracteristici individuale (mai bine evidențiate în regiunea tocului sub formă de uzuri și tăieturi), 7) la întrebarea dacă persoana care a creat urma, posedă unele particularități ce-i afectează mersul, nu este posibil deoarece urma dată prezintă un grad mediu de uzură (nu sau reflectat prin uzură regiunile tălpii ce indică aceste particularități, totodată lipsa cărărușei de urme); 8) urma de încălțăminte ridicată în cadrul cercetării la fața locului la data de 23 octombrie 2013, la domiciliul de pe str. Constantin Stere 22, com. Trușeni, mun. Chișinău unde a fost depistat cadavrul 5 Nadejdei Varzari, cu semne de moarte violentă, sub forma multiplelor plăgi tăiate pe întreaga suprafață a corpului, a fost creată de încălțămintea pentru piciorul drept, ridicată de la Victoria Guțu și prezentată spre examinare (f.d. 158-161, vol. I); -procesul-verbal de percheziție corporală din 23 octombrie 2013 în care s-a consemnat faptul depistării și ridicării de la Victoria Guțu a unui telefon mobil de model ”IPhone”, un telefon mobil de model ”LG” cu nr. IMEI 35612903859319700, un încărcător de model „LG”, un permis de conducere pe numele lui Leonid Tofilat, un bilet de amanet seria AC 336992, o filă de hîrtie cu inscripția „Vova Taxi”, o cartelă SIM de la telefonia mobilă „Orange” cu seria 1307050719682, un foarfece pentru unghi, un carnet telefonic și o recipisă din 15 noiembrie 2011 în original (f.d. 166, vol. I); -raportul de expertiză psihiatrico-legală staționară № 1s.-2014 din care rezultă că particularitățile psihologice individuale și condițiile în care s-au petrecut evenimentele, îi permiteau expertizatei să perceapă corect împrejurările importante pentru cauza penală, să le analizeze și să prevadă consecințele acțiunilor sale, doar că numita este predispusă spre denaturarea informației și nesinceritate, în scopul autoapărării propriei poziții, în baza celor relatate comisia de expertiză psihiatrico- legală staționară conchide că Guțu Victoria de careva maladii psihice cronice sau tranzitorii nu suferă, prezintă Dg. ’’Tulburare de personalitate disocială”, fapt care este confirmat prin datele amnestice despre tulburările comportamentale specifice ei din copilărie, care pe parcurs au determinat comportamentul delicvent în școală, dezadaptarea ei socială și în muncă, penalități repetate. Diagnosticul se confirmă și prin datele examenului psihiatric clinic curent, care depistează la el raționamente superficiale ușuratice, particularități caracteriale psihopatiforme: nervozitate, irascibilitate, brutalitate, dezvoltarea ușoară a reacțiilor emoțional afective, desprețuirea normelor sociale, incapacitatea de a învăța din experiență, lipsa sentimentului de vină, egocentrism, acțiuni comportamentale antisociale, conflictualitate, incapacitate de a se supune, tendințe spre dominare, însă gradul particularităților psihicului ei nu este atît de pronunțat și nu echivalează cu noțiunea de alienație mentală. La momentul comiterii infracțiunii ce i se impută (23.10.2013), după cum rezultă din studiul dosarului penal și examenul psihiatric clinic curent, ea se afla doar în stare de beție voluntară, care nu a lipsit-o de capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale, careva dereglări psihice de intensitate psihotică nu a evidențiat, a acționat direcționat, cu prudență, a părăsit locul crimei, avea păstrată capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și de a le dirija, a acționat cu discernămînt și referitor la fapta comisă Guțu Victoria urmează a fi recunoscută responsabilă. În prezent persoana nu manifestă careva dereglări psihice la nivel psihotic și după starea sa psihică ea poate depune mărturii în judecată, nu necesită măsuri de constrîngere cu caracter medical (f.d. 10-13, vol. II); 6 -procesul-verbal de examinare a obiectului din 20 ianuarie 2014 conform căruia au fost examinate descifrările telefonice ridicate de la compania de telefonie mobilă ’’Orange” S.A., din care s-a stabilit că de pe numărul de telefon 060530211 la 23 octombrie 2013 la ora 01.33.33 s-a efectuat un apel telefonic către numărul 14222, de asemenea, la orele 10.31.32, 10.32.12 și 10.33.19 au fost expediate 3 mesaje sms către abonatul 069160002. Ulterior, în aceeași zi au mai fost expediate 2 mesaje sms, un mesaj către abonatul 068826777 la ora 10.46.43 și al doilea mesaj către numărul 01079687162530 la ora 10.56.39 (f.d. 106, vol. II); Colegiul a stipulat că aceste probe sunt pertinente, concludente și veridice iar în ansamblu coroborează între ele, se completează unele pe altele, nu trezesc nici o îndoială și dovedesc cert că Guțu Victoria din