1ra-95/2015 — art. 151 al. 4 CP

Dosarul nr. 1ra-95/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 ianuarie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

în camera de consiliu, fără citarea părților, a examinat admisibilitatea în principiu a

recursurilor ordinare, declarate de avocatul Vladimir Valuța în numele inculpatului

Musteață Nicolae și de ultimul, împotriva sentinței Judecătoriei Ialoveni din 03 iunie

2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 septembrie 2014,

în cauza penală, în privința lui

Musteață Nicolae Tudor, născut la 08 martie 1958, originar și

domiciliat în r-nul Ialoveni, s. Costești.

Termenul examinării cauzei:

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor în cauză în baza

actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 151 alin. (4) Cod penal la 12 ani închisoare în penitenciar

de tip închis.

A fost admisă acțiunea civilă înaintată de Rîșina Nina și s-a încasat din contul

lui Musteață Nicolae în beneficiul lui Rîșina Nina prejudiciul material în mărime de

46 803 lei și prejudiciul moral în sumă de 10 000 lei.

septembrie 2012, aproximativ la ora 19.00, avînd scopul cauzării leziunilor corporale

grave cet. Rîșin Valeriu, s-a deplasat cu microbuzul de model „Ford Tranzit”, cu n/î

CNX 607, condus de către Meriacre Nicolae, la sediul SRL „Orizontul”, situat în

apropierea s. Costești r-nul Ialoveni, de unde 1-a luat pe Rîșin Valeriu, urcîndu-1 în

microbuz și împreună s-au deplasat la terenul de pămînt ce aparține lui Meriacre

Nicolae, situat în extravilanul s. Costești, r-nul Ialoveni.

În timpul cînd se aflau pe teritoriul grădinii, din motiv că Rîșin Valeriu era

bănuit de sustragerea bunurilor ce aparțineau lui Meriacre Nicolae, Musteață Nicolae

intenționat i-a aplicat lui Rîșin Valeriu mai multe lovituri cu mîinile și picioarele

peste diferite regiuni ale corpului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză

medico- legală nr.1763 din 24 septembrie 2012, vătămări corporale grave, în urma

cărora Rîșin Valeriu a decedat.

1

Acțiunile inculpatului Musteață Nicolae au fost încadrate în baza art. 151 alin.

(4) Cod penal ca vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății,

care a provocat decesul persoanei.

Mustață și ultimul au depus apeluri, în care au solicitat casarea acesteia și

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care fapta lui N. Musteață să fie recalificată în baza

art.156 Cod penal, cu aplicarea unei pedepse nonprivative de libertate, pe motiv că,

nu au fost prezentate probe pertinente și concludente ce ar confirma cu certitudine

învinuirile aduse. Totodată, inculpatul în cadrul urmării penale și ședințelor de

judecată a declarat că pe V. Rîșin 1-a lovit în regiunea pieptului o dată sau de două

ori, alte lovituri nu i-a aplicat. Declarațiile inculpatului au fost confirmate de către

martorul N. Mereacre. Apelantul a mai indicat, că nu pot fi puse la baza sentinței de

condamnare declarațiile martorului S.Trandafir. Potrivit raportului de expertiză

psihiatrico-psihologică legală staționară nr.l4s-2014, rezultă că Musteață N. suferă de

epilepsie, convulsie de frecvență. Astfel, apelantul consideră că inculpatul avînd o

responsabilitate redusă a comis infracțiunea în stare de afect.

La stabilirea pedepsei solicită a fi luate în considerație circumstanțele atenuante,

ca săvîrșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave, săvîrșirea faptei de

o persoană cu responsabilitate redusă , recunoașterea vinovăției, ilegalitatea acțiunilor

victimei, care au provocat infracțiunea, se caracterizează pozitiv, este invalid de

gradul II.

2014, au fost respinse, ca nefondate, apelurile inculpatului N. Musteață și al

avocatului acestuia, V. Valuța, cu menținerea sentinței.

Instanța de apel a relevat, că temeiurile apelurilor inculpatului și apărătorului său

nu și-au găsit confirmare, iar argumentele invocate contravin stării de fapt și de drept

stabilite pe dosar.

numele inculpatului N. Musteață și ultimul au atacat cu recursuri ordinare, făcînd

trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12 ) Cod de procedură penală, prin care

solicită casarea acestora cu pronunțarea unei hotărîri, prin care fapta lui N. Musteață

să fie recalificată în baza art.156 Cod penal, cu aplicarea unei pedepse nonprivative

de libertate, pe motiv că faptei săvărșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; probele

au fost apreciate eronat; inculpatul este bolnav mintal.