motive de răzbunare, fiind în stare de ebrietate alcoolică, intenționat a săvîrșit omorul cu deosebită cruzime a Nedejdei Varzari, manifestat prin aplicarea a 86 de lovituri cu cuțitul peste diferite părți ale corpului (capului, gîtului, toracelui, abdomenului, membrelor superioare și membrului inferior stîng), instanța de fond reținînd o stare de fapt bazată pe probe concludente și just interpretate. Analizînd declarațiile succesorului legal a victimei Vadim Varzari și martorului Alexandru Varzari, Colegiul a stabilit cu certitudine că Guțu Victoria nu se împăca cu Nadejda Varzari deoarece aceasta din urmă era împotriva relației inculpatei cu fiul său, Vadim Varzari. Totodată, instanța de apel a reținut că, în urma percheziției corporale din 23.10.2013 la Guțu Victoria a fost depistat și ridicat un telefon mobil de model „LG” care a fost sustras de inculpată de la victimă și fiind accesat meniul intern al telefonului, s-au depistat transmise 3 mesaje, unul spre abonatul cu numele în cartela telefonului „sașa varzari” și două spre abonatul cu numele indicat ca „Sin”. Conținutul mesajului destinatarului „sașa varzari”, expediat la 23 octombrie 2013, ora 10.50 min, conține textul „ana zdohla ti sledusi”, iar dintre mesajele expediate abonatului „Sin”, unul expediat la 23 octombrie 2013, ora 11.00 cu conținutul „Ana zdohla ti sledusi octavean te deranjeasa”, al doilea fiind expediat la 23 octombrie 2013, la ora 11.56 min., cu conținutul „ti ponel”. Acest fapt a fost confirmat prin descifrările telefonice ridicate de la compania de telefonie mobilă Orange din care s-a stabilit că de pe numărul de telefon 060530211, la 23 octombrie 2013 la ora 01.33.33 s-a efectuat un apel telefonic către numărul 14222, de asemenea, la orele 10.31.32, 10.32.12 și 10.33.19 au fost expediate 3 mesaje sms către abonatul 069160002. Ulterior, în aceeași zi au mai fost expediate 2 mesaje sms, un mesaj către abonatul 068826777 la ora 10.46.43 și al doilea mesaj către numărul 01079687162530 la ora 10.56.39 Astfel, din probele administrate instanța de apel a constatat că este cert că omorul Nadejdei Varzari a fost săvîrșit de către Guțu Victoria pe motiv de răzbunare. 7 A mai menționat instanța că faptul că în noaptea de 22 spre 23 octombrie 2013 Guțu Victoria a fost la domiciliul Nadejdei Varzari cu intenția de a săvîrși omorul acesteia rezultă și din declarațiile martorului Maria Buhoci care a indicat că într-o seară din luna octombrie, s-a întîlnit cu Guțu Victoria la magazinul din sat și l-a întrebarea acesteia i-a comunicat că o cunoaște pe Nadejda Varzari, explicîndu-i cum să ajungă la ea, după care Guțu a plecat, iar a doua zi a auzit că Nadejda Varzari a fost omorîtă. Potrivit raportului de expertiză trasologică nr. 7849 din 12 noiembrie 2013, urma de încălțăminte ridicată în cadrul cercetării la fața locului la 23 octombrie 2013, la domiciliul de pe str. Constantin Stere 22, com. Trușeni, mun. Chișinău, unde a fost depistat cadavrul Nadejdei Varzari, cu semne de moarte violentă, sub forma multiplelor plăgi tăiate pe întreaga suprafață a corpului, a fost creată de încălțămintea pentru piciorul drept, ridicată de la Victoria Guțu. Totodată s-a constatat că, depistarea pe corpul victimei Nadejda Varzari a 86 lovituri cu cuțitul denotă faptul că omorul a fost săvîrșit cu o deosebită cruzime, iar potrivit raportului de expertiză psihiatrico-legală staționară № 1s.-2014, Guțu Victoria se afla doar în stare de beție voluntară, care nu a lipsit-o de capacitata de prevedere și deliberare a acțiunilor sale, careva delegrări psihice de intensitate psihotică nu a evidențiat, a acționat direcționat, cu prudență, a părăsit locul crimei, avea păstrată capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și de a le dirija, a acționat cu discernămînt și pentru fapta comisă Guțu Victoria se recunoaște RESPONSABILĂ. Faptul că inculpata Guțu Victoria a săvîrșit intenționat omorul Nadejdei Varzari rezultă și din atitudinea inculpatei după săvîrșirea faptei care imediat a părăsit domiciliul victimei, moment dovedit și prin declarațiile martorului Andrei Corcea. Referitor la cele invocate de apelant precum că de către organul de urmărire penală nu au fost întreprinse toate acțiunile de urmărire penală sau speciale de investigații posibile întru stabilirea persoanei pe nume „Octavian” care putea să comită această infracțiune, Colegiul a stipulat că în cadrul urmăririi penale a fost verificată versiunea înaintată de către inculpata Guțu Victoria, constatîndu-se că ultima a încercat să inducă în eroare organul de urmărire penală, or Bîrsan Octavian la data săvîrșiri infracțiunii se afla în Federația Rusă, fapt confirmat prin copia pașaportului prezentat organului de urmărire penală (f.d.138-139, vol. II), motiv pentru care a și fost înlăturat argumentul avocatului. Nu a fost acceptat nici argumentul avocatului precum că în privința lui Guțu Victoria a fost încălcat dreptul la apărare, în special în cadrul perchezițiilor corporale din 23.10.2013 nefiind prezent apărătorul, or, potrivit procesului-verbal de reținere, Guțu Victoria a fost reținută la data de 23.10.2013 ora 18.05 min și s-a finisat la ora 19.55 min, cu participarea avocatului Svetlana Olari (f.d.170, vol. I). Percheziția 8 corporală a lui Guțu Victoria a fost efectuată în cadrul reținerii, respectiv percheziția corporală a avut loc cu participarea avocatului Svetlana Olari (f.d.171, vol.I). A fost considerat lipsit de temei și argumentul avocatului privind întocmirea procesului - verbal de percheziție din 23.10.2013 (f.d. 166,171, vol. I) contrar prevederilor art. 131 Cod de procedură penală și potrivit art. 251 Cod de procedură penală, aceste probe sunt lovite de nulitate deoarece efectuarea acțiunii procesuale menționate a avut loc în corespundere cu normele procesuale, întocmirea procesului - verbal de percheziție a avut loc în prezența inculpatei, fiindu-i explicate drepturile și obligațiile prevăzute de Codul de procedură penală, fapt confirmat prin semnătura acesteia, toate obiectele ridicate au fost enumerate în procesul-verbal cu indicarea elementelor caracteristice. Mai mult ca atît, în cadrul efectuării acțiunii procesuale menționate cît și la finisarea urmăririi penale, inculpata și avocatul acesteia nu au înaintat careva cereri și obiecții referitor la acțiunile efectuate pe parcursul urmăririi penale, inclusiv și la efectuarea percheziției corporale, admițînd corectitudinea efectuării actului procesual (f.d. 143, vol. II). Versiunea susținută de inculpată precum că nu a săvîrșit omorul lui Nadejda Varzari, Colegiul a apreciat-o critic menționînd că inculpata a încercat să prezinte o stare de fapt nereală și neplauzibilă care să-i atenueze răspunderea penală, iar circumstanțele de fapt ale infracțiunii se reliefează din probe administrate de acuzare. Referitor la pedeapsa numită inculpatei, Colegiul a relatat că la stabilirea categoriei și termenului acesteia instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 7, 61, 75, 84 Cod penal, în sentință fiind cuprinse datele privind persoana inculpatei și circumstanțele care influențează asupra pedepsei, gravitatea infracțiunii săvîrșite astfel corect fiind concluzionat că atingerea scopului pedepsei se v-a asigura prin aplicarea unei pedepse privative de libertate. Pedeapsa, așa cum a fost individualizată de instanța de fond, răspunde atît principiului proporționalității, în sensul că nu este disproporționată în raport cu modalitatea concretă de săvîrșire a faptelor, de scopul urmărit, cît și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea inculpatei, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea inculpatei cît și a altor persoane.

Împotriva deciziei menționate recursuri declară: 5.1 Avocatul Răileanu Petru în numele inculpatei Guțu Victoria solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărîri prin care să fie dispusă rejudecarea cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului avocatul invocă aceleași motive redate în cererea de apel expuse la pct. 3 al prezentei decizii. 5.2 Avocatul Budăi Artur în numele inculpatei Guțu Victoria solicitînd admiterea recursului cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. 9 În motivarea recursului avocatul invocă că inculpatei i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, or pe cauza dată urmau a fi audiați în calitate de martori Ibrian Samir și Bîrsan Octavian, astfel atît organul de urmărire penală cît și instanța de judecată au ignorat declarațiile inculpatei și nu au efectuat acțiuni de urmărire penală în vederea elucidării tuturor circumstanțelor care ar sta la baza vinovăției sau nevinovăției inculpatei. 5.3 Avocatul Budăi Artur în numele inculpatei Guțu Victoria, care la 20.06.2016 declară recurs suplimentar și invocînd temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. În motivarea recursului suplimentar avocatul invocă că instanța de apel, prin respingerea cererii înaintate de către apărare cu privire la audierea în calitate de martori a lui Bîrsan Octavian și Ibrian Samir, nu a respectat prevederile art. 24 alin.(4) Cod de procedură penală și art. 6 din Convenția CEDO. 5.4 Asupra recursurilor declarate procurorul depune referință prin care solicită respingerea acestora ca inadmisibile pe motiv că argumentele invocate de recurenți sunt nefondate în raport cu materialele cauzei.