5.1. Pe cauză a fost depusă referință de către procuror, care consideră că în

privința recursurilor urmează să fie dispusă inadmisibilitatea acestora din motiv că se

critică modalitatea de apreciere a probelor, iar aceasta nu constituie temei de

declarare a recursului.

5.2. Totodată, pe cauză a fost depusă referință și de succesorul părții vătămate

N. Rîșina, care consideră că în privința recursului urmează să fie dispusă

inadmisibilitatea acestora.

cauzei, Colegiul penal consideră că acestea urmează a fi declarate inadmisibile

reieșind din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinînd inadmisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

2

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod procedură penală, instanța de recurs examinează

cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod procedură penală, care

în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Din conținutul recursului declarat de către avocatul V. Valuța în numele

inculpatului N. Musteață și de ultimul, rezultă că aceștea critică decizia instanței de

apel sub aspectul temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură

penală – faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Însă, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța

de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct.8) Cod procedură

penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, în caz, la

respingerea apelurilor declarate de avocatul V. Valuța în numele inculpatului N.

Mustață și de ultimul, cu menținerea sentinței Judecătoriei Ialoveni din 03 iunie 2014.

Or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.

Astfel, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele complet și

obiectiv, făcînd o apreciere probelor în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, just a încadrat acțiunile lui N. Musteață în baza art. 151 alin. (4)

Cod penal - vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care

a provocat decesul persoanei.

Pe parcursul urmăririi penale cît și în cadrul cercetării judecătorești au fost

respectate normele de procedură penală, probele fiind obținute în condițiile legii.

Instanța de recurs, în special menționează, că argumentele inculpatului, precum

că instanța de apel greșit a ajuns la concluzia că prin acțiunile sale a provocat

vătămare intenționată gravă a integrității corporale, care a provocat decesul persoanei,

sunt declarative și neîntemeiate. Or, faptul dat este dovedit prin declarațiile

succesorului părții vătămate N. Rășina, declarațiilor martorilor Beregoi Gheorghe,

Gîncota Fiodor, Țurcan Tudor, Mereacre Nicolae, Nasulea Gheorghe, Doncilă Maria,

Doncilă Ion, Trandafir Serghei, precum și:

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 08.09.2012, prin care se

constată că a fost depistat cadavrul cet.Rîșin Valeriu în microbuzul de model „Ford

Tranzit" cu n. î. C NX 607 pe teritoriul PAMU s. Costești r. Ialoveni (f. d. 12-13 vol.I

), fiind constatate, în prezența medicului-legist Capcelea V. existența excoriațiilor,

inclusiv și profunde pe cadavrul victimei;

- proces-verbal de verificare a declarațiilor lui Musteață Nicolae Tudor la locul

infracțiunii din 10.09.2012 (f.d. 71-73, Vol.I);

- proces-verbal de recunoaștere a unui chipiu bej cu curea din spate pentru

reglarea mărimii (f.d. 110 vol.I);

- raportul de expertiză medico-legală nr.1763 din 24.09.2012, potrivit căruia la

victima Rîșin V. au fost depistat: traumă toraco-abdominală închisă, hemoragii în

țesuturile moi, fracturi bilaterale a coastelor pe mai multe linii, cu deplasare de

fragmente și cu rupturi ale pleurei parietale, hematorax bilateral (total 550 ml),

hematoame retroperitoneale (total 300ml), excoriații pe față, corp, membrul inferior

stîng, care au fost produse prin acțiunile traumatice cu corp contodent dur, care au

dus nemijlocit la deces și se califică ca vătămări corporale grave. Moartea lui Rîșin

3

V. a survenit în rezultatul șocului traumatic în urma traumei toraco-abdominale

suportate. Potrivit concluziilor expertului, reieșind din numărul mare al fracturilor

bilaterale pe mai multe linii anatomice se exclude formarea acestora în urma căderii

de la înălțimea propriului corp ( f.d. 164- 169 vol.l);

- raportul de expertiză medico-legală în comisie nr.340 27.09.2013, prin care s-a

stabilit că: 1) luînd în considerație volumul, caracterul morfo-lezional și localizarea

fracturilor costale pe diferite linii anatomice, se poate afirma, că producerea lor în

timpul transportării victime într-o unitate de transport care s-a deplasat pe un drum cu

suprafață neregulată (inclusiv și prin cădere liberă din poziție ortostatică ș.a.) se

exclude categoric; 2) că vătămările corporale aplicate lui V. Rîșin depistate la

autopsia medico-legală sunt vitale și au fost produse prin mecanizmul de lovire cu

corpuri dure contondente într-o perioadă scurtă de timp, au vechimea de circa 1 -2 ore

pînă la deces ( conform investigațiilor histopatologece repetate), de aceea nu este

posibil de apreciat cu certitudine consecutivitatea apariției lor; 3) că Rîșin V. după

producerea vătămărilor corporale putea să se deplaseze , să vorbească și să facă

careva mișcări, în cazul cînd nu și-a pierdut cunoștința.; 4) datele obținute în cadrul

expertizei medico-legale a cadavrului cu privire la caracterul, particularitățile și

mecanismul de apariție a leziunilor corporale cauzatoare ale decesului sunt în

discordanță cu declarațiile inculpatului, martorilor și altor persoane ( f.d.l12-119,

vol.I);

- raportul de expertiză psihiatrică legală staționară și raportului de expertiză nr.