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea recursului declarat de avocatul Petru Răileanu deoarece nu întrunește cerințele de conținut, iar recursul avocatului Artur Budăi din 04 mai 2016 deoarece este vădit neîntemeiat și recursul suplimentar depus la 20 iunie 2016 este declarat peste termen, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Cu referire la recursul declarat de avocatul Răileanu Petru în numele inculpatei Guțu Victoria, Colegiul menționează că potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență. În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală recursul trebuie să fie motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărîrii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 10 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicînd care este eroarea comisă de instanță. În acest sens se reține, că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede 16 temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală să motiveze recursul și să arate eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin unul din temeiurile normei menționate. În această ordine de idei, Colegiul constată că în recursul declarat avocatul face trimitere la prevederile art. 443 alin.(1) pct. 7) și 12) Cod de procedură penală. Se menționează că art. 443 Cod de procedură prevede efectul extensiv al recursului și limitele sale și nu conține careva alineate sau puncte. Mai mult ca atît, cererea de recurs este o copiere a cererii de apel. Prin urmare, în cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe care se bazează din cele reglementate de norma procesuală penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi respins ca inadmisibil. Astfel, Colegiul penal constată, că recursul ordinar declarat de avocat nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar justifica sub acest aspect, întrucît potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. Conform art. 432 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală. În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lui, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut. Cu referire la recursul declarat de avocatul Budăi Artur în numele inculpatei Guțu Victoria la 04.05.2016, Colegiul reține că avocatul în recursul declarat invocă drept temei de casare prevederile art. 427 Cod de procedură penală fără a indica concret care alineat dintre cele 2 și temei din cele 16 prevăzute la acest articol pentru declararea recursului, însă potrivit solicitării de dispunere a rejudecării cauzei în instanța de apel, Colegiul deduce că motivele recursului se încadrează în prevederile pct. 6) al art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală și anume: hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele 11 de fond și de apel în cazul în care instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Raportînd norma nominalizată la situația în cauză, Colegiul penal constată că temeiurile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel, or, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, iar conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală, astfel, argumentul expus în recurs este neîntemeiat și se respinge, deoarece soluția criticată este una corectă ce rezultă din cumulul de probe prezentate și anexate la materialele cauzei și respectiv cercetate în ordinea prevăzută de lege, dîndu-li-se aprecierea cuvenită. La soluționarea cauzei, instanțele au ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, au cercetat cauza sub toate aspectele, probele prezentate de părți verificîndu-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și în mod întemeiat au confirmat vinovăția inculpatei Guțu Victoria în săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal. Potrivit prevederilor art. 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală instanța de apel a făcut o analiză amplă a probelor acumulate în cauză și toate probele prezentate au primit o apreciere la justa valoare, concluziile rezultă din materialul factologic acumulat în cauză. Instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului precum că instanța de apel a încălcat dreptul inculpatei la un proces echitabil prin faptul că pe cauză urmau a fi audiați în calitate de martori Ibrian Samir și Bîrsan Octavian și menționează că la 18.11.2013 pe cauza dată a fost recunoscut și audiat în calitate de bănuit Ibrian Samir, care a declarat că vina în infracțiunea imputată nu o recunoaște, nu cunoaște așa persoane ca Guțu Victoria și Varzari Nadejda iar în sat.Trușeni nu a fost niciodată. La 25.11.2013 Ibrian Samir, a fost supus recunoașterii pe viu de către Guțu Victoria, care nu a recunoscut nici o persoană prezentă la acțiunea procesuală. Astfel, în urma verificării probelor acumulate în prezenta cauză penală, prin Ordonanța procurorului Ion Roșca din 31.01.2014, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a bănuitului Ibrian Samir pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de el. La fel, Bîrsan Octavian fiind audiat în calitate de bănuit la 24.02.3014, vina în comiterea infracțiunii incriminate nu a recunoscut și a menționat că la data comiterii infracțiunii nu se afla în țară, prezentînd și copia pașaportului care confirmă acest fapt. Astfel, prin Ordonanța procurorului Ion Ticu din 25.02.2014, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a bănuitului Bîrsan Octavian pe motiv că în acțiunile acestuia nu există faptul infracțiunii. 12 Ulterior, la etapa informării despre terminarea urmăririi penale, atît inculpata cît și avocatul acesteia careva cereri nu au avut, iar în cadrul prezentării materialelor de urmărire penală inculpata a solicitat doar ca în instanța de judecată să fie reprezentată de alt apărător. Mai mult ca atît, în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, la etapa prezentării participanților la proces a listei probelor inculpata și apărătorul acesteia au declarat că pentru moment nu dispun de probe pentru a le prezenta la judecarea cauzei și pe tot parcursul examinării cauzei cereri din partea inculpatei cu privire la audierea cărorva martori, nu au apărut. Astfel, se constată faptul că inculpata, atît la etapa urmăririi penale cît și în cadrul examinării cauzei în instanța de fond fiind asistată de avocat, nu s-a folosit de dreptul său de a înainta cerere cu privire la audierea în calitate de martori a lui Ibrian Samir și Bîrsan Octavian. Reieșind din cele expuse, Colegiul consideră că instanța de apel corect a respins demersul privind audierea ca martori a lui Ibrian Samir și Bîrsan Octavian, or aceste două persoane într-adevăr au fost scoase de sub învinuire pe motivul că nu s-au implicat în fapta incriminată inculpatei, iar avocatul nu indică la care circumstanțe pot fi invocate declarațiile acestor martori. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal apreciază ca fiind corecte concluziile instanței de apel, deoarece corespund circumstanțelor de fapt ale cauzei, temeiurile invocate de recurent și anume art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală nu persistă în cauză, iar hotărîrea atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat. Cu referire la recursul declarat de avocatul Budăi Artur în numele inculpatei Guțu Victoria la 20.06.2016, Colegiul menționează că în conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală a fost judecată în ordine de apel cu participarea inculpatei și a avocatului acesteia, dispozitivul deciziei fiind pronunțat la 22 februarie 2016, iar decizia motivată la 04 aprilie 2016 în prezența procurorului potrivit procesului verbal al ședinței de judecată (f.d. 212, vol.III) la aceiași dată fiindu-i înmînată și copia deciziei, iar conform scrisorii (f.d. 229, vol.III), copia deciziei, la 05.04.2016, a fost expediată și avocaților Budăi Artur, Răileanu Petru și succesorului părții vătămate. Aceste momente certifică faptul că termenul de 30 de zile de contestare cu recurs ordinar al deciziei instanței de apel stabilit de art. 422 Cod de procedură penală, nu a fost respectat de către avocatul Budăi Artur, deoarece recursul ordinar a fost declarat abia la 20 iunie 2016, prin urmare, Colegiul penal consideră că recursul a fost depus peste termen, or termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca fiind declarat peste termen, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura 13 examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel a expirat la 04 mai 2016, iar avocatul Budăi Artur a avut reala posibilitate de a declara în termenul stabilit de lege și recursul suplimentar. În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul ordinar declarat de avocat la 20.06.2016 este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2016, în cauza penală în privința lui Guțu Victoria, deoarece recursul avocatului Petru Răileanu nu întrunește cerințele de conținut, iar recursul avocatului Artur Budăi din 04 mai 2016 este vădit neîntemeiat și recursul suplimentar depus la 20 iunie 2016 este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 13 iulie 2016. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 14