94s-212 din 28.11.2012 Musteață N. suferă de epilepsie cu modificări moderate de

personalitate, iar potrivit concluziei psihologului se constată nivel intelectual

corespunzător normei, comportament de fond la o persoană neautorizată, că în

perioada comiterii infracțiunii ce i se impută (08.09.2012) N. Musteață fenomene

paroxtice de tip epileptic sau tulburări psihice de intensitate psihotică nu a manifestat,

a acționat cu discernămînt, avînd capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor

sale păstrată, fiind recunoscut responsabil de fapta comisă. S-a mai constatat că

conform stării psihice nu necesită tratament prin constrîngere, poate fi supus anchetei

penale, purta răspundere penală și depune mărturii veridice_(f.d. 170-172 vol.I);

Aceste probe sunt pertinente, concludente și veridice, iar în ansamblu

coroborează între ele, se completează unele pe altele, nu trezesc nici o îndoială și

dovedesc cert că Musteață Nicolae Tudor a comis asupra lui V. Rîșin vătămare

intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care a provocat decesul lui

V. Rîșin.

Colegiul respinge argumentele recurenților, precum că acțiunile inculpatului

urmează a fi încadrate pe art. 156 Cod penal, ca vătămare gravă ori medie a

integrității corporale sau a sănătății în stare de afect. Starea de afect reprezintă o

emoție primară caracteristică prin mare intensitate, expansivitate, durată redusă,

dezvoltare unipolară și exprimare nemijlocită în comportament. Prin stare de afect se

înțelege modul, felul, chipul în care se reprezintă făptuitorul, împrejurarea, contextul,

circumstanța, situația în care făptuitorul este stăpânit de emoții primare. Pentru ca

infracțiunea să fie calificată ca atare, starea de afect trebuie să apară subit, în timpul

comportării ilegale a victimei, fapt ce nu a fost stabilit în speța dată. Mai mult,

potrivit raportul de expertiză psihiatrică legală staționară și raportului de expertiză nr.

94s-212 din 28.11.2012 Musteață N. suferă de epilepsie cu modificări moderate de

4

personalitate, iar în perioada comiterii infracțiunii ce i se impută fenomene paroxtice

de tip epileptic sau tulburări psihice de intensitate psihotică nu a manifestat, a

acționat cu discernămînt, avînd capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale

păstrată, fiind recunoscut responsabil de fapta comisă.

Dezacordul părții în proces cu soluția adoptată de instanța de apel, nu neapărat

înseamnă că soluția conține careva erori de drept. Motivele aduse de către recurenți,

precum că instanța de apel nu a dat o apreciere cuvenită probelor din dosar ține de

starea de fapt și nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs, în art. 427 Cod de

procedură penală.

O nouă reapreciere a probelor în modul propus de recurent nu poate fi efectuată

de instanța de recurs, deoarece în procedura de recurs ordinar se verifică numai

chestiunile de drept.

Astfel, Colegiul penal concluzionează că vinovăția inculpatului N. Musteață este

pe deplin dovedită și acțiunile acestuia corect sunt calificate, iar la aplicarea pedepsei

de către instanțele de fond s-a ținut cont de criteriile generale ale pedepsei, luîndu-se

în considerație gradul pericolului social al infracțiunii comise, personalitatea celui

vinovat, aplicîndu-i-se o pedeapsă în conformitate cu dispozițiile Părții generale și

speciale a Codului penal. Temeiuri de a pune la îndoială aceste concluzii Colegiul

penal nu are.

Din motiv, că temeiurile invocate de recurenți prevăzute de art. 427 alin. (1) pct.

12), Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmarea în cauză, iar hotărîrile

instanțelor de fond atacate sunt legale și întemeiate, se impune soluția

inadmisibilității recursurilor ordinare, ca fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de avocatul Vladimir Valuța

în numele inculpatului Musteață Nicolae și de ultimul, împotriva sentinței

Judecătoriei Ialoveni din 03 iunie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 11 septembrie 2014, în cauza penală, în privința lui Musteață Nicolae

Tudor, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 25 februarie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

5